BusinessMagazin

Tag: Moda

  • La moda pentru sezonul de primavara: dantela

    Case ca Erdem sau Balenciaga au pus accentul pe dantela in
    colectiile de primavara prezentate; creatorul Nicolas Ghesquiere de
    la Balenciaga a folosit, de pilda, dantela pe pantaloni din denim.
    Nici Valentino nu s-a lasat mai prejos, propunand rochii de dantela
    lacuita, in timp ce Marc Jacobs, creatorul de la Louis Vuitton, a
    prezentat salvari si fuste lungi din ghipura neagra cu initialele
    firmei.

  • Naftalina cu stil

    Magazinele vintage se bucura de avantajele comertului online,
    care le permite sa ajunga la o gama mai larga de clienti decat un
    magazin traditional dintr-o zona de oras. Istoria vanzarilor
    vintage online a inceput la finele anilor nouazeci, cand
    comerciantii din domeniu au descoperit eBay. Mai recent,
    dezvoltarea retelelor de socializare si a posibilitatii de a oferi
    asistenta online in timp real s-a dovedit benefica pentru
    magazinele vintage, care profita din plin de retele ca Facebook sau
    Twitter ori de platforme de blogging pentru a-si face cunoscute
    produsele.

    Comerciantii vintage mai mici pot apela la site-uri stil eBay,
    dar specializate pe moda, cum ar fi Asos Marketplace, deschis
    recent de magazinul online britanic Asos.com, care le ofera si
    promovare prin intermediul blogului propriu, pe Twitter si in
    randul celor 450.000 de fani de pe Facebook.

  • Cine e omul care o imbraca pe Lady Gaga in carne

    “Am cunoscut-o la o sedinta foto la revista V. A fost dragoste
    la prima vedere”, isi aminteste stilistul Nicola Formichetti despre
    momentul intalnirii cu Lady Gaga, precizand ca inainte de a-i crea
    vestimentatia artistei a stat intotdeauna departe de lumea
    celebritatilor. “A fost diferita. Ne-am inteles foarte bine din
    prima clipa”, zice el.

    In varsta de 32 de ani, stilistul se imparte intre New York,
    Londra si Tokyo. In prezent, lucreaza la revista londoneza Dazed
    and Confused, este directorul de moda la Vogue Hommes Japan,
    directorul de creatie la Thierry Mugler si stilist in campaniile
    publicitare de la Uniqlo, Dolce&Gabbana si Alexander
    McQueen.

    “Imi place sa merg mai departe, sa evoluez, de aceea cariera mea
    este impartita in mai multe segmente: conduc reviste, sunt
    consultant pentru brandurile de moda si lucrez cu artisti”,
    marturiseste Formichett. “Incerc sa fac tot posibilul pentru a ma
    inspira din orice si sa invat lucruri noi.” In crearea colectiilor,
    tanarul se inspira de la toti cei care il inconjoara: prieteni,
    colaboratori, designeri si fotografi.

    Formichetti si-a inceput cariera la varsta de 20 de ani la
    revista Dazed and Confused, unde scria rubrica “Ochiul Spionului”,
    unde putea sa isi expuna parerea si sa evidentieze lucrurile care
    ii plac. Zece ani mai tarziu a devenit director de creatie. “Incerc
    intotdeauna sa aduc lucruri noi si din cauza asta nu imi place sa
    stau intr-un singur loc”, a declarat stilistul, citat de New York
    Times.

    La finele lunii ianuarie, Nicola Formichetti a lansat la Paris
    Menswear Fashion Week prima sa colectie de cand lucreaza de la
    Thierry Mugler. Colectia, intitulata “Anatomia schimbarii”,
    marcheaza si colaborarea intre Formichetti si designerul Romain
    Kremer.

    Sursa:telegraph.co.uk

  • Cum sa-ti masori castigurile cu centimetrul de croitorie

    Cei trei fondatori vorbesc despre afacerea lor ca despre o
    persoana. Ii spun “povestea lui Tudor” care a inceput in octombrie
    2009, la Londra, capitala elegantei masculine. De acolo ii vine si
    numele, de la dinastia Tudorilor (care a domnit in Marea Britanie
    intre 1485 si 1603). “Dupa luni de gandire, am ales acest nume
    pentru ca atat materialele, cat si croiala ne duc cu gandul la acea
    perioada”, spune Marius Dan, unul dintre tinerii care au pus bazele
    acestei afaceri.

