BusinessMagazin

Tag: it

  • Job-ul din România unde poţi câştiga până la 3.000 de euro net pe lună

    Salariul unui specialist în acest domeniu porneşte de la 2.000 de euro net pe lună pentru o poziţie de senior şi poate să ajungă cu uşurinţă şi la 3.000 de euro net pe lună.

    „Pachetul salarial depinde de nivelul experi­enţei, însă experienţa nu se măsoară în ani, ci în nu­mărul de proiecte livrate şi complexitatea lor. Sunt oameni care au zece ani de experienţă, dar au lucrat pe proiecte simple, iar alţii în doi ani reuşesc să dez­volte proiecte destul de com­­plexe. Legat de sala­riu, compania noastră este ali­­niată pieţei. De exem­plu, un seni­or poate să ajungă uşor la un salariu de 2.000 de euro sau chiar 3.000 de euro net pe lună”, a explicat Cătă­­lin Bordei. 

    Vedeţi AICI job-ul din România unde poţi câştiga până la 3.000 de euro net pe lună 

  • Una dintre cele mai mari companii de IT din România a fost vândută pentru 30 de milioane de euro

    TotalSoft, unul dintre cei mai mari producători locali de software, va fi cumpărat de Logo Software Investment, cel mai mare furnizor independent de software din Turcia, într-o tranzacţie de peste 30 milioane euro, potrivit unui anunţ al companiei.

    TotalSoft a fost fondată în 1994 de Liviu Drăgan, actualul director general al com­paniei, însă acesta a rămas doar cu un pachet minoritar de acţiuni după ce fondul elen Global Finance a achi­ziţionat pachetul majoritar în urmă cu zece ani. Drăgan va rămâne în continuare la conducerea companiei în calitate de CEO şi după preluarea acesteia de Logo

    Logo Software Investment S.A.- filială a Logo Yazılım Sanayi ve Ticaret A.Ş. va achiziţiona 100% din acţiunile TotalSoft pentru o 30 milioane euro şi o valoare a capitalurilor proprii de 30,25 milioane €. TotalSoft a avut un EBITDA de 3,48 milioane de euro în 2015 şi se estimează că va avea la un EBITDA de 4,3 milioane de euro în 2016. Achiziţia va fi finanţată în lichidităţi în proporţie de 57% şi prin finanţare bancară, 43%.

    TotalSoft este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii ERP din România, cu peste 1.500 de clienţi din 36 de ţări, printre care USA, Germania, Austria, UK, Italia sau Franţa. Compania deţine suita proprie de soluţii software, Charisma Business Suite, din care fac parte sisteme recunoscute la nivel internaţional, cum ar fi Charisma ERP, Charisma HCM sau Charisma Medical Software.

    CITIT POVESTEA OMULUI CARE A CREAT TOTALSOFT

  • Ce se întâmplă cu salariile IT-iştilor. ”Se formează o bulă falsă care va PLESNI”

    Deficitul mare de candidaţi din industria IT îi determină pe angajatori să ofere salarii mai mari şi poziţii superioare candidaţilor pe care îi recrutează de la concurenţă, iar în unele cazuri ofertele sunt peste nivelul lor de competenţă.

    Situaţia actuală din IT aminteşte de nebuloasa din sectorul bancar din anii de boom economic, când angajaţii ardeau etape în carieră din dorinţa de a obţine salarii mai mari, spun specialiştii în domeniul resurselor umane.

    Vedeţi AICI ce se întâmplă cu salariile IT-iştilor. ”Se formează o bulă falsă care va PLESNI”

  • Ce face un IT manager la McDonald’s

    Liviu Osman este IT manager în cadrul McDonald’s în România (companie cu afaceri de aproximativ 512 milioane de lei, potrivit datelor companiei) şi spune că în funcţia sa principalele activităţi se leagă de anticiparea modului în care tehnologia şi ştiinţa pot ajuta compania în care lucrează, cât şi transformarea rapidă a necesităţilor tuturor departamentelor în proiecte solide şi viabile.

