BusinessMagazin

Tag: nato

  • NATO dublează Forţa de reacţie şi mobilizează trupe în estul Europei, pentru contracararea Rusiei

    Alianţa Nord-Atlantică a decis implementarea unei serii de măsuri pentru consolidarea “apărării colective”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.

    “Am dat undă verde completării planului privind funcţionarea Forţei de reacţie rapidă. Acum avem tot ce trebuie pentru a face Forţa de reacţie mai puternică, mai rapidă şi mai eficientă”, a declarat Stoltenberg după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic.

    Efectivele Forţei de reacţie rapidă se vor dubla, ajungând la nivelul de 40.000 de militari, iar structura de răspuns ultrarapid (“Spearhead Force”) va putea gestiona în cel mult 48 de ore orice ameninţare, a subliniat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a dispus crearea a două centre de comandă suplimentare, în Slovacia şi Ungaria, în plus faţă de cele din România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Bulgaria.

    “Acum nu mai este vorba doar de contracararea ameninţărilor ruse pe flancul de est al Alianţei”, a explicat Stoltenberg, denunţând din nou intrarea avioanelor ruse în spaţiul aerian turc, incidente catalogate drept “inacceptabile”.

    “Am sporit capacităţile de a susţine şi ajuta toţi aliaţii, desigur inclusiv pe cei care sunt foarte apropiaţi de violenţe, de crizele din sud – în acest caz Turcia. Acest lucru transmite un mesaj foarte clar tuturor cetăţenilor statelor NATO: Alianţa vă apără. Alianţa este pe teren, este pregătită“, a spus Stoltenberg.

    NATO dispune de sisteme de rachete Patriot în Turcia. Marea Britanie a anunţat joi că va mobiliza cu statut permanent 150 de militari în ţările baltice, pentru a combate agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi a oferi siguranţă statelor est-europene din NATO faţă de expansiunea militară rusă.

    Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat după ce aviaţia militară rusă a iniţiat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Moscova susţine că atacă poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Statele Unite şi NATO acuză Rusia că ar fi atacat poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident.

    În contextul intervenţiei în Siria, Ankara a acuzat că avioane militare ruse au pătruns neautorizat în spaţiul aerian turc, pe segmentul frontierei cu Siria. Rusia a recunoscut incidentele, explicând că au fost încălcări accidentale ale spaţiului aerian turc din cauza vremii nefavorabile.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

  • NATO este pregătită să trimită trupe în Turcia, anunţă Stoltenberg înaintea reuniunii pe tema Siriei

    “NATO este pregătită să-şi apere toţi aliaţii, inclusiv Turcia, împotriva oricăror ameninţări”, a declarat Stoltenberg pentru presă înaintea reuniunii miniştrilor Apărării, care urmează să fie dominată de criza din Siria.

    “Alianţa Nord-Atlantică a răspuns deja, sporindu-şi capacitatea, abilitatea şi nivelul de pregătirie în a mobiliza forţe, inclusiv în sud, inclusiv în Turcia”, a subliniat el.

    Stoltenberg a subliniat totodată că atacurile – aeriene şi cu rachete de croazieră – ale Rusiei reprezintă “motive de îngrijorare”.

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a anunţat, de asemenea, că nu s-a luat încă o decizie cu privire la nivelul prezenţei trupelor NATO în Afganistan.

    Implicarea militară tot mai mare a Rusiei în conflictul din Siria este unul dintre principalele puncte de pe agenda reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO, relatează BBC.

    Miniştrii urmează, de asemenea, să analizeze o serie de măsuri cu privire la criza din Ucraina.

    Alianţa urmează să spună clar că va răspunde oricărei provocări, potrivit corespondentului BBC.

    Miniştrii din statele NATO urmează să-şi exprime solidaritatea faţă de Turcia, după incidentele aeriene cu Rusia, dar şi să răspundă îngrijorării baticilor în urma implicării Rusiei în estul Ucrainei.

    Ei se întâlnesc într-o atmosferă de criză profundă.

    Rusia, principalul aliat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a lansat în urmă cu o săptămână o campanie aeriană în această ţară, susţinând că vizează Statul islamic (SI) şi alte grupări jihadiste.

    Moscova a negat că atacurile sale aeriene au vizat în principal alte ţinte decât SI.

    Ea a anunţat miercuri că a lansat atacuri cu rachete de croazieră împotriva SI, de la bordul unor nave staţionate în Marea Caspică, la aproximativ 1.500 de kilometri depărtare.

