BusinessMagazin

Tag: national

  • Destinaţie de vacanţă: Serengeti

    Contrar opiniei generale că în Parcul Naţional Serengeti e musai să te duci în afara sezonului ploios ce ţine din martie până în mai şi să te ţii după animalele care migrează, aşa cum procedează 300.000 de turişti anual, această destinaţie se poate explora cel mai bine tocmai dacă nu ţii seama de această recomandare, scrie Financial Times.

    Ferit de înghesuială, turistul care decide să meargă în Serengeti în această perioadă are parte de multă linişte, poate admira mai bine animalele, care nu mai sunt stresate de un număr mare de maşini de teren care le dau târcoale ca în sezon, iar spaţiile de cazare sunt aproape goale. 

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • Ascensiunea asistenţilor personali virtuali

    O bucată ruptă din filmul „Her“ care arată o posibilă direcţie spre care ar putea să se îndrepte asistenţii personali virtuali precum Siri de Apple sau Google Now. Acum un astfel de asistent nu-ţi poate citi e-mailul, dar te poate anunţa când primeşti mesajul şi ar putea să-ţi facă o rezervare la un restaurant apelând la alte aplicaţii. Este însă departe de personalitatea Samanthei din film.

    Am întrebat-o pe Siri „ce este viaţa“ şi mi-a spus că este un film, iar Google Now mi-a citit definiţia din dicţionar. Pe de altă parte, Google m-a înţeles perfect, pe când Siri a mai avut probleme în a mă înţelege.

    Siri este primul produs de acest fel care a căpătat notorietate. Includerea lui Siri în iPhone în 2011 a creat un nou mod de interacţiune cu telefoanele. La scurt timp şi Google şi-a lansat serviciul de asistent virtual, apoi şi Microsoft prin Cortana, iar mai recent a intrat pe fir şi Amazon cu Echo. Facebook a lansat în august 2015, către anumiţi utilizatori, Facebook M, un asistent virtual cu care comunici în scris, nu prin voce, şi care nu funcţionează doar pe baza inteligenţei artificiale, ci şi cu ajutorul inputului uman.

    Înainte de toate, trebuie să ne aducem aminte, însă, de Clippy, agrafa de la Microsoft Office, ce putea fi simpatică la început, dar care a devenit foarte enervantă oferindu-se să te ajute pentru sarcini foarte simple. A apărut în noiembrie 1996, a fost modificată în 2000 şi a ieşit la pensie doi ani mai târziu. În Microsoft Office 2007 a ieşit complet din joc. Clippy a devenit faimos pentru incompetenţa sa, dar este, şi acesta este meritul său, strămoşul asistenţilor de azi.

    Apple a cumpărat Siri în 2010 pentru 200 milioane de dolari de la Dag Kittlaus, care se pregăteşte să lanseze un Siri mai evoluat numit Viv. Asistentul celor de la Apple este cel mai vizibil, dar Google Now are o plajă de deschidere mai mare, fiind disponibil atât pe Android, cât şi pe iOS, în timp ce Cortana este limitată la produsele Windows (Windows Phone, dar şi desktop).

    Google a lansat o alternativă la Amazon Echo numit Google Home, un gadget inovativ ce nu face decât să devină mai deştept odată cu trecerea timpului. Google Home are trei mari ramuri: muzică şi entertainement (poate pune muzică, filme din cloud sau din telefon), sarcini obişnuite (alarme, vremea etc) şi căutare (poţi întreba orice şi motorul de căutare îţi va da un răspund).

    Asistentul celor de la Google apare şi în noua aplicaţie de chat, Allo, anunţată de gigantul din Mountain View. Allo se aseamănă cu Whatsapp sau Facebook Messenger, dar incorporarea asistentului o face mult mai utilă (acesta detectează subiectele discutate de cei implicaţi în conversaţie şi poate sugera răspunsuri, rezerva mese în restaurant sau poate cumpăra la bilete la film, totul fără a părăsi aplicaţia de chat).

    În hora asistenţilor digitali a intrat şi Jeff Bezos, şeful Amazon, prin produsul Echo, un asistent personal hardware, care, spre deosebire de ceilalţi menţionaţi, este un produs în sine, nu un soft ce rulează pe telefon sau computer. De aceea are şi o etichetă, cu un preţ de 180 de dolari. Iar o altă diferenţă este faptul că Echo este menit să stea într-o casă inteligentă, nu în buzunarul de la blugi.

    Nici Facebook nu putea rămâne prea mult în urmă şi a anunţat un asistent numit M, care ar fi disponibil în aplicaţia Messenger; acest asistent poate face o rezervare la restaurant sau poate să-ţi sugereze ce flori poţi cumpăra pentru aniversarea de căsătorie a părinţilor. Baidu, gigantul de tehnologie chinezesc, şi-a lansat, în septembrie anul trecut, propriul asistent numit Duer, prin care utilizatorii vor putea comanda mâncare sau vor putea cere sfaturi cu privire la îngrijirea animalelor de companie.

    În Statele Unite 20% dintre căutările efectuate pe aplicaţia Google din Android vin din recunoaştere vocală. Potrivit firmei de cercetare Gartner, 38% dintre consumatorii americani au apelat la ajutorul unui asistent virtual. Iar până la finalul lui 2016 se estimează că două treimi din consumatorii din pieţele dezvoltate vor utiliza zilnic astfel de produse. Mai ales în condiţiile în care recunoaşterea vocală devine din ce în ce mai bună, iar softurile devin din ce în ce mai capabile să prevadă ce are nevoie un consumator, utilizând date comportamentale şi locaţia acestuia. Ai putea primi, de exemplu, o notificare de tipul „Ştiu că obişnuieşti să comanzi pizza în fiecare weekend. Tocmai a fost inaugurat un restaurant. Vrei să încerci?“ sau, dacă un utilizator îi cere asistentului să-i aducă aminte să cumpere lapte, acesta poate face acest lucru chiar în momentul când acesta intră în supermarket.

    Recunoaşterea vocală s-a îmbunătăţit mult în ultima perioadă, având în vedere că acum doi ani Google Now interpreta greşit cam un sfert dintre cuvintele spuse de interlocutori, iar în prezent a scăzut la 8%, potrivit lui Aparna Chennapragada, director al Google Now, conform publicaţiei Wired.

    Pe lângă aceşti asistenţi buni la toate, unele companii s-au gândit să creeze produse în acest domeniu specializate pe un anumit lucru. Astfel asistenţii Clara Labs sau x.ai sunt specializaţi în organizarea calendarului şi a multiplelor întâlniri sau evenimente. Aceşti asistenţi sunt integraţi în e-mail şi inspectează calendarul persoanei respective, apoi stabilesc când ar fi cea mai potrivită zi şi oră pentru o anumită întâlnire. Astfel s-ar scurta timpul şi bătăile de cap cu administrarea calendarului.

    În urmă cu 7 ani a fost lansat un altfel de motor de căutare, numit Wolfram Alpha, capabil să compare înălţimea Everestului cu lungimea podului Golden Gate sau să determine ce vreme era afară în ziua când a fost asasinat Kennedy. Pe lângă asta, Wolfram oferea o serie de asistenţi personali specializaţi (bursă, finanţe personale sau călătorie) care îi furnizau utilizatorului date complexe din fiecare domeniu.

     

  • Zeci de sportivi ruşi, implicaţi într-un program de dopaj naţional înainte de JO de Iarnă de la Soci

    Zeci de atleţi ruşi, inclusiv 15 medaliaţi, care au participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, au făcut parte dintr-un program de dopaj de stat pus la punct pentru a asigura dominaţia sportivilor ruşi, a spus directorului laboratorului antidoping de la acea vreme, anunţă New York Times.

    Grigory Rodchenkov, directorul laboratorului antidoping care s-a ocupat de testarea a mii de sportivi, a declarat, că, personal, a dezvoltat un cocktail de trei substanţe interzise, care, mai apoi, a fost oferit atleţilor ruşi. Printre sportivii cărora le-au fost administrate aceste substanţe se numără 14 membri ai echipei de schi fond, inclusiv doi sportivi ai echipajului de bob, medaliaţi cu aur la Soci.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Lidl România are un nou director naţional de vânzări şi logistică

    Ionuţ Preda va prelua de la 1 mai atribuţiile funcţiei de director naţional de vânzări şi logistică în cadrul Lidl România, după o carieră de 11 ani în domeniul retailului internaţional. La Lidl a lucrat vreme de opt ani, iar cele mai recente funcţii în cadrul companiei au fost de director de vânzări şi, ulterior, de director al sediului regional de la Iernut. Din această poziţie a coordonat operaţiunile şi vânzările companiei germane pentru zona centrală şi de nord-vest a ţării. Cu experienţă acumulată atât în Germania, cât şi în România, executivul a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Pregătirea sa profesională a continuat apoi cu un program de masterat în Slovacia şi un MBA în Marea Britanie.

    Ionuţ Preda îl succedă în funcţia de director naţional de vânzări şi logistică pe Frank Wagner, care de la finalul anului trecut a preluat conducerea întregii companii. Din Consiliul de Conducere Lidl, prezidat de Frank Wagner, mai fac parte Sergiu Fală, în calitate de director naţional de servicii centrale şi expansiune, Antoniu Radu, director naţional administrativ şi Marco Giudici, director naţional de achiziţii şi marketing.

  • Lidl România are un nou director naţional de vânzări şi logistică

    Ionuţ Preda va prelua de la 1 mai atribuţiile funcţiei de director naţional de vânzări şi logistică în cadrul Lidl România, după o carieră de 11 ani în domeniul retailului internaţional. La Lidl a lucrat vreme de opt ani, iar cele mai recente funcţii în cadrul companiei au fost de director de vânzări şi, ulterior, de director al sediului regional de la Iernut. Din această poziţie a coordonat operaţiunile şi vânzările companiei germane pentru zona centrală şi de nord-vest a ţării. Cu experienţă acumulată atât în Germania, cât şi în România, executivul a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Pregătirea sa profesională a continuat apoi cu un program de masterat în Slovacia şi un MBA în Marea Britanie.

    Ionuţ Preda îl succedă în funcţia de director naţional de vânzări şi logistică pe Frank Wagner, care de la finalul anului trecut a preluat conducerea întregii companii. Din Consiliul de Conducere Lidl, prezidat de Frank Wagner, mai fac parte Sergiu Fală, în calitate de director naţional de servicii centrale şi expansiune, Antoniu Radu, director naţional administrativ şi Marco Giudici, director naţional de achiziţii şi marketing.

  • Ţara europeană unde salariul minim este de aproape 2.000 de euro

    Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional, iar cel mai mare nivel al unui salariu minim reglementat este în Luxemburg, unde nivelul este de 1.923 de euro pe lună. Cel mai mic salariu minim este în Bulgaria, unde nivelul este de 214 euro pe lună, arată un studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună, scrie Ziarul Financiar.

    Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a înregistrat în zona seismică Vrancea

    Seismul, care a avut o magnitudine de 3,1 pe scara Richter s-a produs sâmbătă dimineaţă, la ora locală 4,25, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro