BusinessMagazin

Tag: inovatie

  • Business Magazin a lansat catalogul “Cele mai inovatoare companii din România”

    Inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Am plecat la realizarea acestui catalog, o premieră pe piaţa românească, de la ceea ce am numit, cu ceva vreme în urmă, cea mai ignorată statistică din România. Periodic, institutul de specialitate prezintă statistica inovaţiei în companiile româneşti; cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 – 2012.

    Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%.

    Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010, când ponderea acestora a fost de 26,5%. Statistica se referă la întreg spectrul de inovaţii: adoptarea, de către companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau îmbunătăţit sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate având drept rezultat o îmbunătăţire semnificativă faţă de ceea ce a fost înainte folosit sau vândut de companie.

    Faptul că o companie din cinci declară că a produs ceva inovator sau a adoptat un proces inovator mi se pare cu totul remarcabil, chiar dacă datele arată o scădere faţă de perioada anterioară crizei.

    Aşa că am decis, la Business Magazin, să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog. Ţineţi în mână prima ediţie; ca orice început, are plusuri şi minusuri; pe de altă parte, cred că un astfel de demers ar trebui să aibă succes şi să devină de referinţă, într-o Românie aflată într-o Europă care mizează instituţional şi uman pe inovaţie. Inovaţia este un element cheie al programului Europa 2020, care continuă Agenda Lisabona şi care prevede creşterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, crearea de locuri de muncă şi creşterea condiţiilor de trai.

    Dincolo de programele oficiale şi de iniţiativele statelor, inovaţia ar trebui să rămână în permanenţă în top trei al oricărui manager sau lider de companie, pentru ca aceasta să aibă potenţial şi fundament pentru creştere. Iar inovaţia nu înseamnă schimbarea indusă de la centru, ci a construi mediul şi a găsi cele mai bune soluţii pentru concretizarea energiei creatoare a întregii companii din subordine.

    În continuare, 50 de proiecte concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, un bun început pentru orice discuţie legată de inovaţia din România.

    Metodologie

    Catalogul a fost întocmit în baza unui chestionar trimis companiilor şi firmelor din relaţii publice şi comunicare, în care am cerut date despre cele mai inovatoare proiecte puse în practică în cadrul celor mai importante companii locale.

    Concret, am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, tipul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing), efectele inovaţiei (asupra finanţelor companiei, asupra calităţii mediului de afaceri, a vieţii oamenilor, a partenerilor de afaceri, a societăţii în ansamblu), alături de descrierea procesului de punere în practică a inovaţiei: persoane implicate, durată, detalii tehnice.

    Inovaţiile trebuia să fie concepute şi realizate în România, iar în cazul inovaţiilor puse la punct în cadrul multinaţionalelor inovaţia trebuia aplicată în filiala sau compania din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial.

    Nu am luat în consideraţie inovaţiile mult prea vechi.

    Citeşte în premieră 50 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • România trebuie să iasă din zodia forţei ieftine de muncă şi a ajutorului social şi să folosească inteligenţa nativă a naţiei

    Antreprenorul acestui an este, în competiţia Entrepreneur Of The Year organizată de compania de consultanţă EY, Mircea Tudor, câştigător de două ori al marelui premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva şi dezvoltatorul uneia dintre puţinele afaceri locale bazate pe invenţie, MB Telecom.

    Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate, scannerul mobil robotizat pentru camioane, începând cu 2004, iar în 2009 a creat primul scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat anul trecut. Alături de Mircea Tudor pe scenă a urcat şi Cristi Badea, Emerging Entrepreneur of the Year România, fondator al Mavenhut, companie software specializată pe gândire „outside of the box“, pentru că să dai o nouă dimensiune, socială, bătrânului joc Solitaire, şi să îţi formezi astfel o piaţă de milioane de oameni necesită, trebuie să recunoaştem, un model de gândire aparte.

    Mircea Tudor sau Cristi Badea sunt printre cei ce au reuşit mizând pe inovaţie. Făcând un pas înainte, să vedem cam care ar fi starea inovaţiei în întreg mediul de afaceri local. Prima oprire este la Institutul de Statistică, care prezintă periodic o sumă de declaraţii ale şefilor de companii, iar cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 – 2012.

    Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%. Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu
    7,7 puncte procentuale.