    In total, sunt trei, iar media lor de varsta coboara sub 25 de
    ani, dupa cum chiar ei insisi spun. Cel mai in varsta dintre cei
    trei este Marius Dan, care inca nu a implinit 27 de ani. Marius
    este de altfel si cel care a pus bazele acestui business, dupa ce a
    cunoscut la un targ de turism de la Londra un grup de britanici
    care fac costume made to measure: “Atunci mi s-a propus sa ma ocup
    de Romania, pentru ca nu exista nimic de acest tip la noi in tara”.
    Un an mai tarziu s-au alaturat si ceilalti doi asociati, Alin
    Copindeanu (22 de ani) si Alexandru Tudoroiu (21 de ani). Pentru a
    pune bazele acestei afaceri a fost nevoie de 10.000 de euro, toti
    “din economiile noastre”. Banii au mers in training, know-how si
    materiale.


    Primii clienti au aparut in februarie anul trecut, dintre
    prieteni, rude si cunoscuti, “pe care i-am anuntat ca am un proiect
    antreprenorial nou, carora le-am cerut sa ma ajute si sa imi faca
    primele comenzi”, dupa cum povesteste Marius Dan. Pentru ca este
    economist si nu specialist in industria textila, dar si pentru ca
    nu avea experienta in domeniu la momentul respectiv, a durat cateva
    luni pana sa inteleaga mecanismul, respectiv cum se iau masuri, cum
    se aleg materialele si care este procedura, iar din aceste cauze
    businessul a pornit mai greu. Atunci i-a fost de folos know-how-ul
    cunoscutilor din Marea Britanie.

    Acum a trecut aproape un an din momentul cand Tudor Personal
    Tailor a realizat prima comanda, iar intre timp s-a desprins de
    parintii din Marea Britanie: “Mai mergem la Londra doar pentru a
    lua pulsul evenimentelor si nu suntem legati de cei de acolo in
    niciun fel. Nu suntem o franciza a lor”. In Romania, lucrurile au
    evoluat repede, dar businessul ramane nisat. Exista insa potential:
    “Lucrurile au inceput sa alerge si fiecare client a inceput sa vina
    cu alti doi-trei potentiali clienti. In acest tip de business cel
    mai mult ne bazam pe comunicarea orala, si mai putin pe internet
    sau alte forme de comunicare in masa”, povesteste Dan.

    Cum se desfasoara totul? Clientul suna sau isi plaseaza online
    comanda pentru un costum, o camasa sau pentru un palton, iar cei de
    la Tudor Personal Tailor se deplaseaza fie acasa, fie la biroul
    clientului (“sapte din zece clienti ne cer sa mergem la birou”),
    conform cu sloganul businessului: “Tudor vine la dumneavoastra”.
    Cine este “Tudor”, cel care se deplaseaza la client? Echipa Tudor
    este alcatuita de unul dintre fondatori si croitorul afacerii.

    “Croitorul nostru, in varsta de 68 de ani, care are peste 40 de
    ani de experienta, merge intotdeauna cu noi la client. Noi ne
    ocupam de partea de consultanta, iar croitorul nostru ia masurile.”
    Daca drumul la croitor si intregul proces de masuratori pot rapi
    din timpul unui client pana la trei ore, Tudor Personal Tailor
    reduce timpul la jumatate sau chiar mai putin. “Noi ne mulam pe
    programul lor. Desi putem fi gata in 45 de minute sau o ora, pentru
    ca noi am construit ideea de asemenea maniera incat sa ne incadram
    in pauza de masa, de cele mai multe ori clientii incep sa ne
    adreseze intrebari si ajungem la o ora si jumatate.”

    Fondatorii Tudor merg intodeauna la intalniri pentru a-i ajuta
    pe clienti sa decida ce vor sau ce li se potriveste. Discutiile
    incep de la domeniul de activitate si merg spre stilul vestimentar.
    “Intai ii facem o biografie vestimentara si apoi il sfatuim.”

  • Cocor, magazinul celor 34 designeri romani de moda

    Este joi, ora 12 si magazinul Cocor pare adormit. Oamenii trec
    prin fata centrului comercial, insa sunt grabiti catre alte
    destinatii. Inauntru, magazinele isi asteapta clientii care au
    preferat sa se aseze la una dintre cafenele mai degraba decat sa
    colinde in cautare de cumparaturi. Galeria Designerilor Romani nu
    face exceptie. In magazinul Catalin Botezatu nu este nimeni. Nici
    in magazinul lui Mihai Albu. “Am venit acum pentru prima data in
    magazinul Cocor dupa ce a fost redeschis. M-am uitat prin
    magazinele designerilor romani, insa nu am gasit nimic sa imi
    placa”, spune Roxana, o cumparatoare care a plecat din Cocor fara
    sa-si fi luat nimic.

    Vremea nu este nici ea incurajatoare. De altfel, unii dintre
    chiriasii Cocor se asteptau la o luna ianuarie slaba, dupa un
    decembrie bun in pofida crizei financiare.

    “In luna ianuarie, vanzarile nu au mers foarte bine, insa
    potential exista. In luna decembrie insa, prima mea luna de
    prezenta in acest centru comercial, nu au mers rau vanzarile.
    Trebuie sa recunoastem totusi ca in decembrie e mai bine peste
    tot”, spune designerul de incaltaminte Mihai Albu, care a deschis
    magazinul din Cocor pe data de 5 decembrie. Albu este doar unul
    dintre designerii romani ale caror creatii populeaza etajul al
    doilea al Cocor, respectiv Galeria Designerilor Romani. Alaturi de
    el mai sunt Liza Panait, Anca & Silvia Negulescu, Cristina
    Nichita, Agnes Toma, Elena Perseil, Violeta Costin Gaburici, Norina
    Stoica, Angela Vasiliu, Mirela Diaconu, Rhea Costa, Mihaela Glavan
    si Catalin Botezatu.


    Magazinul Cocor nu mai are, nici inauntru si nici afara, nimic
    din fostul magazin. Asta daca exceptam numele, cunoscut romanilor
    de toate varstele. In urma cu 20 de ani, Cocor era o destinatie
    pentru romancele in cautare de metraje, covoare sau electrocasnice.
    Dupa ’90 magazinul, ramas in constiinta consumatorilor, a devenit
    doar o destinatie secundara de shopping. La finalul anului trecut,
    in urma unei investitii de 24,5 de milioane de euro si dupa circa
    doi ani de renovari, a fost inaugurat un nou Cocor pe cinci etaje
    plus parter si subsol, pe o suprafata de 10.000 de metri
    patrati.

    Magazinul ofera atat produse ale unor branduri internationale de
    lux, prezente in magazine multibrand, precum Max Mara, Gucci,
    D&G sau Givenchy, cat si produsele mai multor designeri romani.
    Galeria Designerilor Romani din Cocor reuneste 34 de nume si a
    inregistrat in primele trei luni de la deschidere si in ultimele
    trei luni ale anului trecut vanzari de 775.000 de lei, respectiv
    185.000 de euro. “Vanzarile inregistrate in primele 3 luni de la
    deschidere ilustreaza tendinta tinerilor de a achizitiona creatii
    semnate de designeri romani. De aceea, obiectivul pe 2011 este de a
    creste numarul designerilor din Galerie, astfel incat sa oferim
    clientilor nostri posibilitatea de a gasi tot ce au nevoie intr-un
    singur loc”, a declarat Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Cocor.


    Mihaela Glavan, unul dintre chiriasii galeriei, crede ca
    aducerea de noi designeri ar putea contribui la cresterea
    traficului si a vanzarilor designerilor: “Initiativa de a reuni in
    acelasi loc mai multi designeri romani a fost una buna, deoarece
    multi dintre acestia nu au o retea de retail pentru a-si expune
    produsele. Cei mai multi au doar showroom.” Produsele creatoarei
    sunt expuse in Cocor de la inceputul lunii octombrie; de la
    deschidere si pana in prezent, vanzarile au fost de circa 10.000 de
    euro. Preturile produselor variaza intre 250 de lei si 1.000 de lei
    si reprezinta linia de produse comerciale.

    Vanzarile Mihaelei Glavan au oscilat destul de mult: “Inceputul
    a fost spectaculos, peste asteptari, insa ulterior vanzarile s-au
    redus. Luna noiembrie a fost o luna calduroasa si nu una de iarna
    cum era normal, de aceea a fost dificil sa vindem botine sau cizme
    cand afara erau 20 de grade. Nici luna decembrie nu s-a ridicat la
    nivelul estimarilor noastre”.Creatoarea de pantofi, care mai detine
    un magazin propriu in zona Ateneului Roman si vinde si in Mario
    Plaza si Baneasa Shopping City in magazinele Mescal si respectiv
    Fiorangelo, este insa optimista si spera ca in 2011 vanzarile vor
    merge mai bine: “Dureaza pana cand clientii vor include Cocorul in
    circuitul lor de shopping”.

  • Cum arata jumatatea plina a paharului

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
    erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
    foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
    descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
    cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
    1996-1997.

    Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
    Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
    Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
    Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
    Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
    parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
    optimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
    care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
    traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
    asteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
    plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
    timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
    aici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
    explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
    competitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
    si Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
    trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
    inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
    mai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.

    Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
    cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
    semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
    importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
    Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
    schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
    puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
    mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
    doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
    locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
    taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
    neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
    legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
    competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
    acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
    putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
    rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
    nerezolvat.


    Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
    economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
    reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
    executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
    sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
    care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
    Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
    decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
    bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
    infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
    pentru ca este momentul de repornire”.

    Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
    Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
    Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
    acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
    City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
    Mall, de pe platforma Electromagnetica.


    Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
    functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
    deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
    urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
    centru comercial din Europa: Colosseum.

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
    totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
    locuri de munca.

    Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
    acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
    deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
    Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
    deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
    la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
    au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
    cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
    doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
    un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
    mp.

  • 2011, anul posetei mini

    In posetele in voga anul acesta abia daca incap un telefon
    mobil, un portofel cu maruntis, un ruj si eventual o carte de
    credit. Desi mai putin incapatoare, gentutele au avantajul ca sunt
    mai usor de purtat, precum si ceva mai ieftine decat unele mari,
    producatorii intrecandu-se sa ofere care mai de care modele
    mici.

    Modelul Birkin de la casa de lux Hermes a intrat la apa, putand
    fi purtat la incheietura mainii, iar de la Chanel sunt disponibile
    niste modele mici, cu auriu. Pe de alta parte, posetele din oferta
    Chloe sunt si ele de dimensiuni reduse, cu forma patrata, in timp
    ce Fendi a optat pentru niste genti de umar in format mini, iar
    Mulberry prefera sa ataseze gentutele de unele mai mari cu acelasi
    design.

  • De mai multe ori Hugo Boss. In Romania

    In urma cu un an, Adrian Matei (22 de ani) si Andrei Alecu (24
    de ani) reasezasera pe piata din Romania brandul Hugo Boss si
    anuntau ca se asteapta ca anul acesta magazinele de pe Calea
    Victoriei si Constanta sa aiba venituri de 1,3 milioane de euro.
    “Anul trecut, cam tot pe vremea asta, spuneam la ce ma astept, si
    estimarile mele s-au adeverit. Pentru 2011 vorbeam atunci de
    afaceri de 4 milioane de euro. Acum, in conditiile crizei
    financiare, zic 3,5 milioane de euro”, spune Adrian Matei.