    În cadrul McDonald’s, departamentul IT (helpdesk şi suport) este externalizat, astfel că scopul departamentului intern este axat pe dezvoltarea, eficientizarea întregului sistem informaţional şi integrarea tuturor departamentelor într-o politică IT unitară. Bugetul mediu anual alocat de companie anual proiectelor de IT a fost de peste 3 milioane de lei în ultimii trei ani, dar, potrivit lui Osman, acesta depinde foarte mult de tipul de proiect implementat şi de modificările şi îmbunătăţirile pe care le aduce întregului sistem. Liviu Osman îşi descrie evoluţia în carieră drept liniară, în baza unui grafic construit punct cu punct. Spune că dacă s-ar întoarce cu douăzeci de ani în urmă ar face exact acelaşi lucru: „Aş îmbrăţişa aceeaşi carieră, dar m-aş dedica mai mult activităţilor de training şi instruire a colegilor mei şi, cu siguranţă, aş scrie o carte care să cuprindă toată istoria IT din România“.

    IT Managerul de la McDonald’s a fost atras de domeniu încă din copilărie: „Devoram cărţile care aveau ca personaje principale calculatoarele, roboţii sau inteligenţa artificială. Firesc, am intrat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, iar aici toate poveştile SF pe care le citeam au prins viaţă. Tehnologia a dus la transformarea viselor unui adolescent într-un mod de viaţă, într-o pasiune ce mă menţine curios şi acum. Informaţia a ajuns între timp la îndemâna tuturor, dar cred că în laboratoarele din cele mai avansate universităţi din lume se construieşte încă viitorul“, povesteşte pasionat Osman despre atracţia sa în ce priveşte domeniul. Primii cinci ani ai carierei sale s-au desfăşurat ca angajat la stat, în perioada ce a urmat Revoluţiei. „Au apărut PC‑urile, ţin minte că primul calculator pe care l-am folosit a fost marca Twinhead şi avea un hard disk de doar 120 MB“, îşi aminteşte Osman, care spune că a învaţat mult în aceşti ani, trecând prin experienţe multiple în care cunoştinţele de programare din facultate i-au folosit cel mai mult.

    În 1994 a început construcţia fabricii Coca-Cola in Ploieşti, „un adevărat eveniment pentru oraşul în care m-am născut“, motiv pentru care a aplicat pentru poziţia de IT specialist şi a fost selectat în echipa ce a participat la deschiderea fabricii, în 1995. „Lucrurile erau diferite: salariile erau mult mai mari decât la stat (unde lucrasem înainte), dar şi eforturile şi munca depăşeau ceea ce experimentasem până atunci.“ A avut prilejul să fie conectat la cele mai avansate tehnologii aplicate atunci pe piaţa locală; a evoluat constant şi a avansat până la conducerea echipei de business systems şi de service desk în cadrul birourilor din Bucureşti ale companiei.

    În 2009, cariera sa a evoluat odată cu promovarea în funcţia de IT manager pentru România si Moldova. În urmă cu doi ani a hotărât să facă „o schimbare de macaz, abordând o industrie nu foarte diferită, dar efervescentă şi plină de provocări“, după cum descrie acceptarea funcţiei de IT manager pentru reţeaua de 67 de restaurante McDonald’s din România. Responsabilităţile sale actuale constau în dezvoltarea proiectelor de IT şi inovaţie digitală din cadrul companiei, iar obiectivele sale converg către scopurile companiei pentru care lucrează. „Aceasta a fost întotdeauna un pionier al tehnologiei, inovaţiei şi aplicaţiilor din sfera digitală. Vreau ca McDonald’s în România să fie recunoscut (…) şi pentru tehnologia ce este încorporată în fiecare restaurant.“

    Liviu Osman consideră că, de-a lungul timpului, priorităţile directorilor de IT s-au schimbat, iar cei care activează pe piaţa locală nu au făcut excepţie. Astfel, deşi costurile de IT au reprezentat mereu o componentă importantă în balanţa financiară, odată cu stabilizarea pieţei de hardware, a celei de comunicaţii şi prin externalizarea unor servicii, costurile au devenit predictibile şi uşor de bugetat. Potrivit lui Osman, rolul unui director de IT a virat treptat spre proiecte care susţin dezvoltarea financiară a companiei. El exemplifică prin proiecte care au dus la creşterea vitezei cu care se iau comenzile prin implementarea sistemului de plată cashless, la îmbunătăţirea eficienţei în zona operaţională şi vânzări, atragerea şi fidelizarea clienţilor prin instalarea de tablete şi chioşcuri digitale şi la fluidizarea informaţiei ce circulă de la casele de marcat spre sistemele de analiză şi raportare.

    Cel mai recent exemplu de proiect strategic iniţiat de companie este Restaurant of the Future şi constă într-o dezvoltare a modului în care clienţii interacţionează în şi cu restaurantele companiei. „Este vorba de un sistem complet nou ce revoluţionează modul de operare de până acum, plecând de la procedura prin care se iau comenzile (meniu digital, tablete, chioşc digital) şi ajungând la folosirea meselor interactive în restaurantele cu Birthday Room. Normal, întreaga activitate din bucătărie a fost regândită, astfel încât să fie adaptată noilor realităţi“, explică el. Potrivit lui, o bucătărie McDonald’s este centrul de comandă, locul în care echipamentele pot fi programate şi pot sugera, de pildă, numărul de sandvişuri ce trebuie produse într-un anumit interval orar.

    În ce priveşte modul în care a relaţionat cu ceilalţi manageri din companie, Osman spune că dacă de-a lungul timpului un director IT a raportat către directorul financiar, cel operaţional sau către un director IT regional, el lucrează direct cu directorul general al McDonald’s România. „Directorul general al McDonald’s în România este coordonatorul direct şi cred că este situaţia ideală pentru că scurtează foarte mult lanţul decizional şi oferă şansa directorului IT să-şi expună ideile şi propunerile în cadrul echipei de management.“ Provocări pentru directorul de IT al McDonald’s? „Viteza cu care se schimbă lumea digitală este o provocare pentru oricine. O alta ar fi modul în care clienţii noştri acceptă şi folosesc propunerile noastre.“

  • Cluj-Napoca a sărbătorit, în week-end, 700 de ani. Cum arată viaţa în Silicon Valley de România

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?

    Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.

    În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”

  • Cluj-Napoca a sărbătorit, în week-end, 700 de ani. Cum arată viaţa în Silicon Valley de România

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?

    Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.

    În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”

  • Revoluţia tehnologică din organigramă: actualii CIO, viitorii CEO?

    Liderii din domeniul IT şi-au început cariera din pasiune, într-o perioadă în care în România apăreau primele PC-uri şi în care poveştile despre inteligenţa artificială ţineau mai degrabă de domeniul SF. Faptul că au trecut vremurile în care „băiatul de la IT venea să rezolve problema cu mailul a angajatului“ nu mai e o surpriză pentru nimeni. Cât de mari au ajuns în prezent responsabilităţile directorilor de IT din companii şi cum poate reprezenta această funcţie cea mai apropiată treaptă spre conducerea companiei?

    “Acronimul „CIO“, prescurtare de la „Career Is Over“ (Cariera la final – n.r.)“ – este o glumă veche din cercul IT-iştilor, ce s-a vehiculat prin presa internaţională la începutul anilor 2000. Aceasta se referea la faptul că persoana care deţine funcţia de chief information officer, un vârf al departamentelor  IT ale companiilor mari din toate domeniile, odată ce a bifat acest prag, se loveşte de un tavan de sticlă: poate să conducă domeniul IT, dar nu va ocupa niciodată un scaun la masa executivilor de top. Cele mai recente studii în domeniu au tendinţa nu doar de a contrazice această glumă, ci de a demonstra că liderii din domeniul IT au o influenţă din ce în ce mai mare în evoluţia businessurilor, indiferent de domeniul companiei din care fac parte. Această categorie de specialişti reuneşte deopotrivă CIO, chief security officers, directori IT, managing directori IT şi nu există o diferenţiere clară între aceste funcţii pe piaţa locală, responsabilităţile în domeniul IT variind în funcţie de companie pentru cei care conduc aceste departamente.