    Al doilea stop este la o analiză europeană: Innovation Union Scoreboard 2014, un studiu al Comisiei Europene, spune că România este o naţie „modestă“ din punctul de vedere al inovării, pe antepenultimul loc, după Polonia şi înaintea Lituaniei şi a Bulgariei. Comisia Europeană ia în calcul mai mulţi parametri, cheltuieli cu cercetarea/dezvoltarea în companii şi la nivel guvernamental, numărul de studenţi, de doctorate sau de patente înregistrate – la majoritatea acestor indicatori ne aflăm sub media Uniunii Europene; cel mai recent studiu indică o creştere a numărului de doctorate şi a numărului de patente şi mărci comunitare şi scăderi la nivelul cheltuielilor companiilor cu inovarea şi la nivelul investiţiilor atrase.

    Datele Uniunii Europene par a contrasta într-o oarecare măsură cu declaraţiile şefilor de companii, preluate şi analizate de statistică, şi de unde reiese, reamintesc, că o companie din cinci inovează, în marketing, în management sau în businessul propriu-zis. Nu rămâne decât să te întrebi: care este misterul? Dacă inovaţia este atât de răspândită, de ce nu sunt rezultatele mai vizibile? Şi de ce punctăm aşa de jos în statistica europeană? Şi de ce, până la urmă, avem totuşi prea puţine companii de tipul MB Telecom, care fac afaceri fundamentate pe inovaţie? Este inovaţia doar o iluzie?

  • Invenţia care poate îmbătrâni whiskey-ul în doar 24 de ore

    Elements este un produs care, susţin cei de la Time and Oak, poate îmbătrâni orice cantitate de whiskey cu trei ani în doar 24 de ore.

    Compania din Portland, Oregon a strâns deja cu 100.000 de dolari mai mult decât suma cerută, atrăgând interesul a mii de oameni.

    Procesul, descris pe Kickstarter, este următorul: în recipientul cu whiskey se intreoduce un un obiect de lemn care realizează un proces de “transpirare accelerată prin acţiune capilară”. Time and Oak susţine că procesul funcţionează la orice tip de whiskey şi cu mai multe arome.

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini. 

  • De unde vine următorul miliard de utilizatori ai comerţului electronic?

    În prezent sunt 2.9 miliarde de utilizatori de Internet în întreaga lume. Deşi este un număr impresionant, companiile şi autorităţile au ocazia să se dezvolte în această direcţie, aducând în mediul online restul de 60% din populaţia globală. Reuşita în susţinerea acestor consumatori va depinde de cunoaşterea ţărilor aflate în topul creşterii digitale.

    Pentru a permite companiilor şi autorităţilor să înţeleagă dinamicul peisaj digital global, a dezvălui modele şi a oferi informaţii despre utilizatorii de Internet actuali şi viitori, MasterCard şi Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts au colaborat pentru crearea Digital Evolution Index. Potrivit clasamentului, Singapore, Suedia şi Hong Kong ocupă primele trei locuri pe lista celor mai pregătite ţări pentru a întâmpina următorul miliard de utilizatori de Internet, mulţumită economiilor digitale avansate, dar aflate încă în  creştere. Marea Britanie şi Elveţia completează lista primelor cinci, în timp ce Statele Unite ocupă cel de-al şaselea loc dintre cele 50 de ţări evaluate. China, Malaysia şi Thailanda au ocupat primele trei locuri în topul economiilor digitale care evoluează cel mai rapid, ca rezultat al creşterii accelerate a populaţiei utilizatoare de Internet şi smartphone-uri.

    “Modul în care oamenii folosesc mediul digital se schimbă repede, iar noi trebuie să ascultăm şi să observăm ca să înţelegem cu adevărat oportunităţile şi să le facem relevante pentru ei în locurile în care se află”, a declarat Ann Cairns, Preşedinte International Markets, MasterCard. “Este clar că inovaţia acţionează la viteze diferite în jurul lumii, dar oportunitatea din faţa noastră se referă la modalitatea în care gestionăm implicarea în lumile online şi offline şi consolidăm încrederea între utilizator, serviciu şi mecanismul de plată.”

    Studiul a identificat patru mecanisme declanşatoare interdependente – oferta, cererea, instituţiile şi inovaţia – care determină evoluţia digitală a fiecărei ţări şi pot servi ca puncte strategice de evaluare a dezvoltării viitoare.