    Ministerul rus de Externe a anunţat totodată că Moscova doreşte să stabilească contactul cu Armata Siriană Liberă (ASL) – o grupare siriană rebelă susţinută de Occident -, pentru a discuta despre lupta împotriva SI “şi altor grupări teroriste”.

    Însă secretarul american al Apărării Ash Carter, care participă la reuniunea NATO de joi – a anunţat că forţele care luptă împotriva SI în Siria nu vor coopera cu Rusia. “Noi credem că Rusia are o strategie greşită”, a denunţat el, precizând că ruşii “continuă să atace ţinte care nu sunt SI”.

    – Încălcări ale spaţiului aerian NATO

    Campania aeriană a Rusiei în Siria a provocat temeri cu privire la producerea unor contacte accidentale între avioane ruseşti de război şi cele ale coaliţiei conduse de către Statele Unite, care luptă împotriva SI de peste un an.

    Oficiali de la Pentagon au dezvăluit că au fost nevoiţi să efectueze recent cel puţin o manevră de “despărţire sigură”, pentru a evita ca un avion american de vânătoare să se apropie prea mut de o aeronavă rusească în spaţiul aerian sirian.

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg anunţa marţi că Rusia nu a oferit nicio explicaţie faţă de faptul că a încălcat spaţiul aerian al Turciei şi NATO, în incidente care “au durat mult timp” şi “nu au arătat ca un accident”.

    El a denunţat totodată o sporire a prezenţei navale şi a unor trupe terestre ruseşti în Siria.

    Ambasadorul rus la Ankara a fost convocat de trei ori, ca răspuns la recentele încălcări de către Rusia ale spaţiul aerian turc.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat Kremlinul că orice “atac asupra Turciei înseamnă un atac asupra NATO”. “Dacă Rusia pierde un prieten ca Turcia, cu care are o mulţime de cooperări, ea va pierde multe lucruri. Ea trebuie să ştie acest lucru”, a avertizat Erdogan.

    Războiul civil sirian a început ca o revoltă paşnică faţă de preşedintele Bashar al-Assad, în 2011, reprimată sângeros. Revolta s-a extins şi a degenerat în confruntări armate între forţe proguvernamentale şi diverse grupări rebele – dintre care unele luptă împotriva altora.

    În acest haos, jihadiştii din cadrul Statului Islamic au cucerit bucăţi importante din teritoriile Siriei şi Irakului.

  • NATO a semnat o serie de acorduri cu Ucraina

    Alianţa Nord-Atlantică şi Kievul au semnat, între altele, un parteneriat în domeniul comunicaţiilor şi un acord cu privire la statutul Misiunii NATO în Ucraina.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că ar putea ridica problema staţionării în regiunea Donbas (est) a unor trupe de menţinerea păcii în cadrul apropiatei Adunări Generale a ONU.

    “Trupele ruseşti sunt prezente în Ucraina. Şi continuă să-i susţină pe separatişti prin antrenament, cu echipamente, comandă şi control. De aceea, îndemn Rusia să-şi retragă toate forţele din estul Ucrainei şi să implementeze deplin acordurile de la Minsk”, a declarat Stoltenberg.

    Rusia continuă să nege orice implicare în conflictul din estul Ucrainei.

    Opinia publică ucraineană s-a schimbat în mod radical, după ce la începutul războiului civil din Ucraina 60% dintre ucraineni se pronunţau împotriva aderării la NATO.

    “Aproximativ 64% dintre alegătorii ucraineni ar vota pentru aderarea la NATO. Ei au indicat ca principal motiv faptul că aderarea (Ucrainei la NATO) va garanta securitatea ţării în viitor. Al doilea motiv este că aderarea (Ucrainei) la NATO ar fi primul pas pe drumul către aderarea la UE”, a declarat sociologul Maria Zolkina de Fundaţia Iniţiativelor Democratice Ilko Kuceriev.

    Poroşenko şi Stoltenberg au trecut în revistă, înainte de şedinţa Consiliului Naţional ucrainean pentru Securitate şi Apărare, trupele din cadrul Centrului pentru Menţinerea Păcii şi Securitate al armatei ucrainene de la Liov, în vestul Ucrainei.

    Însă NATO a respins, din nou, o eventuală furnizare de armament Ucrainei.

    Petro Poroşenko a anunţat că Ucraina va organiza un referendum privind aderarea la Alianţa militară. Însă scrutinul nu va avea loc în viitorul apropiat. Înainte de organizarea referendumului, este necesar ca statul să implementeze un număr de reforme importante. În primul rând este necesar ca Ucraina să restabilească pacea şi stabilitatea în regiunile din est şi să aducă Forţele armate ucrainene la standardele NATO, subliniază corespondenta Euronews Maria Koreniuk.