    Liderii IT fac acum parte din consiliile directoare ale acestor companii şi potrivit unor studii internaţionale, ajung să îi întreacă în ierarhie pe directorii de resurse umane; în unele cazuri chiar şi pe directorii financiari. La nivel global, în fiecare an în cadrul companiilor mari şi foarte mari peste 59% dintre bugetele IT au crescut în ultimii doi ani şi aproximativ 51% dintre acestea vor continua să crească; în acelaşi timp, doar 12% dintre bugetele IT sunt pe o pantă descendentă, conform studiului CxO 3000 Survey realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC).

    Mai mulţi directori IT decât oricând în ultimul deceniu raportează direct către CEO (34 procente), cu 10% mai mult decât anul trecut, conform studiului „The Creative CIO“ realizat de Harvey Nash şi KPMG în 2016; concluziile studiului KPMG evidenţiază de asemenea faptul că priorităţile CIO sunt într-o continuă schimbare, scoţând în evidenţă că directorii executivi se concentrează mai mult pe proiecte IT ce aduc bani companiei (aproximativ două treimi) şi mai puţin pe proiecte care reduc costurile (37%). În realitate, unele dintre priorităţile tradiţionale ale directorilor IT au înregistrat o diminuare a  importanţei lor de-a lungul ultimilor patru ani.

    De exemplu, creşterea eficienţei operaţionale a scăzut cu 16%, iar asigurarea unei performanţe stabile a departamentului IT a scăzut cu 27% ca priorităţi pe agenda CIO. Potrivit studiului „The Creative CIO“, 57% dintre directorii IT care au fost chestionaţi au declarat că fac parte din comitetul de conducere al companiei unde lucrează, comparativ cu 51% câţi afirmau acelaşi lucru anul trecut, marcând astfel o creştere de 6%. Alţi factori incluşi în studiu se referă la schimbarea priorităţilor unui CIO, lucru reflectat în agenda lor zilnică. „Dacă în mod tradiţional conducerea companiilor cerea directorilor IT să livreze servicii de calitate care să ducă la reducerea costurilor operaţionale, în ultimii ani am observat o gamă largă de priorităţi noi precum automatizarea proceselor, gestionarea problemelor de reglementare şi îmbunătăţirea agilităţii în livrarea de proiecte“, explică Mihai Rada, director advisory services în cadrul KPMG. Rada observă cum aceste noi provocări contribuie la creşterea influenţei acestora la nivelul organizaţiilor, tendinţă pe care o observă şi pe piaţa din România.

  • Cum să îţi creezi un brand de software. La 24 de ani a pornit compania, iar în zece ani a ajuns la venituri de 2,4 milioane de euro

    „Noi suntem o firmă de IT, care activează în domeniul sănătăţii: două domenii care au rezistat bine crizei, ce ai putea să îţi doreşti mai mult?“, îşi descrie pozitiv afacerea Marius Ciupercă, directorul general al companiei de software pentru domeniul sănătăţii Setrio Soft.

    Înfiinţată în 2004, compania a înregistrat creşteri constante şi a ajuns anul trecut la afaceri de 10,7 milioane de lei (cca 2,4 milioane de euro) şi profit operaţional de 500.000 de euro, marja înregistrată fiind de 25%. Ciupercă spune că programatorii lor au ajuns să livreze aproximativ 2.000 de ore de programare pentru industria de sănătate din România şi că există în continuare potenţial de creştere. În prezent, jumătate din veniturile firmei Setrio Soft sunt aduse de comercializarea de produse software pentru farmacii, pentru medici (25%) şi distribuitori din domeniul farma; un procent mic din venituri este realizat de instalarea echipamentelor hardware şi alte servicii integrate ale firmei.

    Pentru fiecare domeniu menţionat, compania a dezvoltat câte un brand: BizPharma, de pildă, este un program dedicat lanţurilor de farmacii, ce are ca scop eficientizarea activităţilor acestora prin centralizarea informaţiilor deţinute, în vederea dezvoltării afacerii; compania are în portofoliu şi alte soluţii, cum ar fi BizMedica pentru medici, BizDepozit pentru depozite de medicamente, BizMobile pentru echipele de vânzări şi distribuţie ale depozitelor. Potrivit lui Ciupercă, preţul mediu al implementării unui astfel de software este de 1.000 de euro pentru fiecare farmacie şi 200 de euro pentru fiecare medic. Compania a ajuns în prezent la un portofoliu de clienţi format din 80 de lanţuri de farmacii şi circa 1.800 de medici (majoritatea medici de familie).

    Antreprenorul s-a născut în Brăila şi descrie amuzat cum bunicii săi visau să îl facă ofiţer de armată; idee de care a fugit însă după o discuţie cu un prieten care i-a descris pregătirea pentru Academia Militară: „Te trezeşti dimineaţa la 6, îţi pui masca de gaz şi faci genoflexiuni“. Astfel, după ce a absolvit liceul de matematică-informatică, s-a înscris la studii în cadrul Facultăţii de Cibernetică. Perioada studiilor a coincis şi cu o serie de experienţe profesionale inedite: „Primul job pe care l-am avut a fost să lipesc timbre; câte timbre lipeam, atâţia bani primeam“, descrie el prima sa experienţă profesională, în care era plătit la normă şi de unde a şi promovat apoi în funcţia de operator calculator (introducea informaţii într-o bază de date). Tot în perioada studenţiei s-a angajat ca ajutor de ospătar, iar ulterior a devenit ospătar.

    Următorul job a fost cel de operator xerox şi îşi aminteşte cum acolo „se lucra zi-lumină“ în perioada examenelor. A intrat în zona antreprenorială cu un magazin aflat în căminul în care stătea, în zona Agronomiei din Capitală, oportunitate pe care a sesizat-o fiindcă la vremea aceea nu existau magazine la toate colţurile de stradă. „Aveam un magazin la etajul 1 în care vindeam ţigări, pâine, bere, sucuri; căram berea cu sacoşa de la un depozit din Crângaşi.“ Toate aceste experienţe le-a parcurs până la absolvirea facultăţii. După ce a terminat Cibernetica, „am zis hai să mă apuc şi eu să programez.“ Prima oportunitate de acest fel a venit de la distribuitorul de produse farmaceutice Farmexpert în 2002; avea 23 de ani, perioadă în care lanţul de farmacii nu era aproape de locul doi deţinut astăzi în piaţa distribuţiei de medicamente.

    Ciupercă îşi aminteşte că avea un salariu de 150 de dolari şi că în primele două luni de la angajare nu înţelegea de ce nu primise nimic de programat, deşi se angajase în această funcţie. „Mă jucam, nu făceam nimic, iar după o lună-două am zis dacă vor angaja un şef pe IT, va realiza că ei nu fac nimic şi că lucrurile merg de la sine.“ Fiind ultimul venit, era pasibil de a fi dat afară şi, ca să evite concedierea, a propus din proprie iniţiativă câteva soluţii de programare directorului economic al firmei, astfel încât să eficientizeze munca din departamentul de contabilitate.

    Acestea au avut succes, iar ulterior a primit solicitări pentru dezvoltare de soluţii din partea reprezentanţilor tuturor departamentelor firmei. „Am dobândit astfel cunoştinţe din toate departamentele, ce m-au învăţat să conduc o firmă.“ După aproximativ doi ani, Eugen Banciu, directorul de atunci al Farmexpert (şi preşedintele consiliului de administraţie al lanţului de farmacii Dona în prezent), a decis să angajeze un director de IT, cursă în care s-a înscris şi el. A câştigat concursul şi îşi aminteşte cum în urma promovării salariul i-a crescut atunci la circa 500 de dolari.