    “Există puţine cunoştinţe despre trecutul şi prezentul digital al Vestului care să ne ofere informaţii despre prezentul şi viitorul digital al Restului”, a declarat cercetătorul principal Bhaskar Chakravorti, Partener Senior, Decan Afaceri Internaţionale şi Finanţe la Şcoala Fletcher. “Dezvoltarea şi direcţia ţărilor de-a lungul timpului rezultă din interacţiunea acestor elemente sistemice. În experienţa Vestului, cei patru factori declanşatori sunt mai strans conectaţi. În cazul pieţelor emergente – unde se află următorul miliard  de consumatori electronici – unii dintre aceşti factori se mişcă mai repede decât ceilalţi; traiectoria nu este liniară şi poţi sfârşi prin a avea surprize precum Alibaba în China, Flipkart în India sau M-Pesa în Kenya. Mai exact, înţelegerea instituţiilor şi a inovaţiilor din aceste părţi ale lumii este esenţială pentru a şti unde va fi următoarea etapă în evoluţia digitală a lumii.”

    În timp ce pieţele dezvoltate domină primele locuri, un peisaj diferit se evidenţiază atunci când evaluăm viteza cu care digitalul este adoptat. Studiul a analizat evoluţia fiecărei pieţe din 2008 până în 2013, pentru a înţelege punctele de referinţă ale ţării, a urmări progresul şi a identifica domeniile care necesită îmbunătăţire. Ţările au fost împărţite în patru zone de traiectorie:

    •           Break Out – Aceste ţări au în prezent un nivel scăzut al pregătirii, dar evoluează rapid. India, China, Brazilia, Vietnam şi insulele Filipineze sunt câteva exemple. Dacă rata de evoluţie se menţine, aceste ţări vor deveni economii digitale puternice, dar clasamentul arată că următoarea fază a creşterii poate fi mai greu de obţinut.

    •           Stall Out – Deşi în trecut au avut creşteri puternice, aceste ţări (cea mai mare parte a Europei de Vest şi de Nord, Australia şi Japonia) au atins etapa maturităţii. Inovaţia şi căutarea de pieţe dincolo de graniţele proprii vor fi critice pentru continuarea creşterii.

    •           Stand Out – Aceste ţări, precum Singapore, Hong Kong şi Statele Unite au continuat să menţină un nivel înalt al tranzacţiilor digitale, susţinute de infrastructura de ultimă oră şi consumatorii interni sofisticaţi. Pentru a rămâne pieţe Stand Out, trebuie să continue să accelereze inovaţiile.

    •           Watch Out – Aceste ţări se confruntă cu provocări, dar cu o populaţie de totală de 2.5 miliarde de oameni, ele reprezintă oportunităţi importante pentru investiţii. Indonezia, Rusia, Nigeria, Egipt şi Kenya sunt astfel de exemple.

    Pentru mai multe detalii vă invităm să vizitaţi website-ul Digital Evolution Index şi Digital Planet Report, care subliniază factorii şi implicaţiile pe care le presupune fiecare zonă de traiectorie.

    Despre Digital Evolution Index

    Clasamentul Digital Evolution este rezultatul studiului realizat de cercetătorii de la Şcoala Fletcher, cu sprijinul MasterCard. Analizând baze de date din surse publice, precum Banca Mondială, şi surse private precum EMPEA (Emerging Markets Private Equity Association) şi Dow Jones VentureSource, echipa de cercetare a creat un cadru analitic pentru a recunoaşte modelele şi pentru a înţelege peisajul digital global, relevând tendinţele fiecărei ţări şi evaluându-i punctele forte şi slăbiciunile.

    Metodologia clasamentului Digital Evolution a presupus evaluarea abilităţii actuale a ţărilor de a răspunde cererii consumatorului şi ofertei companiilor, politicilor guvernamentale şi mediului propice inovaţiei – patru factori care determină pregătirea digitală, identificaţi în ipoteza studiului. În plus, studiul a evaluat traiectoria fiecărei ţări din punctul de vedere al celor patru declanşatori, din 2008 până în 2013. Clasamentul arată, apoi, o matrice cu patru cadrane pentru a vizualiza traiectoria unei anumite ţări.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, având operaţiuni în peste 210 de ţări şi teritorii.

    Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts (Şcoala Fletcher) – prima şcoală din Statele Unite destinată exclusiv absolvenţilor de afaceri internaţionale – a pregătit liderii lumii să facă faţă complexelor provocări globale, încă din 1933. Alumnii şcolii vin din zona de top management, incluzând conducerea executivă a unora dintre cele mai mari corporaţii globale; voci respectate din diferite trust-uri mediatice; conducători de organizaţii globale non-profit; lideri ai iniţiativelor internaţionale de menţinere a păcii şi securităţii.

