BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Cu cât va creşte un plin la maşină după majorarea accizelor la carburanţi

    Transportatorii spun că Guvernul a rămas imun la solicitările patronatelor din transporturi şi a refuzat să dialogheze cu aceştia în contextul creşterii accizelor la carburanţi.

    „Cu toate că în plenul Consiliului Economic şi Social, patronatele, societatea civilă şi sindicatele s-au opus în unanimitate proiectului de modificare a codului fiscal, din declaraţiile publice referitoare la asumarea din partea guvernului a creşterii accizelor, se conturează o nouă etapă neagră pentru transporturile româneşti”, arată un comunicat FORT

    Orice eurocent diferenţa în costul operaţional influenţează direct competitivitatea companiilor româneşti din transporturile terestre, mutând totodată consumul de carburant în afară României, apreciază asociaţia. Bugetul de stat pierde astfel, din două cauze, sume importante. Consumatorii “captivi”, ce nu pot alimenta decât în ţară, sunt în imposibilitatea de a transfera creşterile în tarifele prestate, iar pentru un camion, o singură alimentare reprezintă un efort financiar suplimentar de 450 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: mediul de afaceri în 2016 comparativ cu 2008 – 5 diferenţe majore care ne fac mai vulnerabili

    Autorul studiului: Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman) 

    Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:

    (1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);

    (2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

    (3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%).

    Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016.

    Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

    (4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

    (5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

    • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;

    • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);

    • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

    Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

    Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

    Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

    Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

    Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.


    „Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

  • Schimbare majoră în reforma TVA propusă de Ministerul de Finanţe. De când devine măsura OBLIGATORIE

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe, noile prevederi au în vedere amânarea aplicării sistemului de plată defalcată cu câteva luni, precum şi sancţiuni mai blânde pentru firmele care nu se conformează.

    CITEŞTE NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI

    CITEŞTE PROIECTUL DE ORDONANAŢĂ

    „Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu mari întreprinderi şi IMM-uri, vom propune o serie de modificări la proiectul de ordonanţă privind splitul TVA, care să ţină cont de observaţiile reprezentanţilor companiilor. Am reţinut că principalele observaţii se referă la implementarea prea rapidă a proiectului şi la penalitatea de 50% care ar fi introdusă prea repede asupra neplăţii TVA. De aceea, vom amâna intrarea în vigoare a TVA split în mod obligatoriu la 1 ianuarie 2018, iar de la 1 octombrie va fi doar opţional”, au declarat surse oficiale din cadrul Ministerului de Finanţe, pentru Ziarul Financiar.

    Pentru a atrage companiile să treacă pe sistemul TVA split încă de la 1 octombrie, acestea vor primi o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit pentru anul în curs, sau după caz a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. De asemenea, vor fi anulate penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017.

    Conform noilor prevederi, penalitatea pentru neplata TVA, de 50% din suma datorată, va intra în vigoare doar după 30 de zile şi nu imediat. În plus, se va extinde termenul în care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia virării TVA de la 3 zile lucrătoare la 7 zile lucrătoare.

    De asemenea, registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA va fi înfiinţat în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017. ANAF îşi mai asumă ca în termen de maxim 3 zile lucrătoare să aprobe transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului.

    România are cea mai mare evaziune la TVA din Uniunea Europeană, de 40%. Astfel, colectează pe an în jur de 11 miliarde de euro şi ar trebui, conform calculelor macroeconomice, să colecteze 19 miliarde de euro anual.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLUI AICI 

     

  • Adio, hipermarket în oraşele din România! Schimbare majoră în privinţa centrelor comerciale

    Ministerul Agriculturii a comunicat parlamentarilor care doresc să iniţieze noi legi privind amplasarea supermarketurilor, hipermarketurilor şi centrelor comerciale că susţine modificarea legislaţiei astfel încât amplasarea acestora să fie în zone predilect comerciale, în afara centrului oraşelor şi în zone cu densitate redusă a populaţiei, informează realitatea.net

    Proiectele aflate în pregătire stabilesc pentru supermarket-uri o distanţă de cel puţin 1 kilometru faţă de o piaţă, iar pentru hipermarket-uri scoaterea în afara oraşelor mari.

    Pentru hipermarketuri, propunerea este să poată fi amplasate în zonele cu densitate comercială redusă, după criterii geografice specifice.

    Acestea sunt, potrivit Profit.ro: să fie la cel mult 5 km de limita administrativ-teritorială a localităţii cu populaţie de peste 500.000 locuitori, la cel mult 3 km în cazul localităţiilor cu populaţie de peste 250.000 locuitori şi la cel mult 1 km la unităţile administrativ teritoriale cu populaţie mai mică de 250.000 locuitori.

  • OUG de modificare a pensiilor speciale, adoptată de Guvern

    Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, ordonanţa de urgenţă prin care se modifică legea pensiilor speciale, act care stabileşte că pensiile de serviciu nu se vor mai majora anual prin raportare la creşterile salariale şi nu vor putea depăşi media soldelor sau a salariilor nete.

  • Locuinţele de vânzare din România s-au scumpit cu 3,1% în perioada aprilie-iunie din 2017

    În al doilea trimestru al acestui an, locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1%, creşterea fiind una similară cu cea consemnată în perioada similară din 2016, respectiv 3%. În primele trei luni din 2017, locuinţele s-au scumpit cu 4%. Preţurile locuinţelor din România se află pe un trend ascendent constant în ultimii trei ani, indică datele centralizate de Analize Imobiliare.

    Pretenţiile vânzătorilor autohtoni de proprietăţi rezidenţiale s-au majorat, în medie, cu 13% în ultimele 12 luni, potrivit statisticilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât au crescut pensiile speciale în ultimii ani. O pensie a crescut de la 6.000 la 20.000 lei

    Conform surselor guvernamentale care au pus la dispoziţia MEDIAFAX acest document, o pensie specială, calculată în anul 2010, în baza legii 164/2001 şi a Legii 179/2004, care prevede luarea în considerare a veniturilor din ultimele 6 luni de activitate sau ultima luna de activitate, a stabilit pensia unui fost angajat MApN la cuantumul de 7.475 lei lunar. În baza indexărilor aplicate, care prevăd majorarea pensiei în funcţie de salariul celor în activitate, pensia acestuia a ajuns la o valoare lunară de 20.046 lei.

    Un alt exemplu este o pensie calculată în anul 2009 baza aceloraşi legi, 164/2001 şi 179/2004, care avea o valoare iniţială de 6.503 lei şi a ajuns la o valoare de 19.065 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LEGEA SALARIZĂRII: Cine sunt primii câştigători. Lefurile din primării şi consiliile judeţene au explodat într-o lună/ Ce venituri obţin şefii locali

    Legea o permite, singura condiţie angajaţii să nu câştige mai mult decât şeful instituţiei, informează gândul.info.

    O excepţie ar fi la Bistriţa, unde şeful Consiliului Judeţean a anunţat că nu vor creşte salariile, ba mai mult, caută variante să le scadă pe cele ale angajaţilor neperformanţi. 

    Primarul din Bistriţa, Ovidiu Creţu, va încasa de luna viitoare un salariu triplu faţă de cel primit până acum, în urma unei decizii adoptate luni de consilieri municipali, în timp ce salariile angajaţilor din subordine vor creşte cu sume cuprinse între 200 şi 1.000 de lei.

    Consilierii municipali din Bistriţa au aprobat, luni după-amiaza, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Bistriţa şi serviciile de interes public local. În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

    Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar.

    Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salariul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent.Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiului – 10.440 de lei, arhitectul şef- 10.295 RON şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

    Iar Creţu nu este singurul care a profitat de faptul că prin semnătura sa se pot face măriri de salarii. Consiliul Judeţean Braşov a decis mărirea salariilor cu 50%, iar pentru oraşul Urlaţi din Prahova creşterile de salarii au fost votate încă din prima săptămână a lunii iulie. 

