BusinessMagazin

Tag: primarie

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cluj: Tribunalul îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe în limba maghiară

    Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

    ”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că municipalitatea va face recurs la Curtea de Apel Cluj.

    Asociaţia Minority Rights Cluj-Napoca a început în 2015 procesul prin care a cerut Tribunalulul Cluj să îl oblige pe primarul Enil Boc să amplaseze inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu.

  • Anunţ de la Primăria Capitalei: ce decizie s-a luat în legătură cu RATB

    “Într-o prima fază, va fi supus aprobăarii Comisiei Tehnice de Circulaţie un proiect pilot care vizează implementarea de benzi unice pe traseul care leagăa Piaţa Presei Libere de Piaţa Dorobanţi: b-dul Kiseleff-b-dul Mareşal Prezan-Calea Dorobanţi.
     
    După ce noile trasee vor fi aprobate de comisie şi vor primi avizul Brigăzii Rutiere, Administraţia Străzilor Bucureşti va implementa benzile unice pentru transportul public. La nivelul Municipiului Bucureşti sunt în analiza alte 29 de trasee pe care ar putea fi trasate benzi unice pentru autobuz şi troleibuz şi 11 trasee pe care s-ar putea implementa cale unică de rulare pentru tramvai”, transmite Primăria Capitalei printr-un comunicat de presă.
     

  • Anunţ de la Primăria Capitalei: ce decizie s-a luat în legătură cu RATB

    “Într-o prima fază, va fi supus aprobăarii Comisiei Tehnice de Circulaţie un proiect pilot care vizează implementarea de benzi unice pe traseul care leagăa Piaţa Presei Libere de Piaţa Dorobanţi: b-dul Kiseleff-b-dul Mareşal Prezan-Calea Dorobanţi.
     
    După ce noile trasee vor fi aprobate de comisie şi vor primi avizul Brigăzii Rutiere, Administraţia Străzilor Bucureşti va implementa benzile unice pentru transportul public. La nivelul Municipiului Bucureşti sunt în analiza alte 29 de trasee pe care ar putea fi trasate benzi unice pentru autobuz şi troleibuz şi 11 trasee pe care s-ar putea implementa cale unică de rulare pentru tramvai”, transmite Primăria Capitalei printr-un comunicat de presă.
     

  • Oraşul din România unde primaria şterge datoriile cetăţenilor

    Primaria Timişoara şterge datoriile a mii de timişoreni si firme care au de achitat mai puţin de 40 de lei la bugetul local.

    Potrivit legii, Consiliul Local poate anula obligatii fiscale restante. Banii care ar trebui cheltuiti cu executarea silita depasesc suma de incasat, asa ca nu se justifica recuperarea, spun reprezentantii municipalitatii, informează site-ul opiniatimisoarei.ro

    Valoarea totala a creantelor aflate in sold la 31 decembrie 2016, mai mici de 40 lei, este in suma totala de 97.551 lei. Asta inseamna putin peste 21.000 de euro, bani pe care Primaria Timisoara ii pierde.

    Executarea silita a contribuabililor care au restante la bugetul local presupune cheltuieli de comunicare prin posta care depasesc in majoritatea cazurilor sumele datorate, se arata in referatul ce insoteste proiectul de hotarare intocmit de Primaria Timisoara.

    Datoriile vor fi sterse dupa ce consilierii locali vor aproba prin vot proiectul.

  • Oraşul din România unde primaria şterge datoriile cetăţenilor

    Primaria Timişoara şterge datoriile a mii de timişoreni si firme care au de achitat mai puţin de 40 de lei la bugetul local.

    Potrivit legii, Consiliul Local poate anula obligatii fiscale restante. Banii care ar trebui cheltuiti cu executarea silita depasesc suma de incasat, asa ca nu se justifica recuperarea, spun reprezentantii municipalitatii, informează site-ul opiniatimisoarei.ro

    Valoarea totala a creantelor aflate in sold la 31 decembrie 2016, mai mici de 40 lei, este in suma totala de 97.551 lei. Asta inseamna putin peste 21.000 de euro, bani pe care Primaria Timisoara ii pierde.

    Executarea silita a contribuabililor care au restante la bugetul local presupune cheltuieli de comunicare prin posta care depasesc in majoritatea cazurilor sumele datorate, se arata in referatul ce insoteste proiectul de hotarare intocmit de Primaria Timisoara.

    Datoriile vor fi sterse dupa ce consilierii locali vor aproba prin vot proiectul.

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Din 2018, Primăria Timişoara introduce taxa pe paragină pentru clădirile istorice nerestaurate

    Potrivit arhitecţilor, în Timişoara sunt aproximativ 14.000 de clădiri istorice, cele mai multe fiind amplasate în zonele Cetate, Iosefin şi Fabric, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, astfel că bucăţi din faţadă cad, iar prea puţini sunt proprietarii interesaţi să le restaureze.

    „Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW a numărat 14.000 de clădiri făcute înainte de 1940 în Timişoara. Evident, nu toate sunt sub protecţie, dar sunt clădiri istorice prin vechimea lor. Încă nu este foarte clar numărul clădirilor istorice aflate sub protecţie şi tocmai de aceea şi facem această parte de georeferenţiere de clădiri, pentru a avea un inventar precis şi un număr clar de clădiri care sunt conform legii în situri şi ansambluri de monumente istorice. Cele mai multe clădiri istorice din Timişoara se află în cele trei mari cartiere istorice, respectiv zona Cetate, adică centrul Timişoarei şi Piaţa Unirii, Fabric, mai ales în zona Pieţei Traian, şi cartierul Iosefin, care porneşte de la podul de la Piaţa Maria şi se întinde mult în oraş. Clădiri istorice sunt şi în porţiuni din cartierul Elisabetin, în zona Bălcescu. Practic, o treime din oraş este sub protecţia Legii 422 a monumentelor istorice”, a explicat, corespondentului MEDIAFAX, Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro