BusinessMagazin

Tag: Klaus Iohannis

  • Iohannis: Voi urmări cu atenţie conduita SRI. Mă aştept să fie neutră faţă de jocurile politice

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după ce a participat pentru prima dată la bilanţul SRI, că 2015 este “un moment definitoriu pentru evoluţia serviciului”, în contextul unei noi conduceri.

    “Am deplină încredere că domnul director Eduard Hellvig, o persoană care cunoaşte bine atât sensibilităţile societăţii deschise cât şi rigorile cerute de calitatea României de stat mebru al UE, va contribui decisiv la acest proces“, a spus Iohannis, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu directorul SRI.

    “În viziunea mea, principiul care trebuie să definează abordarea în domeniul securităţii este cel al cooperării. Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a serviciului cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblu său”, a mai spus preşedintele.

    Klaus Iohannis a precizat că va urmări “cu atenţie conduita serviciului”. “Mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea”, a avertizat şeful statului.

     

     

  • Iohannis: România a fost lipsită de surprize de ordin strategic. E în bună măsură meritul SRI

    “România a fost lipsită de surprize de ordin strategic, iar aceasta este în bună măsură meritul SRI. În pofida unor evoluţii regionale şi internaţionale îngrijorătoare pentru România, (SRI) a rămas în anul 2014 un reper de stabilitate al construcţiei euroatlantice”, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după ce a participat la bilanţul pe anul trecut al SRI.

    Şeful statului a subliniat “recunoaşterea clară a valorii Serviciului în comunitatea euro-atlantică”, precizând că se bucură să constate că SRI e “considerat un partener serios şi eficient”.

    “Sunt domenii importante, precum antiterorismul, contraspionajul, combaterea criminalităţii organizate, în care rolul SRI este puternic apreciat de partenerii strategici”, a spus Iohannis.

    SRI a contribuit “semnificativ la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii”, a mai spus preşedintele.

    Totodată, Klaus Iohannis a precizat că la cei 25 de ani de existenţă, pe care SRI îi aniversează la 26 martie, se constată o “despărţire definitivă de trecut”. “După 25 de ani putem spune că este meritul celor care au acţionat până acum cu profesionalism şi seriozitate de a fi lăsat în urmă complet trecutul şi de a fi transformat acest serviciu şi percepţia faţă de el. SRI a cunoscut în ultimii ani un proces amplu de modernizare şi de reorganizare şi a devenit un vector de stabilitate naţională. În aceeaşi măsură cu performanţa, principalul câştig al serviciului este respectul faţă de regimul democratic, ca parte a culturii organizaţionale”, a afirmat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a subliniat că instituţiile statului “nu trebuie să uite niciodată că servesc cetăţeanul, iar serviciile de informaţii au misiunea de a apăra democraţia”, adăugând că SRI trebuie să-şi asume “o poziţie de neutralitate şi integritate”.

     

  • Iohannis, în vizită oficială în Ucraina: Preşedintele a salutat Garda de onoare în limba ucraineană – VIDEO

    Cei doi şefi de stat au primit Garda de onoare şi s-au intonat imnurile de stat.

    Preşedintele României a salutat Garda de onoare în limba ucraineană.

    Şeful statului a fost întâmpinat la Aeroportul Borispil din Kiev cu pâine şi sare. Iohannis a depus, la Monumentul Victimelor Holodomorului, o candelă şi un aranjament cu spice de grâu, conform tradiţiei, care comemorează victimele Foametei de la începutul anilor 30.

    Preşedintele României a tras clopotul în interiorul Muzeului Holodomorului, pe care l-a vizitat.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a îndreptat, apoi, spre Piaţa Independenţei, unde a început Euromaidanul, şeful statului depunând o jerbă de flori, în culorile tricolorului român, în memoria victimelor  revoluţiei.

  • Mica axă Bucureşti-Berlin

    E adevărat însă că, în chestiunea conflictului cu Rusia, Iohannis s-a pronunţat contra ideii americane de înarmare a Ucrainei, poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german Angela Merkel şi opusă faţă de cea a premierului britanic David Cameron.

    Aflat în vizită în Germania imediat după vizita în R. Moldova, Klaus Iohannis a declarat admiraţia pentru eforturile Berlinului de mediere a acordului Minsk 2 şi şi-a expus în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel concluziile după întâlnirile de la Chişinău, spunând că nu există semnale că Rusia ar putea face în R. Moldova ceea ce a făcut în Ucraina: din nou o poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german şi opusă faţă de cea a mai multor oficiali ai NATO, analişti sau politicieni americani ori britanici care insistă în ultima vreme că Europa ar trebui să se pregătească de repetarea în R. Moldova a unui scenariu de tip ucrainean, cu război în Transnistria, sau chiar de destabilizarea zonei prin atacarea altui stat din est.

    Vizita în Germania i-a prilejuit şefului statului şi o pledoarie pentru deblocarea de către Germania a aderării României la spaţiul Schengen, unul dintre argumente fiind şi „capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii“. Angela Merkel a spus că nu poate promite acum nimic în privinţa posibilităţii de aderare a României la Schengen în 2015, recunoscând însă că ultimele rapoarte MCV despre România au fost pozitive.

  • Cum să ajutăm Ucraina

    După ce preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a invitat pe omologul său român Klaus Iohannis în România şi a cerut o întâlnire cu el la Consiliul European, salutându-l inclusiv în limba română, a venit rândul miniştrilor de externe, odată cu vizita la Bucureşti a lui Pavlo Klimkin, ministrul de externe, care a propus organizarea în premieră a unor şedinţe de guvern româno-ucrainene, aşa cum în prezent România mai are numai cu Ungaria.

    Ministrul de externe Bogdan Aurescu, urmându-i preşedintelui Klaus Iohannis, care s-a arătat în repetate rânduri chiar mai critic faţă de Rusia în privinţa conflictului din Ucraina decât predecesorul său de la Cotroceni (care a şi dezavuat public o implicare a României ca posibil mediator în conflictul ruso-ucrainean), a făcut apel la separatiştii pro-ruşi şi la cei care îi susţin să respecte condiţiile armistiţiului Minsk 2 şi a insistat că România este un susţinător ferm al suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

    În curând va intra în vigoare şi acordul privind micul trafic de frontieră, după ratificarea sa de către parlamentul de la Kiev. ”De acest document va depinde pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză„, a spus Aurescu. El a anunţat, de asemenea, că România e gata să acorde asistenţă Ucrainei în privinţa negocierilor privind acordul de asociere cu UE şi aplicarea acquisului comunitar.

  • Iohannis: Am mari semne de întrebare privind reducerile fiscale

    Întrebat, la Digi 24, dacă premierul Victor Ponta a vorbit cu el înainte să anunţe propunerea de Cod fiscal, preşedintele a declarat că nu au vorbit. “E un lucru pe care şi l-a asumat Gguvernul, lucruri interesante aşa ca şi exerciţiu teoretic, ca şi exerciţiu practic am mari semne de întrebare”.

    Solicitat să precizeze cum i se par aceste propuneri şi dacă sunt fezabile, Iohannis a precizat că per ansamblu ideile, toate, sunt luate din propunerile PNL sau din propunerile sale. “Ele au fost enunţate şi în programul meu şi în programele PNL şi în concepţia PNL”, a spus Iohannis.

    Întrebat dacă se poate spune că premierul îl copiază, preşedintele a afirmat: “Asta rămâne de văzut. Ar trebui să fie de văzut după rezultat. Însă e foarte frumos să venim în faţa electoratului şi să spunem: «domnule, nu mai plătiţi impozite, nu mai plătiţi benzină», dar atunci totuşi cineva vine şi întreabă: «bun, şi totuşi statul cu ce bani funcţionează»?. Deci, poţi să scazi orice, dar apare o problemă în buget. Înseamnă că nu mai finanţezi spitalele sau şcolile sau şi una şi alta”.

    Şeful statului a subliniat că astfel de reduceri se fac “după o analiză foarte, foarte atentă”, care nu se poate face într-o săptămână sau două, ci în luni de zile, împreună cu foarte mulţi specialişti.

    Klaus Iohannis a declarat că o situaţie asemănătoare a existat şi în toamna trecută, când “de azi pe mâine am redus CAS cu 5%”.

    “Cum poate să vină Guvernul cu un program de reducere a impozitelor şi taxelor fără să ne spună cum gestionează această reducere de impozite şi taxe. Lipseşte partea care e mai neplăcută (…), cum astupi gaura“, a spus Iohannis, adăugând că soluţii există şi au fost prezentate de el şi de PNL.

    Întrebat de ce a venit Guvernul cu aceste propuneri, Iohannis a spus: “Din motive de imagine. Dă bine”.

    Chestionat dacă reducerile îl pun în defensivă, Iohannis a negat, precizând că nu a spus nu acestor propuneri, ci doar că are “mari semne de întrebare”.

    El a precizat că va face “o analiză mai detaliată”, dar momentan nu a primit “niciun fel de draft”.

    “Mai curge multă apă până vom ajunge să avem o lege care să prevadă aceste reduceri“, a punctat Iohannis.

    El a mai spus că a aflat de pachetul de reduceri “un pic înainte” de a fi prezentat, dar nu de la Guvern, ci “din sursele” sale.

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că proiectul noului Cod Fiscal şi de procedură fiscală nu reprezintă forma finală, fiind discutat cu mediul de afaceri, societatea civilă şi contribuabili şi că Guvernul nu impune nimic, iar dacă va fi adoptat, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

    ”În primul rând, Codul Fiscal şi Codul de Procedură fiscală care le-am prezentat astăzi, în niciun caz nu sunt în formă finală. Vedeam pe undeva că impune Guvernul, nu, Guvernul nu impune nimic, este o minciună. Guvernul a construit această propunere care încă 30 de zile se discută cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu contribuabilii care plătesc taxe şi impozite. După aceea Guvernul trimite proiectul la Parlament, se dezbate şi în Senat şi în Camera Deputaţilor, deci este o procedură lungă până la sfârşitul sesiunii, sfârşitul lunii iune. După aceea, dacă se aprobă şi preşedintele promulgă, să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016”, a precizat Ponta.

    El a spus că, dacă aceste proiecte vor fi adoptate, va însemna pentru România debirocratizare, stabilirea unor reguli clare din punct de vedere fiscal.

    ”Din punct de vedere politic, pentru mine şi coaliţie este ultima promisiune de îndeplinit pe care am avut-o în programul de guvernare încă neîndeplinită. Celelate lucruri, pensii, salarii, salariu minim, de reducerea CAS, scutirea impozitul reînvestit, le-am îndeplinit, rămăsese reducerea TVA. Putem după 4 ani cu creştere economică (…) să avem de la 1 ianuarie TVA de 20%”, a spus premierul Ponta.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ulterior, cota standard de TVA ar urma să fie diminuată de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.

    Cota unică de impozitare va fi redusă de la 16% la 14% din ianuarie 2019, conform proiectului noului Cod Fiscal.

    Reducerea va diminua încasările la buget cu 4,8 miliarde lei în 2019, dar va genera şi venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, şi ca urmare a creării de noi locuri de muncă, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei.

    Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

    Contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, iar din 2017 cota de asigurări sociale (CAS) va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal.

    Din 2016, va fi eliminată deducerea contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS) de la calculul impozitului pe venit.

    Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 şi ntroducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

  • Primul discurs al preşedintelui Klaus Iohannis în Parlament: Să renunţăm la populism şi electoralism

    ”Priviţi prezenţa mea ca un semn de respect şi deschidere pentru puterea legiuitoare. Ca preşedinte al României, îmi asum, astfel, o relaţie de colaboarea instituţională corectă şi de parteneriat cu Parlamentul”, a spus preşedintele în discursul său, menţionând că ”un asememea parteneriat răspunde spiritului Constituţiei şi aşteptărilor cetăţenilor, dar are şi însemnate raţiuni practice”.

    Potrivit preşedintelui Iohannis, ”puterile statului, deşi separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetăţenilor”.

    ”Progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflict permanent între cei chemaţi să o reprezinte, ci din efortul lor comun. Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular, în mandatul meu. În spiritul acestui parteneriat, o să vin în faţa dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorităţi, temele care îi preocupă pe români şi despre soluţiile posibile”, a anunţat şeful statului.

    Preşedintele a mai menţionat că ”mesajul transmis astăzi de la tribuna Parlamentului vine în urma consultărilor pe care le-a avut cu partidele politice, cu preşedinţii celor două Camere şi cu reprezentanţi ai societăţii civile”.

    ”Acesta este modul în care înţeleg să dau conţinut rolului de mediator şi de integrator al preşedintelui”, a mai spus Iohannis, precizând că îşi doreşte un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică.

    Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că este important ca şi acţiunile Parlamentului deopotrivă să fie în acelaşi sens. Un parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi cu siguranţă privit altfel de cetăţeni.

    Preşedintele a arătat că a constatat cu bucurie că există deschidere faţă de reformarea instituţiilor politice pe care le reclamă intrarea într-o nouă etapă a consolidării democratice, pe care cetăţenii României o doresc.

    ”Pentru o transformare profundă de sistem, va trebui să renunţăm la câteva practici. În primul rând, să renunţăm la populism şi la electoralism”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a spus că prin populism înţelege ”să nu propui măsuri care afectează arhitectura statului şi a instituţiilor, fără argumente doar pentru a putea atrage voturi”, iar prin electoralism înţelege ”să gândeşti măsuri şi sisteme de vot de natură să maximizeze câştigul electoral al unui partid sau altuia, la un moment dat”.

    Klaus Iohannis a afirmat că, în acest fel, nu se poate construi un stat.

    ”Trebuie să avem tăria să recunoaştem că din cauza populismului şi electoralismului suntem astăzi, aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum când avem şansa de a îndrepta lucrurile. În unele cazuri, deşi se ştia că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situaţii, temerile publicului au fost deliberat alimentate, pentru a distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere aşezată. Totul a fost subsumat unui război politic, lipsit de sens pe termen lung, dar consumator de energii şi distrugător de speranţe”, a mai precizat preşedintele Iohannis.

     

  • Iohannis: Apartenenţa la NATO – valoroasă. Într-o situaţie excepţională trebuie să ne apărăm noi înşine

    Întrebat dacă este îngrijorat de războiul din estul Ucrainei în condiţiile în care Putin a declarat cu câteva luni în urmă că armata rusă ar putea ajunge în două zile la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, într-un interviu acordat revistei austriece Profil, că “politica lui Putin nu se potriveşte conceptului de convieţuire din Europa secolului 21”. “Ani de zile am crezut că problema războiului în Europa a fost rezolvată. Acest lucru este acum, din păcate, istorie”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a reamintit faptul că s-a ajuns la un consens politic privind alocarea până în 2017 a 2% din PIB pentru apărare.

    La observaţia jurnalistului privind faptul că este vorba de o sumă mare iar România are nevoie urgent de bani în alte domenii, Klaus Iohannis a replicat: “Nu există o altă cale. În imediata apropiere a unui conflict armat al cărui rezultat nu este sigur, nu poţi pur şi simplu să stai şi să te uiţi. Apartenenţa la NATO este foarte valorosă, dar într-o situaţie excepţională, sperăm ca ea să nu se întâmple, trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm noi înşine ţara. Şi pentru asta trebuie să avem o armată bine pregătită şi echipată”.

