Tag: reprezentare

  • Eximtur, vânzări de 47 de milioane de euro în 2016

    Cea mai dinamică divizie a companiei, Eximtur Business, a crescut cu 16% în 2016, reprezentând 69% din totalul cifrei de vânzări. Creşterea se datorează extinderii portofoliului de clienţi business cu 20% faţă de anul precedent, dar şi înmulţirii numărului de deplasări şi evenimente organizate pentru clienţii existenţi.

    România este destinaţia preferată de companii pentru organizarea conferinţelor, a programelor de instruire sau motivare a angajaţilor. Preţul mediu plătit pentru un pachet de servicii care include cazare, masă, servicii de conferinţă şi entertainment este de 486 de lei/angajat. În cazul destinaţiilor din străinătate, serviciile de business travel la sol (cazări, rent-a-car, transferuri) au crescut cu 17,5%, cea mai solicitată destinaţie fiind Germania.

    „Extinderea portofoliului de clienţi business, precum şi diversificarea serviciilor oferite acestora, reprezintă un obiectiv prioritar pentru noi. Pentru a oferi clienţilor soluţii de optimizare a costurilor de călătorie, am realizat în ultimii ani investiţii de sute de mii de euro în tehnologie de travel, crescând şi mai mult competenţele echipei noastre de consultanţi”, declară Lucia Nora Morariu, Preşedinte Eximtur. 

    În ceea ce priveşte divizia leisure, peste 80.000 dintre clienţii Eximtur au petrecut anul trecut vacanţele în România, în timp ce peste 35.000 au optat pentru concedii în străinătate. Destinaţiile din România au înregistrat o creştere a vânzărilor de 48% faţă de anul 2015. Zona cea mai solicitată a fost litoralul, care a generat prin creşterea de 33% un volum de vânzări de peste 9 milioane de euro, urmată de staţiunile balneare, montane şi Delta Dunării, care au înregistrat o creştere de peste 100%, cu un volum total de peste 3 milioane de euro vânzări.

    Topul celor mai vândute destinaţii externe în 2016 include Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, la mare căutare fiind şi programele de tip croazieră. Cu toate că destinaţia Turcia, cea mai importantă ca volum de vânzări până în 2015 a scăzut,  volumul de vânzări pentru destinaţii externe al Eximtur  a depăşit 11,5 milioane de euro, având o uşoară creştere faţă de anul precedent.
     
    „Turismul intern va creşte şi în 2017, mai ales dacă se vor acorda voucherele de vacanţă promise bugetarilor. Estimăm, de asemenea, că se vor relansa mult şi unele destinaţii externe. Spania, Grecia, Croaţia, Slovenia, Italia vor fi în top, va continua să crească numărul turiştilor care aleg croaziere, programe de vacanţă la munte, în Austria, Germania, destinaţii exotice sau destinaţii mai speciale, precum Islanda, Danemarca, Finlanda sau Rusia. Dacă totul se desfaşoară normal, şi Turcia, destinaţie pentru care au crescut solicitările în perioada de Early Booking în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, are şanse să redevină principala destinaţie externă ca volum vânzări”, mai declară Lucia Nora Morariu.

  • PE CINE a reprezentat Dragnea în SUA şi cine a plătit?

    PNL a cerut Camerei Deputaţilor să clarifice dacă Liviu Dragnea a avut un mandat de reprezentare a instituţiei şi cine a acoperit cheltuielile vizitei, a declarat vineri deputatul PNL Cătălin Predoiu, afirmând că liberalii vor primi un răspuns la următoarea şedinţă a Biroului Permanent.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Proprietatea cel mai puţin protejată

    Un demers lung şi costisitor s-a soldat cu un câştig în 2007 pentru Cris-Tim, în procesul intentat de Campofrio; mai mulţi procesatori aveau în producţie salam săsesc, produs bine vândut pe piaţă, dar înregistrarea mărcii a permis companiei româneşti să deţină dreptul exclusiv de a produce acest sortiment. Un război pentru proprietatea mărcii s-a dus şi în cazul Gerovital: până în 2008, atât producătorul Farmec Cluj, cât şi Gerovital Cosmetics (fosta Miraj Bucureşti), fabricau produse marca Gerovital, dar cu ingrediente diferite.