  • România şi alte trei state NATO găzduiesc cel mai mare exerciţiu aerian de după Războiul Rece

    Aproape 5.000 de soldaţi din 11 state NATO participă timp de patru săptămâni, începând de sâmbătă, la “operaţiuni aeropurtate multinaţionale simultane” în Germania, Italia, Bulgaria şi România, a anunţat armata americană într-un comunicat.

    “Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaţilor de pe continent de la sfârşitul Războiului Rece”, potrivit comunicatului armatei americane din Grafenwohr, sudul Germaniei.

    Exerciţiul are ca scop să ajute forţele de reacţie rapidă aliate să acţioneze în comun şi să “demonstreze capacitatea Alianţei de a mobiliza (trupe) rapid şi de a acţiona pentru menţinerea unei Europe puternice şi sigure”, precizează comunicatul.

    Armata SUA a afirmat că cea mai importantă parte a exerciţiului se va desfăşura la 26 august, când avioanele de război ale Aliaţilor vor lansa peste 1.000 de paraşutişti şi echipamente în zona poligonului de antrenament Hohenfels, din Germania.

    Manevre similare vor avea loc în aceeaşi zi la baza de antrenament Novo Selo din Bulgaria.

    La exerciţiul care va dura până pe 13 septembrie participă peste 4.800 de militari din Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite.

    Potrivit comunicatului, aceasta este prima dată când Divizia a 82-a Aeropurtată a SUA acţionează în Europa după misiunea de sprijinire a operaţiunilor NATO în Kosovo în 1999.

     

  • Surse NATO: Turcia riscă în continuare să fie vizată de rachete lansate din Siria

    Avertismentul a fost lansat în contextul în care Statele Unite şi Germania au anunţat că nu vor prelungi prezenţa sistemelor de rachete în Turcia.

    “Chiar dacă riscul atacurilor cu rachete din Siria în Turcia este considerat redus, există în continuare probabilitatea ca rachetele lansate de armata siriană împotriva forţelor opoziţiei să cadă în Turcia”, a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului.

    Berlinul şi Washingtonul au semnalat recent că vor retrage sistemele Patriot staţionate temporar în sudul Turciei. Guvernul de la Berlin a anunţat că sistemele antirachetă vor fi retrase la începutul anului 2016. “Decizia a fost luată în contextul evaluărilor făcute de NATO în iunie 2015, care au stabilit că riscul rachetelor balistice siriene este redus”, a argumentat Ministerul german al Apărării.

    În ultimii ani, regimul sirian a lansat sute de rachete balistice spre forţele insurgente, unele obuze căzând în Turcia.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 220.000 de morţi.

     

  • Ţara europeană care a decis să colaboreze cu Rusia. UE şi NATO vor fi luate prin surprindere

    O ţară europeană a decis să colaboreze cu Rusia.

    După ce Ungaria a recunoscut că are o relaţie de colaborare cu Rusia, o nouă ţară va face exerciţii militare comune cu Rusia.

    VEZI AICI MAI MULTE DETALII 

  • NATO reduce nivelul misiunilor aeriene de patrulare în regiunea baltică de la 1 septembrie

    “Începând de la 1 septembrie, NATO va afecta opt aeronave în cadrul misiunilor aeriene de patrulare în ţările baltice”, a anunţat Carmen Romero, o purtătoare de cuvânt a Alianţei, citată de DPA.

    Statele membre NATO au crescut numărul aeronavelor care patrulează în regiunea baltică, în urma escaladării tensiunilor dintre Rusia şi Occident, din cauza conflictului din Ucraina.

    “Acest nivel este, chiar şi în aceste condiţii, dublu în comparaţie cu cel de dinaintea crizei Rusia-Ucraina”, a subliniat Romero.

    “Înainte de criză, misiunea număra de obicei patru aeroave de fiecare rotaţie, toate cu baza la Siauliai în Lituania”, a precizat ea.

    – “Am evitat încălcările”

    Ministrul lituanian al Apărării Jouzas Olekas a declarat, concomitent, că decizia nu va afecta securitatea Balticii, minimalizând această decizie.

    “Recent nu au existat încălcări ale spaţiului aerian. Aeronave ruseşti au fost escorate în multe rânduri, dar am evitat încălcările”, a declarat Olekas pentru AFP.

    “Având în vedere acest lucru, decizia a fost luată în baza unei folosiri prin rotaţie a resurselor”, a precizat Olekas.

    – “Provocatoare”

    Kremlinul a criticat consolidarea prezenţei NATO la frontiera Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a catalogat exerciţiile militare care au avut loc în iulie în Ucraina drept “provocatoare”.