    Tot acum, Matei vorbeste despre posibilitatea deschiderii unui
    al treilea magazin Hugo Boss, de data aceasta in Iasi, in centrul
    comercial Palas – dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascalu, care
    mai detine centrele comerciale Iulius Mall din Suceava, Iasi, Cluj
    si Timisoara. Adrian Matei spune ca un nou magazin al brandului
    german de lux s-ar putea deschide la sfarsitul lui 2011, cand va fi
    gata centrul comercial. Initial, lansarea proiectului Palas era
    anuntata pentru 2010. Acum, data de finalizare s-a decalat pentru
    septembrie 2011. “Spatiul inchiriat de noi in cadrul Palas este de
    213 metri patrati. Showroomul, desi nu este inca gata, va avea
    circa 180 de metri patrati”, detaliaza Adrian Matei.

    Pe 2 decembrie, magazinul Hugo Boss de pe Calea Victoriei a
    implinit un an de la reintrarea pe piata. Noul magazin a fost adus
    de aceasta data de un alt francizor, Future Fashion International
    (infiintat de Adrian Matei si Andrei Alecu), care a primit franciza
    pentru zece ani. Franciza anterioara a Hugo Boss in Romania fusese
    luata de Papilon Beauty Fashion, o companie controlata de unul
    dintre investitorii aflati in spatele celei mai mari firme de
    distributie de pe piata, Interbrands. La inceputul lui 2009, primul
    Hugo Boss isi inchidea portile, dupa circa sase ani de activitate,
    din lipsa de bani si pentru ca pierderile magazinului nu mai puteau
    fi acoperite. Criza nici nu se instalase bine la noi, in toamna lui
    2008, si deja vanzarile scazusera cu 40-50%.


    Future Fashion a avut o alta strategie: a intrat intai pe piata
    din Constanta, unde a testat apele, si abia apoi a venit in
    capitala. La Constanta, magazinul care in martie implineste doi ani
    are o evolutie buna, spune Adrian Matei: “Ca vanzari insa, este mai
    slab insa comparativ cu cel din Bucuresti”. Future Fashion
    International, firma detinuta in mod egal de Andrei Alecu si Adrian
    Matei, a investit 2,2 milioane de euro in cele doua magazine pentru
    amenajare si stocuri.La circa jumatate de an dupa magazinul din
    Constanta se deschidea si cel din capitala, pentru ca “piata avea
    nevoie de un magazin Hugo Boss”.

    Acum, in Bucuresti nu mai este loc pentru inca unul, cred cei
    doi investitori. Cele doua etaje si cei 350 de metri patrati nu
    sunt insa nici ei suficienti. De aceea magazinul de pe Calea
    Victoriei ar putea fi extins cu alti 150 de metri patrati, pentru
    ca “spatiu exista”. In momentul in care cei de la Future Fashion au
    primit franciza Hugo Boss, au fost conditionati ca spatiul in care
    va fi amplasat magazinul sa aiba 500 de metri patrati. Amenajati au
    fost insa doar 350 – 250 de metri patrati la parter si 100 la etaj.
    Parterul este destinat barbatilor si etajul femeilor. Astfel, 60%
    dintre articole se adreseaza sexului puternic si doar 40% sexului
    frumos, o situatie diferita fata de ce ne-am obisnuit, femeile
    fiind mereu privilegiate in ceea ce priveste suprafetele din
    magazine.

    Adrian Matei explica insa ca brandul german este cel care a dat
    trendul inca de la el de acasa, Hugo Boss fiind cunoscut mai
    degraba pentru hainele pentru barbati, in special costume, decat
    cele pentru femei. Odata cu extinderea magazinului, raportul
    femei-barbati s-ar putea modifica. Balanta va inclina insa tot in
    favoarea barbatilor, iar 70% din suprafata magazinului le va fi
    destinata. Balanta inclina astfel si pentru ca cei mai multi
    clienti ai Hugo Boss sunt barbatii, bancheri sau directori de
    multinationale, cu varste de peste 25 de ani si cu salarii de peste
    2.000 de euro.