    După mai mulţi ani de procese, Farmec Cluj-Napoca a cumpărat drepturile de utilizare a mărcii Gerovital Cosmetics, iar Farmec a plătit 1,1 milioane de euro pentru brandul cu o istorie de peste 60 de ani. O neînţelegere legată de numele mărcii l-a costat şi pe Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender; deznodământul a dus la apariţia numelui folosit acum de producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică: „Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică”, povestea Florin Talpeş într‑un interviu acordat anterior şi care se lega de începuturile mărcii româneşti de soluţii de securitate.

    O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul fondat de Florin Talpeş s-a văzut cheltuind peste 100.000 de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care altminteri ar fi folosit la dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar antreprenorul evaluează că decizia a fost una potrivită: „Este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond”.

    S-au scurs mai bine de 15 ani de atunci, iar protejarea mărcii la nivel internaţional nu reprezintă încă o prioritate pentru cei mai mulţi proprietari români de afaceri. Potrivit site-ului World Intellectual Property Office, care se referă la înregistrări internaţionale de mărci ce desemnează teritoriul României pentru protecţie, ţara noastră se află la coada clasamentului mondial din punctul de vedere al protejării proprietăţii intelectuale. În 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii disponibile pentru întreg anul, în ţara noastră s-au înregistrat 79 de mărci.

    În acelaşi an, Statele Unite ale Americii conduceau clasamentul internaţional din punct de vedere al proprietăţii intelectuale, cu 7.492 mărci înregistrate; în clasament urmează Germania, cu 4.466 de mărci înregistrate, şi  Franţa, cu 2.938 noi mărci înregistrate. Potrivit aceleiaşi surse, dacă în primele cinci luni ale anului trecut erau înregistrate 11 noi mărci în România, în perioada similară, în SUA, numărul acestora ajunsese la 1.279, în Germania, la 758, iar în Franţa la 667. „România ultimilor 27 de ani s-a dezvoltat pe o gândire de business de tip «bişniţă»… Cei mai mulţi antreprenori ai anilor ’90 au început aşa, doreau să facă bani mulţi şi repede, iar drumul de la ideea de afacere până la rezultatul final nu era prea bine analizat, se dorea realizarea unor venituri mari cât mai repede”, explică Paul Cosmovici, proprietar şi fondator al casei de avocatură Cosmovici Intellectual Property, specializată pe dreptul de proprietate intelectuală.

    El consideră că atitudinea faţă de proprietatea intelectuală nu poate fi gândită în funcţie de aşezarea pe hartă, ci mai degrabă în funcţie de cât de dezvoltată este economia unui stat şi de rădăcinile gândirii de business din ţara respectivă. El a fondat compania care îi poartă numele în 2009; unul dintre predecesorii săi, George Cosmovici (1857-1920), a fost inventatorul a numeroase sisteme patentate pentru trenuri, folosite îndeosebi pentru reţelele de cale ferată din numeroase ţări europene. Astfel că nu e de mirare că a ales să-şi concentreze activitatea în direcţia dreptului de protejare a  proprietăţii intelectuale.

    După doi ani de activitate în România, firma şi-a stabilit sediul în Geneva. De acolo, Cosmovici a dezvoltat activitatea firmei în special în direcţia proprietăţii intelectuale în ţări precum Elveţia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din 2012, spune avocatul român, firma este capabilă să reprezinte companii mari şi să se ocupe de managementul unor portofolii de proprietate intelectuală, pentru clienţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Paul Cosmovici a observat că, în urmă cu şapte ani, când a deschis prima firmă în România, subiectul protejării proprietăţii intelectuale era aproape necunoscut pentru companiile locale. „Practic, cei mai importanţi clienţi erau companii multinaţionale din domenii ca farma şi FMCG, care intrau pe piaţa din România şi voiau să se pună la punct cu portofoliul de mărci pe această piaţă nouă”, a remarcat Cosmovici.

    A apărut apoi şi interes din partea companiilor româneşti care erau destul de mari cât să vândă şi afară şi care erau familiarizate cu subiectul, pentru că se loviseră de tot felul de probleme în încercarea de a intra pe pieţe noi. „Segmentul cel mai puţin activ în domeniul proprietăţii intelectuale era reprezentat de antreprenori care îşi puneau prea puţin problema protejării ideilor şi a muncii lor şi nici nu considerau acest demers ca fiind un avantaj strategic care le-ar putea aduce investiţii mai sigure.” În prezent însă, lucrurile s-au schimbat, potrivit lui Cosmovici, şi antreprenorii români fiind atenţi la protejarea mărcilor proprii, în contextul în care îşi gândesc businessurile la nivel global. „Acum vorbim despre cu totul alte orizonturi pentru această piaţă.