    După un an în această funcţie, în care a realizat un plan de organizare a departamentului, dar şi alte programe software pentru eficientizarea operaţiunilor lanţului de farmacii, a luat decizia să plece din companie. „Trebuia să fac mereu ceva nou, nu pot să stau într-un singur loc şi să mă concentrez să fac acelaşi lucru toată viaţa.“ I-a descris intenţia sa lui Eugen Banciu şi a hotărât să facă propria firmă de software, la 24 de ani. Primul client a fost chiar Farmexpert, în urma unei înţelegeri cu fondatorul lanţului de farmacii prin care aceştia au externalizat serviciile de IT ale companiei către firma sa. Astfel, cei şapte angajaţi ai Setrio Soft creau softurile pentru Farmexpert, iar în paralel, în timpul rămas, lucrau la dezvoltarea primelor aplicaţii cu care să se adreseze industriei.

  • Cum să îţi creezi un brand de software. La 24 de ani a pornit compania, iar în zece ani a ajuns la venituri de 2,4 milioane de euro

    „Noi suntem o firmă de IT, care activează în domeniul sănătăţii: două domenii care au rezistat bine crizei, ce ai putea să îţi doreşti mai mult?“, îşi descrie pozitiv afacerea Marius Ciupercă, directorul general al companiei de software pentru domeniul sănătăţii Setrio Soft.

    Înfiinţată în 2004, compania a înregistrat creşteri constante şi a ajuns anul trecut la afaceri de 10,7 milioane de lei (cca 2,4 milioane de euro) şi profit operaţional de 500.000 de euro, marja înregistrată fiind de 25%. Ciupercă spune că programatorii lor au ajuns să livreze aproximativ 2.000 de ore de programare pentru industria de sănătate din România şi că există în continuare potenţial de creştere. În prezent, jumătate din veniturile firmei Setrio Soft sunt aduse de comercializarea de produse software pentru farmacii, pentru medici (25%) şi distribuitori din domeniul farma; un procent mic din venituri este realizat de instalarea echipamentelor hardware şi alte servicii integrate ale firmei.

    Pentru fiecare domeniu menţionat, compania a dezvoltat câte un brand: BizPharma, de pildă, este un program dedicat lanţurilor de farmacii, ce are ca scop eficientizarea activităţilor acestora prin centralizarea informaţiilor deţinute, în vederea dezvoltării afacerii; compania are în portofoliu şi alte soluţii, cum ar fi BizMedica pentru medici, BizDepozit pentru depozite de medicamente, BizMobile pentru echipele de vânzări şi distribuţie ale depozitelor. Potrivit lui Ciupercă, preţul mediu al implementării unui astfel de software este de 1.000 de euro pentru fiecare farmacie şi 200 de euro pentru fiecare medic. Compania a ajuns în prezent la un portofoliu de clienţi format din 80 de lanţuri de farmacii şi circa 1.800 de medici (majoritatea medici de familie).

    Antreprenorul s-a născut în Brăila şi descrie amuzat cum bunicii săi visau să îl facă ofiţer de armată; idee de care a fugit însă după o discuţie cu un prieten care i-a descris pregătirea pentru Academia Militară: „Te trezeşti dimineaţa la 6, îţi pui masca de gaz şi faci genoflexiuni“. Astfel, după ce a absolvit liceul de matematică-informatică, s-a înscris la studii în cadrul Facultăţii de Cibernetică. Perioada studiilor a coincis şi cu o serie de experienţe profesionale inedite: „Primul job pe care l-am avut a fost să lipesc timbre; câte timbre lipeam, atâţia bani primeam“, descrie el prima sa experienţă profesională, în care era plătit la normă şi de unde a şi promovat apoi în funcţia de operator calculator (introducea informaţii într-o bază de date). Tot în perioada studenţiei s-a angajat ca ajutor de ospătar, iar ulterior a devenit ospătar.