     

  • Conduci sau lucrezi într-o companie inovatoare? Ne interesează

    Business Magazin lansează în noiembrie prima ediţie a catalogului Cele mai inovatoare companii din România, prin care defineşte inovatia şi ce înseamnă ea pentru piaţa locală. Prezentăm cele mai mari companii din piaţă şi companiile inovatoare din zona antreprenorială din patru domenii – industrie, tehnologie, antreprenoriat, servicii.

    Suntem interesaţi de companii mari care s-au retehnologizat sau care folosesc procese tehnologice noi şi eficiente, companii care au creat si lansat produse sau ambalaje deosebite, ingenioase, invenţii menite să genereze venituri mai mari sau să facă economii, cu impact asupra mediului sau a calităţii vieţii oamenilor, companii care au creat sau au dezvoltat metode de management ce au dus la obţinerea de rezultate deosebite sau companii care folosesc metode inovative în procesul de producţie, de distribuţie, de vânzare.

    Un număr de specialişti relevanţi se vor constitui într-un juriu şi împreună vom defini ideea de inovaţie, aria de aplicare şi vom selecta companiile care intră în catalog. Componenţa juriului va fi asigurată de specialişti din Big 4, redacţia Business Magazin, un reprezentant al MISCSDT, antreprenori şi CEO cu experienţă în domeniu, confimată de piaţă şi rezultate. Vom stabili un sistem de notare a companiilor şi vom acorda puncte pentru investiţii în inovaţie, descoperiri inovatoare interne, idei sau invenţii aplicate în fluxul de lucru al companiei, metode de lucru inovatoare etc.

    Catalogul va conţine clasamentul companiilor, opinii ale membrilor juriului, prezentarea metodologiei aplicată, câte un articol despre primele trei companii din fiecare domeniu, procesul de inovaţie în detaliu şi rezultatele acestuia, articole despre inovaţie şi topurile mondiale din domeniu.

    Aşteptăm propunerile şi poveştile despre cum inovează compania voastră până la 1 noiembrie pe adresele: redactia@businessmagazin.ro/ dorin.oancea@businessmagazin.ro.

  • Despre inovaţie, pompa cea scumpă şi satelitul cel ieftin

    Tocmai citisem despre unii care fabricau o pompă de bicicletă pe care o vând cu 450 de dolari, adică cu mai mult decât preţurile a jumătate din bicicletele de stradă vândute  de Amazon, când am dat peste o poză neclară, un soi de selfie tremurat, cu planeta Marte.

    Am citit că respectiva fotografie era realizată de o sondă spaţială indiană. Indienii, oricum lansaţi în ceea ce se cheamă cursa spaţială asiatică, adică un soi de întrecere „care unde cum ajunge“ cu China, au reuşit să plaseze pe orbita planetei Marte o sondă spaţială. Mai mult, au făcut asta din prima încercare, un lucru care trebuie, cel puţin aşa înţeleg, evidenţiat.

    Şi mai mult, au făcut asta „low-cost“ cu numai 74 de milioane de dolari lucru care chiar mi se pare a fi evidenţiat, pentru că tocmai făcusem nişte cercetări legate de costuri spaţiale, în contextul anunţului făcut de ministrul pentru societatea informaţională, Răzvan Cotovelea, că vom achiziţiona un satelit al nostru, pentru comunicaţii, pe care să-l folosească şi autorităţile, şi mediul privat; estimările ministrului mergeau de la câteva zeci de milioane de euro la sute de milioane de euro (şi, trăitor aici, cred că o să mergem pe soluţia medie, de vreo 200 de milioane, acoperitoare pentru orice cerinţă sau, de ce nu? orice comision va fi necesar). Da, costurile unui satelit sunt destul de consistente, dincolo de preţul aparatului în sine numai lansarea poate costa între 30 şi 120 de milioane de dolari.

    Un satelit de comunicaţii are rostul lui şi îmi pare a fi o investiţie bună, în măsura în care se va ţine cont şi se va întocmi o strategie, un program naţional de dezvoltare coerentă a tehnologiei şi comunicaţiilor, de folosire a întregului potenţial cuprins în ceea ce se cheamă capacităţile softiştilor români. Altfel, cred că un satelit pictat cu cocoşi de Horezu au fi un soi de pompă de 450 de dolari folosită la o bicicletă de sub 100 de dolari.  Pentru curioşi, spun că pompa de 450 de dolari este un obiect chiar frumos, fabricat de o companie italiană, din Milano, şi încă una cu vechime, cu corp din oţel inoxidabil, furtun elegant, folosit de obicei în industria aerospaţială, cu mâner din lemn de trandafir şi cu un mic manometru integrat în talpa maşinăriei. Şi se vinde bine.