    În România încep deja să apară antreprenori care îşi gândesc businessurile global, care ştiu din start ce vor să facă peste cinci ani şi care conştientizează importanţa pregătirii unei baze solide pentru afacerea lor”, spune Cosmovici, subliniind importanta capitalului, de diferite feluri, inclusiv de proprietate intelectuală. Pe piaţa locală, domeniile cu cele mai multe mărci cu protecţie sunt cele farma şi industria bunurilor de larg consum, în special cele din domeniul alimentar. Avocatul spune că în IT sunt puţine mărci, dar produsele se actualizează cu o viteză extraordinar de mare şi fiecare update are nevoie de un anumit tip de protecţie înainte de a ieşi pe piaţă, indiferent că vorbim, de pildă, despre codul sursă sau despre numele produsului.

  • Trump ajută China să se transforme într-o superputere

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.

    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

  • Inovaţia în online reprezintă viitorul industriei mobilei

    Contează acum nu numai eficientizarea activităţii prin unelte care facilitează comunicarea sau raportarea în cadrul companiei, ci şi felul în care magazinele online acaparează felii tot mai consistente din vânbzările companiei.

    Preferinţele în schimbare ale consumatorilor şi inovaţiile din domeniu au dus însă la apariţia unor noi trenduri: cererea pentru mobilier de birou a crescut în timpul crizei şi ulterior în anii 2011-2012. Consumatorii au înţeles că mobilierul de acasă poate avea mai multe funcţii, alegând de multe ori piese de mobilă versatile, ce pot folosi atât ca mobilier de birou cât şi ca unul de casă. Un alt trend recent este cel al mobilierului ecologic, determinat de îngrijorarea clienţilor vis-a-vis de acţiuni care determină degradarea mediului înconjurător, spre exemplu defrişările; dezvoltarea unor business-uri sustenabile a căpătat o importanţă mai mare ca oricând.

    O problemă cu care se confruntă industria europeană a mobilei este competiţia din partea unor state ce au costuri de producţie mult inferioare: China, spre exemplu, este cel mai mare exportator de mobilă către Uniunea Europeană, livrând mai mult de jumătate din toate produsele achiziţionate pe piaţa unică. Pe de altă parte, globalizarea şi digitalizarea comerţului reprezintă factori de îngrijorare în ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

    Dar poate cea mai importantă inovaţie se referă la zona vânzărilor, şi anume importanţa tot mai mare a magazinelor online. În Statele Unite, spre exemplu, rata anuală de creştere a vânzărilor online este de 16,6%; tot mai multe companii investesc astfel în perfecţionarea magazinelor virtuale, acordând beneficii precum livrare sau montaj gratuit celor care cumpără online. Sustenabilitatea unui astfel de business va depinde de tehnologia folosită şi modul de implementare a acesteia.
    Potrivit unor studii realizate de Centrul pentru Studii Industriale de la Milano (CSIL), cele mai importante lucruri pentru succesul unui magazin online de mobilă sunt logistica, livrarea şi integrarea datelor în online şi offline.

    Potrivit studiului, o tendinţă care se manifestă tot mai clar în preferinţele clienţilor este de a petrece timp pe site doar atunci când există reduceri; prin urmare, oferirea unor servicii într-un timp cât mai scurt sau introducerea unor planuri de loialitate devin esenţiale în ecuaţia succesului. Viteza de transmitere a datelor devine astfel de importanţă capitală pentru evoluţia afacerii şi obţinerea profitului. Alegerea partenerului potrivit care să ofere servicii de calitate este una dintre cele mai importante alegeri pe care conducerea companiei le va face.

    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a oferit în ultimele şase luni cele mai ridicate viteze de acces la internet din România, conform unui clasament realizat de compania americană Ookla. Rezultatele a peste 500.000 de teste din al doilea şi al treilea trimestru al anului 2016, efectuate de utilizatorii de telefoane mobile din România compatibile cu tehnologia LTE, arată că reţeaua Vodafone România oferă cele mai mari viteze de download şi de upload, precum şi cea mai mică latenţă în transmiterea datelor, explicau la finalul anului trecut reprezentanţii operatorului telecom.
    În prezent, un parteneriat solid între companiile din domeniul mobilei şi un furnizor de încredere în domeniul serviciilor tehnologice avansate, mai cu seamă de date, dar, într-o sferă mai largă, de telecomunicaţii în general este nu numai necesar, ci dobândeşte o imporanţă radicală.

    Chiar dacă în timpul recesiunii economice de la sfârşitul anilor 2000 industria mobilei a avut de suferit pe măsură ce consumatorii au renunţat la cheltuielile care nu erau esenţiale, consumul a început din nou să crească iar producţia de mobilă a înregistrat un ritm de creştere mai mare decât alte sectoare ale economiei. Potrivit analiştilor, până în 2019 piaţă globală a mobilei ar putea atinge valoarea de 695 de miliarde de dolari. În România, pe o piaţă estimată la 700 de milioane de euro, cei care vor reuşi să profite de inovaţiile tehnologice şi să-şi aleagă partenerii potriviţi vor avea prima şansă în anii ce urmează, într-o piaţă tot mai competitivă.

  • Veşti proaste pentru şoferi. Vor scoate mai mulţi bani din buzunar din 1 februarie

    Majorarea salariului minim pe economie de la 1250 de lei la 1450 de lei, de la 1 februarie, influenţează nivelul amenzilor de circulaţie care din prima zi a lunii viitoare vor fi semnificativ mai mari.

    Potrivit Codului rutier, punctul de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim, aşa încât, odată cu creşterea salariului minim, punctul de amendă va avea o creştere semnificativă, de la 125 la 145 de lei.

    În prezent, un punct-amendă este 125 de lei, dar de la 1 februarie acesta va creşte până la 145 de lei. Astfel, cea mai mică amendă va fi de 290 de lei, iar cea mai mare va ajunge până la 2.900 de lei.
     
    Clasele de sancţiuni

    – clasa I: 2 sau 3 puncte-amendă

    – clasa a II-a: 4 sau 5 puncte-amendă

    – clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amendă

    – clasa a IV-a: de la 9 la 20 de puncte-amendă

    – clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte-amendă

    Ultima creştere a punctului de amendă a avut loc la 1 mai 2016, când salariul minim a crescut de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

  • Veşti proaste pentru şoferi. Vor scoate mai mulţi bani din buzunar din 1 februarie

    Majorarea salariului minim pe economie de la 1250 de lei la 1450 de lei, de la 1 februarie, influenţează nivelul amenzilor de circulaţie care din prima zi a lunii viitoare vor fi semnificativ mai mari.

    Potrivit Codului rutier, punctul de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim, aşa încât, odată cu creşterea salariului minim, punctul de amendă va avea o creştere semnificativă, de la 125 la 145 de lei.

    În prezent, un punct-amendă este 125 de lei, dar de la 1 februarie acesta va creşte până la 145 de lei. Astfel, cea mai mică amendă va fi de 290 de lei, iar cea mai mare va ajunge până la 2.900 de lei.
     
    Clasele de sancţiuni

    – clasa I: 2 sau 3 puncte-amendă

    – clasa a II-a: 4 sau 5 puncte-amendă

    – clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amendă

    – clasa a IV-a: de la 9 la 20 de puncte-amendă

    – clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte-amendă

    Ultima creştere a punctului de amendă a avut loc la 1 mai 2016, când salariul minim a crescut de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

  • Proiectul de buget pe 2017: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

    Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

    Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şipe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

    Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

    Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

    Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

    Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

    – Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

    – De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

    – Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

    – Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

    – De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

    – Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    – Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

    – Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

    – La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

    – Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţia Samsung a dezvăluit că problemele cu bateria reprezintă cauza incidentelor Note 7

    Investigaţia Samsung asupra incidentului care a implicat modelul Galaxy Note 7 a confirmat că supraîncălzirea şi explozia telefoanelor a fost cauzată de probleme cu bateriile, scrie BBC.

    Luni, Samsung a susţinut că doar bateriile sunt de vină pentru problemele modelului Note 7, nefiind implicate componente de software sau de hardware.

    Potrivit rezultatelor investigaţiei, problemele au fost reprezentate de materialul de izolaţie insuficient din componenţa bateriilor şi de designul care nu a oferit suficient spaţiu electrozilor bateriei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOTERIA BONURILOR FISCALE: Bonurile de 706 lei emise în 7 decembrie sunt câştigătoare

    Duminică, 22 ianuarie 2017, a avut loc o nouă extragere a Loteriei Bonurilor Fiscale – emise în perioada 1-31 decembrie 2016 – în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 706 şi 706,99 lei emise în data de 7 decembrie 2016.

    Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

    După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.