    Comandantul NATO pentru Europa Centrală şi de Est Hans-Lothar Domröse declara în iunie, pentru Die Welt, că este necesar ca Alianţa Nord-Atlantică să furnizeze armament suplimentar ţărilor baltice.

    “Avem nevoie să le frunizăm aliaţilor noştri armament modern şi eficient – ca de exemplu elicoptere, tancuri, sisteme de rachete antiaeriene şi artilerie grea – şi să-i formămm să folosească acest echipament”, declara Domröse.

    NATO a anunţat că, în 2014, a trimis avioane de vânătoare în misiuni de interceptare şi escortare de 524 de ori. În 442 de cazuri a fost vorba despre reacţii faţă de activitatea Rusiei.

  • NATO a adoptat un program de susţinere a forţelor din Irak

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că programul de ajutorare, aprobat de către cele 28 de state membre, este conceput să ajute Irakul prin furnizarea unei susţineri în domenii în care Alianţa Nord-Atlantică “este cel mai bine plasată pentru a adăuga valoare”.

    Aanalişti independenţi apreciază că o consolidare a capabilităţilor în domeniul apărării Irakului va contribui totodată la stabilizarea frontierei de sud a Turciei, o ţară membră NATO, şi va stimula campania militară a coaliţiei conduse de către Statele Unite cu scopul de a învinge gruparea jihadistă Statul Islamic (SI).

    Ambasadorii statelor NATO s-au reunit marţi într-o şedinţă de urgenţă, la solicitarea Turciei, în care au discutat despre ameninţarea pe care o reprezintă SI şi contramăsurile pe care Turcia le-a luat ca răspuns.

    Bruno Lete, şeful Programului pentru Politică Externă şi de Securitate din cadrul German Marshall Fund al Statelor Unite, un centru de reflecţie cu sediul la Bruxelles, a declarat că reuniunea a “încurajat NATO să se gândească mai serios la strategia sa în sud” vizând SI şi alte grupări musulmane radicale active în Irak, Siria şi cea mai mare parte a Africii de Nord.

    Până acum, subliniază Lete, şedinţele NATO de strategie s-au concentrat în principal asupra ameninţării percepute la est – Rusia.

    Stoltenberg a declarat, citat într-un comunicat, că programul de asistenţă pentru Irak a fost elaborat la solicitarea Bagdadului şi în strânsă cooperare cu autorităţile irakiene. El a precizat că NATO plănuieşte să ajute Irakul în şapte dmenii prioritare, inclusiv prin consiliere în reformarea sectorului securităţii, eliminarea muniţiilor explozive, planificarea militară civilă, Aărarea cibernetică, medicina militară şi planificarea civilă pentru situaţii de urgenţă.

    Preşedintele american Barack Obama şi alţi lideri din cadrul blocului militar s-au angajat în septembrie, la Summitul NATO din Ţara Galilor, la o “revitalizare a eforturilor (Alianţei) de a ajuta Irakul să construiască forţe de securitate mai eficiente”.

    Stoltenberg a anunţat că experţi NATO şi irakieni urmează să stabilească detaliile viitorelor programe de formare, care se vor desfăşura în Turcia şi Iordania.

    Pachetul de ajutorare NATO, a subliniat secretarul general, este conceput atât în completarea a ceea ce face deja coaliţia împotriva SI condusă de Washington, cât şi a acţiunilor individuale ale aliaţilor NATO, Uniunii Europene (UE) şi ONU.

  • Turcia a cerut consultări NATO pe teme de securitate în urma atacurilor de la frontiera cu Siria

    Turcia a formulat solicitarea în baza Articolului 4 din Tratatul fondator al Alianţei, care le permite statelor membre să solicite consultări atunci când cred că integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea le sunt ameninţate.

    Este vorba despre a cincea reuniune din istoria NATO convocată în baza Articolului 4, a precizat pentru CNN Oana Lungescu, o purtătoare de cuvânt NATO.

    “În urma unor ameninţări sporite la adresa securităţii, după atacurile comise împotriva forţelor noastre de securitate în provinciile Diyarbakir, Sanliurfa şi Kilis şi în special după atacul terorist comis pe 20 iulie 2015 la Suruç, soldat cu moartea a 32 de cetăţeni turci nevinovaţi, sunt adoptate toate măsurile necesare în acest context şi sunt efectuate operaţiuni de către forţele armate turce”, a subliniat Ministerul turc de Externe într-un comunicat.

