BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.629 lei
    salariul mediu nominal net în februarie, în creştere cu 1 leu faţă de luna ianuarie

    8,74 mld. kWh
    consumul final de electricitate în primele două luni ale anului, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    105 mil.
    numărul de minute de apeluri în roaming în UE efectuate în 2013 de utilizatorii români de telefonie mobilă, în timp ce numărul de apeluri primite s-a ridicat la 318 mil. minute

    46 mil.
    numărul de şomeri din cele 34 de ţări OECD în luna februarie, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 7,6%

    3,6%
    creşterea economică globală anticipată de FMI pentru 2014, în timp ce pentru 2015 prognoza de creştere este de 3,9%

    0,5%
    creşterea în februarie a volumului comerţului din UE faţă de luna ianuarie, după o creştere în ianuarie de 0,6%

    1,04%
    inflaţia anuală în luna martie, un nou minim istoric, după ce preţurile de consum au stagnat, cu un plus de numai 0,03% faţă de februarie

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muscalu, ING: BNR va rata cel mai probabil ţinta de inflaţie, estimăm o rată de peste 4,5%

    “Inflaţia va fi clar superioară aşteptărilor din piaţă şi a băncii centrale. Pare foarte probabil că în acest an să se rateze ţinta de inflaţie. Momentan se prognozează 3,5% pentru finalul anului, dar acum este deja la limita superiară a intervalului şi sunt şanse slabe ca la şedinţa următoare, când are ocazia, BNR să nu-şi ajusteze prognozele, având în vedere evenimentele negative de la nivelul inflaţiei din primul trimestru, combinat cu perspectiva normalizării preţurilor alimentare, pentru că este greu de crezut că vom avea un an agricol mai bun, şi totul suprapus cu o ajustare foarte puternică a preţurilor reglementate. Toate acestea vor duce inflaţia foarte posibil la peste 4,5% spre sfârşitul anului”, a spus Muscalu la Conferinţa Riscului de Ţară 2014 organizată de Coface şi Mediafax.

    El a arătat că în aceste condiţii va fi foarte dificil pentru banca centrală să menţină rata dobânzii în piaţă la 3%, menţionând că România, cu o creştere economică de 3% şi cu o inflaţie de peste 4%, pare puţin probabil să pară atractivă în ochii investitorilor.

    “De aceea, în a doua jumătate a anului vom avea uşoare ieşiri de capital, rate de dobândă uşor în creştere. De asemenea, am pierdut o oportunitate de a avea o creştere economică prin creditare în lei (…) Pare destul de dificilă să reuşim o revenire a economiei prin creditarea în moneda naţională”, a adăugat Muscalu, care s-a arătat îngrijorat că reluarea creditării întârzie să apară în ciuda măsurilor de politică monetară.

    Potrivit economistul ING, cu toate că inflaţia este la un nivel extrem de redus, iar rata de politică monetară şi cea interbancară au ajuns la niveluri scăzute, reluarea creditării întârzie.

    “Ne uităm cu optimism şi sperăm să fie o problemă de timp, că băncile trebuie să se obişnuiască cu noul mediu. Şi pentru companii situaţia este mai bună, anumite sectoare economice performează bine, cum ar fi exportul sau vânzările cu amănuntul. Poate entuziasmul din mai multe sectoare se va transmite şi în alte sectoare. Transmisia de politica monetară către costul de finanţare din sistemul bancar a avut loc, dar din păcate aceasta nu se transmite şi în activitatea de creditare, şi suntem oarecum îngrijoraţi că nu se reia creditarea sectorului privat. Ritmul de creditare se deteriorează, iar BNR rămâne fără instrumente suplimentare, la acest sistem. Poate este posibilă o relansare a creditării, poate prin reducerea rezervelor minime obligatorii, poate la şedinţa următoare. A fost surprizător că măsura nu a fost luată la şedinţa anterioară”, a mai spus Muscalu.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Mişu Negriţoiu, la BM Storytellers: “În zece ani, am trecut de la un capitalism romanţat, la un capitalism real. Am reconsiderat nivelul de dezvoltare şi am intrat mai mult în domeniul competitivităţii”

  • Ce poate face o prognoză economică bună

    Pentru 2014, Banca Centrală Europeană a ameliorat recent estimările de creştere a PIB, la 1,2% (respectiv 1,5% pentru 2015 şi 1,8% în 2016), în condiţiile unor estimări de inflaţie de 1% pentru 2014, 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    Ca de obicei, pieţele financiare s-au uitat doar la cifra macro şi nu la detalii (unul fiind acela că şomajul nu este anticipat să coboare sub 11% nici până în 2016) şi au salutat-o cu cel mai puternic euro din ultimii doi ani şi jumătate, la 1,3915 dolari/euro la 7 martie – suficient pentru a alerta BCE, ai cărei oficiali şi-au exprimat deja dezaprobarea, arătând că aprecierea monedei unice afectează atât economia zonei euro, cât şi perspectiva de inflaţie a acesteia.

  • METEO. Prognoza vremii pentru toate regiunile ţării până la jumătatea lunii martie

    BANAT
    Valorile termice vor continua să se situeze şi în prima jumătate a lunii martie peste cele climatologic normale. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 11-14 grade. Abaterea termică pozitivă va fi chiar şi mai evidentă în privinţa valorilor minime nocturne, care se vor încadra în medie în ecartul 3-5 grade. O uşoară scădere de temperatură este posibilă în perioada 11-13 martie, dar valorile se vor situa în limite apropiate de normalul datei. Ploile, dacă apar, vor fi locale, slabe şi moderate cantitativ.