    Întrebat dacă semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE nu va duce la o exacerbare a acţiunilor Rusiei în privinţa Transnistriei, preşedintele a precizat că la alegerile din R. Moldova peste 50% dintre moldoveni au votat partide proeuropene iar Transnistria este “un conflict îngheţat dar care poate fi rezolvat”.

  • Iohannis, în cartea de condoleanţe la Ambasada Ucrainei: Transmit compasiunea mea naţiunii ucrainene

    Imediat după sosirea sa de la Bruxelles, unde a făcut o vizită joi şi vineri, preşedintele Klaus Iohannis a semnat în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Ucrainei în România în memoria victimelor atentatelor la adresa populaţiei civile comise de separatiştii din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele a transmis condoleanţe familiilor afectate de tragicul incident şi şi-a reafirmat solidaritatea cu naţiunea ucraineană atât de greu încercată.

    “În aceste zile de grele încercări, doresc să transmit familiilor îndurerate, întregii naţiuni ucrainene compasiunea mea şi sentimentul de solidaritate al tuturor cetăţenilor români”, a scris Klaus Iohannis, în cartea de condoleanţe de la Ambasada Ucrainei.

    “România condamnă ferm atacurile asupra civililor, victime inocente ale unui conflict sângeros. Reînnoim apelul la dialog şi la găsirea unei soluţii politice care să evite grelele pierderi de vieţi omeneşti. România a sprijinit, sprijină şi va sprijini întotdeauna Ucraina, vecină şi prietenă, independentă şi suverană, aspiraţiile sale europene şi euroatlantice”, a mai scris şeful statului în mesaj.

    Conform unui comunicat remis MEDIAFAX, Ambasada Ucrainei a deschis, joi şi vineri, o carte de condoleanţe în memoria victimelor acţiunilor teroriste din estul Ucrainei.

    Joi a fost zi de doliu naţional în Ucraina, în memoria celor 13 civili ucişi într-un vehicul lovit de o rachetă, la Volnovaha, marţi, în cel mai sângeros atac comis împotriva civililor ucraineni din estul ţării de la Acordurile de Pace de la Minsk din septembrie 2014.

  • Victoria Nuland, aşteptată la Bucureşti săptămâna viitoare

    Surse oficiale au precizat pentru MEDIAFAX că adjunctul secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia al SUA, Victoria Nuland, urmează să vină la Bucureşti săptămâna viitoare, la un de la precedenta vizită.Aceleaşi surse au precizat că Nuland se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.Vizita la Bucureşti a oficialului SUA face parte dintr-un turneu în regiune.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că va avea o discuţie cu asistentul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland, când aceasta va veni în România. “Cu siguranţă când va veni, voi avea o discuţie cu doamna Nuland şi va fi un lucru foarte bun fiindcă deja am putea să intrăm în anumite detalii”, a spus Iohannis.

    La afirmaţia moderatorului că Victoria Nuland a criticat în repetate rânduri corupţia din România ,arătând că aceasta pune practic în pericol securitatea naţională, Iohannis a replicat “Exact lucrul pe care l-am spus deja de două ori astăzi, sunt perfect de acord cu acea evaluare”.

    Precedenta vizită a adjunctului secretarului de Stat Victoria Nuland a avut loc în perioada 10-11 ianuarie 2014, în cadrul unui turneu european.

    La Bucureşti, Nuland s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean şi cu procurorul-şef al DNA, Laura-Codruţa Kovesi, precum şi cu membri ai societăţii civile, pe agenda discuţiilor aflându-se relaţiile bilaterale, problemele regionale şi eforturile de consolidare a statului de drept.

    Pe 13 ianuarie 2014, premierul Ponta a afirmat că nu s-a întâlnit cu asistentul secretarului american de Stat, Victoria Nuland, deoarece avea programată o vizită privată de trei zile în Italia şi că tema pentru care oficialul SUA a venit la Bucureşti era confidenţială.