    “În baza acestor atacuri recente şi ameninţări vizând securitatea noastră naţională, Turcia a solicitat Consiliului Atlanticului de Nord o reuniune săptămâna aceasta, în baza Articolului 4 al Tratatului de la Washington cu scopul de a ne informa aliaţii cu privire la măsurile pe care le luăm şi la operaţiunile pe care le efectuăm împotriva terorismului, dar şi pentru a ne consulta cu ei”, precizează ministerul.

    NATO a confirmat, într-un comunicat separat, că o reuniune urmează să aibă loc marţi.

    Reuniunea urmează să aibă loc în contextul în care Turcia se confruntă cu un val de violenţe în apropierea frontierei sale sudice cu Siria şi şi-a intensificat eforturile în lupta împotriva terorismului.

    O maşină-capcană a explodat duminică în sud-estul Turciei, omorând doi ofiţeri din domeniul securităţii şi rănind alte patru persoane, potrivit unor oficiali.

    Cel puţin cinci militanţi din cadrul grupării Statul Islamic (SI) s-au apropiat miercuri de frontiera de nord a Siriei şi au deschis focul asupra unei unităţi de la frontiera turcă, omorând un militar şi rănind alţi doi, potrivit armatei turce.

    De asemenea, autorităţile acuză SI de comiterea unui atac sinucigaş luni, la Suruç, soldat cu peste 30 de morţi.

    Pe de altă parte Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a ucis doi poliţişti turci miercuri, iar premierul Ahmet Davutoglu a promis să treacă la acţiune.

    Turcia crede că PKK exploatează eforturile SI. PKK luptă pentru independenţă din 1984, provocând temeri faţă de progresele pe care le-a înregistrat.

    Gruparea este considerată organizaţie teroristă de către Statele Unite, dar militanţi PKK au oferit ajutor luptătorilor kurzi pershmerga, care luptă împotriva SI în nordul Irakului.

     

  • Turcia a cerut consultări NATO pe teme de securitate în urma atacurilor de la frontiera cu Siria

    Turcia a formulat solicitarea în baza Articolului 4 din Tratatul fondator al Alianţei, care le permite statelor membre să solicite consultări atunci când cred că integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea le sunt ameninţate.

    Este vorba despre a cincea reuniune din istoria NATO convocată în baza Articolului 4, a precizat pentru CNN Oana Lungescu, o purtătoare de cuvânt NATO.

    “În urma unor ameninţări sporite la adresa securităţii, după atacurile comise împotriva forţelor noastre de securitate în provinciile Diyarbakir, Sanliurfa şi Kilis şi în special după atacul terorist comis pe 20 iulie 2015 la Suruç, soldat cu moartea a 32 de cetăţeni turci nevinovaţi, sunt adoptate toate măsurile necesare în acest context şi sunt efectuate operaţiuni de către forţele armate turce”, a subliniat Ministerul turc de Externe într-un comunicat.

    “În baza acestor atacuri recente şi ameninţări vizând securitatea noastră naţională, Turcia a solicitat Consiliului Atlanticului de Nord o reuniune săptămâna aceasta, în baza Articolului 4 al Tratatului de la Washington cu scopul de a ne informa aliaţii cu privire la măsurile pe care le luăm şi la operaţiunile pe care le efectuăm împotriva terorismului, dar şi pentru a ne consulta cu ei”, precizează ministerul.

    NATO a confirmat, într-un comunicat separat, că o reuniune urmează să aibă loc marţi.

    Reuniunea urmează să aibă loc în contextul în care Turcia se confruntă cu un val de violenţe în apropierea frontierei sale sudice cu Siria şi şi-a intensificat eforturile în lupta împotriva terorismului.

    O maşină-capcană a explodat duminică în sud-estul Turciei, omorând doi ofiţeri din domeniul securităţii şi rănind alte patru persoane, potrivit unor oficiali.

    Cel puţin cinci militanţi din cadrul grupării Statul Islamic (SI) s-au apropiat miercuri de frontiera de nord a Siriei şi au deschis focul asupra unei unităţi de la frontiera turcă, omorând un militar şi rănind alţi doi, potrivit armatei turce.

    De asemenea, autorităţile acuză SI de comiterea unui atac sinucigaş luni, la Suruç, soldat cu peste 30 de morţi.

    Pe de altă parte Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a ucis doi poliţişti turci miercuri, iar premierul Ahmet Davutoglu a promis să treacă la acţiune.

    Turcia crede că PKK exploatează eforturile SI. PKK luptă pentru independenţă din 1984, provocând temeri faţă de progresele pe care le-a înregistrat.

    Gruparea este considerată organizaţie teroristă de către Statele Unite, dar militanţi PKK au oferit ajutor luptătorilor kurzi pershmerga, care luptă împotriva SI în nordul Irakului.