    10.500 de lei, brut, (7.363 de lei, net) este cel mai mare salariu de bază al unui funcţionar public din Primăria Sibiu, începând de luna aceasta. La capătul opus, cel mai mic salariu va fi cel oferit unui muncitor necalificat – 1.595 de lei, brut (1.165 de lei, net). Noile salarii au fost crescute în urma intrării în vigoare a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care permite aleşilor locali să voteze – între anumite limite – salariile pe care să le încaseze funcţionarii şi personalul contractual. Creşterile substanţiale nu au putut fi aplicate, însă, şi la CJ Sibiu, unde conducerea instituţiei arată că o majorare semnificativă poate afecta bugetul de investiţii al judeţului, informează turnulsfatului.ro. 

    Funcţia de director general în cadrul administraţiei Sibiului este recompensată cu 7.555 de lei (gradul I), în timp ce la judeţ acest salariu este de 6.498 de lei. Arhitectul şef al Sibiului va avea un salariu de bază tot de 7.555 de lei (gradul I), în timp ce arhitectul şef al judeţului are un salariu de bază de 5.948 de lei.

    Joi s-au întâlnit în şedinţă şi consilierii judeţeni din Alba, iar pe ordinea de zi, s-au aflat mai multe proiecte care privesc majorarea salariilor pentru angajaţii instituţiei şi pentru cei din instituţiile subordonate, în urma intrării în vigoare a noii legi a salarizării, scrie şi ziaruluunirea.ro, anunţând că şi aici au fost majorate salariile celor din administraţie. 

    Salariile tuturor angajaţilor Consiliului Judeţean Covasna au fost majorate începând cu data de 1 iulie, conform Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar în cadrul acestei instituţii nu vor mai exista posturi plătite cu mai puţin de 2.000 de lei net, informează weradio.ro. Astfel, s-a ajuns ca angajaţilor cu studii medii să li se dubleze salariile, ajungând în jurul a 2.000 de lei lunar, iar debutanţii cu studii superioare să aibă lefuri de 4.350 lei brut, respectiv 3.035 lei net.

    Şi la Consiliul Judeţean Sălaj cresc salariile. Din această lună, salariaţii Consiliului Judeţean Sălaj şi a administraţiilor publice mărite vor fi mărite în funcţie de reglementările Legii 153 pe 2017. Ca urmare a aplicării actului normativ menţionat, fondul de salarii al Consiliului Judeţean Sălaj va fi majorat cu 4,8%. 

    Şi funcţionarii publici din Iaşi se vor bucura de măriri de salarii, asta după ce consilierii locali şi cei judeţeni au aprobat noua grilă. În urma acestor modificări, un îngrijitor de la Consiliul Judeţean va avea un salariu lunar de aproape 1.600 de le net, secretarul judeţului va avea peste 10.000 de lei lunar, iar un şef serviciu, aproximativ 9000 de lei pe lună. 

    Conştiincioşi, primarii au aplicat rapid măsurile din programul de guvernare al PSD, astfel că angajaţii primăriei Urlaţi, Prahova, de exemplu, au acum salarii ca de multinaţională, scrie Observatorul de Prahova. Contabilul Clubului Sportiv local câştigă  acum 4.000 de lei brut, la fel ca şi managerul Casei de Cultură, iar bibliotecarul localităţii, 4.500 de lei. 

    Şi la Caranşebeş a intervenit o situaţie asemănătoare, astfel că toţi consilierii locali s-au întâlnit vineri în şedinţă pentru a-şi aproba noile salarii, informează Reper 24. Conform legii, primarul municipiului Caransebeş are un salariu brut de 9.425 de lei. Tot în funcţie de numărul de locuitori se stabilesc şi salariile viceprimarului şi city-managerului, în cazul de faţă acestea fiind de 7.975 de lei.

    Consilierii locali liberali au aprobat, vineri, noua grilă de salarizare pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, în timp ce colegii lor social-democraţi au preferat să se abţină de la vot. Conform acesteia, angajaţii cu funcţii de conducere vor avea următoarele salarii brute: secretarul Primăriei – 7.830 de lei, arhitectul-şef 7.685 de lei, directorii executivi 5.800 de lei, şefii de servicii 4.495 de lei, iar un şef de birou 4.060 de lei.

    CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE GÂNDUL