    Următorul job a fost cel de operator xerox şi îşi aminteşte cum acolo „se lucra zi-lumină“ în perioada examenelor. A intrat în zona antreprenorială cu un magazin aflat în căminul în care stătea, în zona Agronomiei din Capitală, oportunitate pe care a sesizat-o fiindcă la vremea aceea nu existau magazine la toate colţurile de stradă. „Aveam un magazin la etajul 1 în care vindeam ţigări, pâine, bere, sucuri; căram berea cu sacoşa de la un depozit din Crângaşi.“ Toate aceste experienţe le-a parcurs până la absolvirea facultăţii. După ce a terminat Cibernetica, „am zis hai să mă apuc şi eu să programez.“ Prima oportunitate de acest fel a venit de la distribuitorul de produse farmaceutice Farmexpert în 2002; avea 23 de ani, perioadă în care lanţul de farmacii nu era aproape de locul doi deţinut astăzi în piaţa distribuţiei de medicamente.

    Ciupercă îşi aminteşte că avea un salariu de 150 de dolari şi că în primele două luni de la angajare nu înţelegea de ce nu primise nimic de programat, deşi se angajase în această funcţie. „Mă jucam, nu făceam nimic, iar după o lună-două am zis dacă vor angaja un şef pe IT, va realiza că ei nu fac nimic şi că lucrurile merg de la sine.“ Fiind ultimul venit, era pasibil de a fi dat afară şi, ca să evite concedierea, a propus din proprie iniţiativă câteva soluţii de programare directorului economic al firmei, astfel încât să eficientizeze munca din departamentul de contabilitate.

    Acestea au avut succes, iar ulterior a primit solicitări pentru dezvoltare de soluţii din partea reprezentanţilor tuturor departamentelor firmei. „Am dobândit astfel cunoştinţe din toate departamentele, ce m-au învăţat să conduc o firmă.“ După aproximativ doi ani, Eugen Banciu, directorul de atunci al Farmexpert (şi preşedintele consiliului de administraţie al lanţului de farmacii Dona în prezent), a decis să angajeze un director de IT, cursă în care s-a înscris şi el. A câştigat concursul şi îşi aminteşte cum în urma promovării salariul i-a crescut atunci la circa 500 de dolari.

    După un an în această funcţie, în care a realizat un plan de organizare a departamentului, dar şi alte programe software pentru eficientizarea operaţiunilor lanţului de farmacii, a luat decizia să plece din companie. „Trebuia să fac mereu ceva nou, nu pot să stau într-un singur loc şi să mă concentrez să fac acelaşi lucru toată viaţa.“ I-a descris intenţia sa lui Eugen Banciu şi a hotărât să facă propria firmă de software, la 24 de ani. Primul client a fost chiar Farmexpert, în urma unei înţelegeri cu fondatorul lanţului de farmacii prin care aceştia au externalizat serviciile de IT ale companiei către firma sa. Astfel, cei şapte angajaţi ai Setrio Soft creau softurile pentru Farmexpert, iar în paralel, în timpul rămas, lucrau la dezvoltarea primelor aplicaţii cu care să se adreseze industriei.

  • Povestea româncei care conduce o companie cu 1.450 de angajaţi cu afaceri de 44 milioane de euro

    „Cred că în carieră avem doar limitele pe care ni le punem singuri. Nu aş spune că astăzi, în România, putem vorbi de discriminare de gen, dar cred că e important să acordăm atenţie educaţiei copiilor şi tinerilor pentru a înţelege că indiferent de gen pot alege orice carieră atât timp cât vor şi muncesc pentru fiecare etapă”, spune Cătălina Dodu. Ea conduce de doi ani compania Atos IT Solutions and Services Romania, cu afaceri de peste 44 milioane de euro în 2015 şi 1.450 de angajaţi.

    Are peste 12 ani de experienţă în management IT; anterior, vreme de şase ani, a condus divizia System Integration Business Unit din cadrul aceleiaşi companii. Înainte de a se alătura Atos, Cătălina Dodu a lucrat la Bitdefender ca director al departamentului de management al produselor.

    Este licenţiată a ASE, are un master în domeniul managementului de proiecte IT şi a absolvit Programul MBA Româno-Canadian şi spune că mereu „am lucrat în medii dinamice, în care schimbarea e mereu prezentă, fie că vorbim de secunde ca timp de reacţie, în cazul Bitdefender, sau de creşterea rapidă a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi în cazul Atos”.