    CRIŞANA
    Regimul termic se va menţine peste ce ar fi normal în prima jumătate a lunii martie, chiar dacă vor fi uşoare variaţii de temperatură. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 11-14 grade. În privinţa minimelor, sunt de aşteptat în continuare abateri pozitive semnificative faţă de mediile climatologice ale perioadei, în orele dimineţilor urmând a se înregistra în medie între 2 şi 5 grade, posibil valori mai scăzute în intervalul 11-14 martie. Ploi locale, slabe cantitativ, vor fi probabile după data de 11 martie.

    TRANSILVANIA
    Regimul temperaturii aerului va fi caracterizat de valori peste mediile multianuale specifice, astfel că ziua vor fi în medie 6-11 grade. În privinţa temperaturilor minime, scăderea de temperatură estimată va determina un regim termic apropiat de cel normal, cu o medie a valorilor nocturne de -2 – 0 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi redusă, astfel încât acestea se vor semnala numai local şi vor fi în general slabe.

    MARAMUREŞ
    În cea mai mare parte a intervalului de prognoză, regimul termic va fi caracterizat de valori peste cele normale la început de martie, astfel că media maximelor va fi de 9-13 grade. Uşoara scădere de temperatură estimată pentru intervalul 10-15 martie va conduce la înregistrarea unor valori nocturne mai apropiate de cele climatologic normale, respectiv o medie în jurul a 0 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în jurul datei de 13 martie, dar vor fi ploi locale, slabe cantitativ.

    MOLDOVA
    Ecartul mediu al valorilor maxime, respectiv 8 la 12 grade, va fi în general peste cel normal în prima jumătate a lunii martie. În privinţa regimului valorilor nocturne, acesta se va menţine peste cel climatologic normal, astfel că, la nivelul întregii regiuni, media minimelor va fi între 1 şi 4 grade. Probabilitatea pentru ploi, slabe şi moderate, va fi mai redusă.

    DOBROGEA
    Pe tot parcursul intervalului de prognoză atât temperaturile diurne, dar mai ales cele nocturne vor caracteriza o vreme caldă pentru prima jumătate a lunii martie. Mediile temperaturilor maxime vor oscila uşor între 8 şi 12 grade, cele mai ridicate valori urmând a se înregistra îndeosebi în ultimele zile ale intervalului. Temperaturile minime se vor situa, în medie, în scădere uşoară, spre aproximativ 3 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai scăzută.

    MUNTENIA
    Regimul termic va fi în general mai ridicat decât cel specific acestei perioade, mai ales în ceea ce priveşte temperaturile nocturne. Media maximelor se va situa în jurul valorii de 12 grade. Minimele termice se vor situa, în medie, între 2 şi 4 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai scăzută, acestea fiind posibile trecător şi pe spaţii destul de mici.

    OLTENIA
    În medie, valorile termice diurne se vor situa până la sfârşitul intervalului în jurul valorii de 12 grade. Pe tot parcursul intervalului de prognoză, mediile temperaturilor minime vor fi mai ridicate decât mediile multianuale specifice acestei perioade, dar mai ales în prima parte a intervalului, când vor fi de aproximativ 4 grade. Ploile îşi vor face apariţia sporadic şi vor fi slabe cantitativ.

    LA MUNTE
    Pe tot parcursul intervalului de prognoză, atât regimul termic mediu diurn cât şi cel nocturn nu vor avea variaţii semnificative. Astfel, mediile temperaturilor maxime vor fi de 2 – 4 grade, iar ale celor minime de -5 până la -2 grade. Până la sfârşitul intervalului de prognoză, pe arii restrânse vor mai fi precipitaţii slabe şi trecătoare.
     

  • BCE a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economică a zonei euro

     BCE se aşteaptă pentru acest an la creştere economică de 1,2% şi inflaţie de 1%. În decembrie, banca lua în calcul un avans al PIB de 1,1% pentru anul 2014 şi inflaţie de 1,1%.

    “Şomajul s-a stabilizat şi este aşteptată materializarea unei anumite îmbunătăţiri a cererii de consum”, a spus Draghi într-o conferinţă organizată după o decizie de politică monetară.

    Riscurile semnificative la adresa creşterii economice persisită, mai ales din cauza problemelor din ţările emergente şi a incertitudinilor geopolitice din ţări vecine spaţiului comunitar.

    Pentru anul următor, BCE a menţinut neschimbate prognozele, la 1,5% pentru avansul PIB şi la 1,3% pentru creşterea preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    0,67%
    scăderea în dec. 2013 faţă de luna precedentă a ratei medii a dobânzilor la creditele bancare noi pentru companiile nefinanciare, la 6,84%, în timp ce dobânda la creditele noi pentru populaţie a scăzut cu 0,24%, la 9,05%

    2%
    creşterea în ianuarie a creditelor în lei pentru companii faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce creditul în valută a scăzut cu 8%

    71
    numărul de fonduri mutuale active pe piaţă, după ce ASF a autorizat la 21 februarie încă cinci fonduri

    218,6 mil. euro
    profitul net cumulat înregistrat de băncile din Ungaria în 2013, după pierderi de 561 mil. euro în 2012

    468.000
    numărul de locuinţe noi vândute în SUA în ianuarie, în creştere cu 9,6% faţă de decembrie (date ajustate sezonier), cea mai bună performanţă în mai bine de cinci ani

    0,8%
    inflaţia anuală în zona euro în luna februarie, aceeaşi ca şi în ianuarie şi decembrie, după 0,9% în noiembrie 2013 şi 0,7% în octombrie

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.