    Desi nu stie sa spuna cu exactitate numarul de produse din
    magazinele Hugo Boss, Adrian Matei spune ca, in fiecare sezon, in
    cele doua magazine sunt aduse 10.000 de produse, un model avand in
    spate in medie zece produse (marimi, culori diferite). In magazine,
    odata la fiecare trei saptamani, sunt schimbate produsele
    expuse.Investitia necesara intr-un stoc variaza in functie de
    sezon. “Iarna, produsele pentru cele doua magazine ne costa circa
    500.000 de euro. Vara, suma scade la circa 450.000 de euro”,
    explica Adrian Matei. Hugo Boss este in prezent singura afacere a
    celor doi tineri oameni de afaceri si, desi nu dezvaluie planurile
    privind noi businessuri, Matei crede ca vor ramane la moda, cel
    putin pentru moment.

  • S-a dus sezonul pantalonilor scurti

    Teoria specialistului in economie George Taylor lansata in 1929
    si cunoscuta sub denumirea de Indicele Tivului (Hemline Index)
    sustinea ca femeile poarta fuste mai scurte atunci cand economia
    prospera si fuste mai lungi atunci cand aceasta se afla in scadere
    sau se prabuseste de-a dreptul, chestiune verificata in anii ’20 si
    ’30, scrie Financial Times.

    O lucrare ulterioara, “The Wall Street Waltz” (1987) a lui
    Kenneth Fisher, pornea de la aceeasi teorie, studiind corelatiile
    intre evolutia indicelui Dow Jones Industrial Average din 1897 pana
    la finele anilor ’80 si cea a lungimii fustelor femeilor, si
    descoperea ca fustele se scurtasera in anii ’50 si ’60, o perioada
    de boom economic, dupa care tivul coborase pana la glezne in
    deceniul urmator si urcase iar in anii optzeci. O lungire a
    fustelor s-a observat ulterior la inceputul deceniului trecut si o
    scurtare a lor pe masura ce ne apropiam de anul 2000.

    Acum, creatori de moda ca Roberto Cavalli, Michael Kors, Erdem,
    Marc Jacobs sau Dolce & Gabbana se dovedesc adeptii fustelor
    lungi cu materiale fluide. Motivul optiunii lor insa nu-l
    reprezinta starea economiei mondiale, sustin ei, ci faptul ca
    dezvelirea a cat mai mult din corpul purtatoarei nu mai e asa de
    atractiva, dupa ce minimalismul si accentuarea sexualitatii brute
    au batut deja destule recorduri in materie. Si, ca ratiune estetica
    invocata de creatori, fusta lunga subliniaza altfel o silueta lunga
    si subtire.

    Motivul nedezvaluit de ei al acestei tendinte este insa faptul
    ca femeile care isi permit in continuare sa poarte creatiile unor
    designeri importanti sunt in general trecute de treizeci si cinci
    de ani, varsta la care majoritatea nu mai considera ca se pun in
    valoare purtand ceva care sa lase sa se vada cat mai mult.

  • In Facebook sa ne-nfruntam

    Primii care au atins acest prag au fost cei de la Burberry;
    prompt, un reprezentant al lor a declarat ca brandul britanic este
    cel mai urmarit pe Facebook. Câteva zile mai târziu, si Gucci a
    ajuns la 3 milioane de fani, dovedindu-se un concurent de temut
    pentru Burberry. Ambele fac toate eforturile sa interactioneze cu
    comunitatile de fani, umplandu-si paginile online cu anunturi
    despre produse, fotografii, clipuri si tot ce cred ca poate starni
    interes. Gucci a lansat chiar si o aplicatie care le permite
    utilizatorilor Facebook sa creeze si sa trimita mesaje
    personalizate prietenilor.

    Atât Burberry, cât si Gucci se afla printre primele marci de lux
    din lume in materie de Digital IQ, intr-un clasament alcatuit de
    catre Luxury Lab, o organizatie specializata in marketing.
    Clasamentul cuprinde 72 de marci de lux, care au primit puncte in
    functie de calitatea site-urilor proprii, strategiile de marketing
    digital, initiativele in materie de social media si aplicatii
    mobile. Gucci a iesit pe locul al patrulea, gratie transmiterii
    live pe internet a paradei de moda de primavara/vara 2011 de la
    Milano si pentru aplicatia GucciConnect, iar Burberry s-a
    evidentiat prin blogul – foarte urmarit – Artofthetrench.com, lansat in 2009.