    De ce vă plictisesc cu chestiile astea? Pentru că vreau să vă povestesc depre cea mai ignorată statistică din România. Periodic, institutul de specialitate prezintă statistica inovaţiei în companiile româneşti; cele mai recente date sunt pentru perioada 2010-2012. Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%. Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010, când ponderea acestora a fost de 26,5%. Când spun companii inovatoare vorbesc nu despre tineri softişti care lansează aplicaţii de mobil, sau nu numai, pentru că şi ei intră în categorie, ci despre întreg spectrul de inovaţii: adoptarea, de către companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau îmbunătăţit sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate având drept rezultat o îmbunătăţire semnificativă faţă de ceea ce a fost înainte folosit sau vândut de companie.

    Faptul că o companie din cinci a produs ceva inovator sau a adoptat un proces inovator mi se pare cu totul remarcabil, chiar dacă datele arată o scădere faţă de perioada anterioară crizei.

    Trăim cu impresia că România se mişcă lent şi că inovaţia este în altă parte, pe alte meleaguri, că alţii pot face pompe de bicicletă de 450 de dolari şi pot plasa sateliţi pe orbite. Aşa că am decis, la Business Magazin, să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog special, care va apărea la sfârşitul lunii noiembrie. În perioada următoare, vă rog, şefi de companii sau oameni de comunicare, să ne trimiteţi propunerile şi poveştile voastre, despre cum inovează compania voastră. În funcţie de răspunsuri, le vom alege pe cele mai deosebite, le vom spune povestea şi, cine ştie, poate că le vom şi premia.

    Ilustrez cu El Greco, „A cincea pecete“, el însuşi un pictor inovator, aflat, tehnic şi stilistic, mult înaintea epocii sale.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,245 mld. lei
    planul de îndatorare al Finanţelor pentru august prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni, la care se adaugă obligaţiuni denominate în euro de 250 mil. euro

    24,5%
    cu atât a crescut producţia ramurii agricole în 2013 faţă de 2012, în condiţiile în care producţia vegetală a crescut cu 38,8%, producţia animală a scăzut cu 0,3%, iar serviciile agricole au crescut cu 32,4%

    20,7%
    ponderea întreprinderilor inovatoare în perioada 2010-2012, în scădere cu 10,1% faţă de perioada 2008-2010, cele mai inovatoare fiind întreprinderile mari (40,1%), urmate de cele mijlocii (26,6%) şi de cele mici (18,3%)

    9,6 mld. lei
    cheltuielile totale pentru investiţii publice (cheltuielile de capital şi cele pentru programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) în S1, în scădere cu cca 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    13%
    rata economisirii în gospodăriile din zona euro în T1, în timp ce în UE a fost de 10,6%, ambele neschimbate faţă de T4 2013

    1,6%
    scăderea sectorului de construcţii în luna mai faţă de aprilie în UE, în timp ce în zona euro scăderea a fost de 1,5%

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 28 iulie – 3 august

    28.07
    INSSE publică raportul despre tendinţele activităţii economice pentru iulie-septembrie

    28.07
    INSSE prezintă datele privind inovarea în industrie şi servicii 2010-2012

    30.07
    DG-ECFIN publică sondajul pe luna iulie în rândul consumatorilor şi al mediului de afaceri din UE şi zona euro

    30.07
    Reuniunea de politică monetară a conducerii Rezervei Federale a SUA

    31.07
    INSSE difuzează datele şomajului BIM pentru luna iunie

    31.07
    Eurostat difuzează estimările-semnal privind inflaţia în iulie şi şomajul în iunie pentru UE şi zona euro

    31.07
    Concert The Cat Empire (Arenele Romane, Bucureşti)

    23.07 – 31.08
    Expoziţia “Genio Gallico. Ceasuri istorice franceze din colecţii muzeale româneşti” (MNIR, Bucureşti)

    31.07 – 31.08
    Expoziţia comună de sculptură UE – China “Dialogue with Emperor Qin’s Warriors” (MŢR, Bucureşti)

  • Cea mai recentă inovaţie în materie de trafic urban: banda specială pentru cei cu ochii în telefon!

    Să te loveşti de cineva “scufundat” în telefonul său mobil, în timp ce mergi pe trotuar, e un eveniment din ce în ce mai comun.  Pentru a preveni acest fapt, nu ar fi folositoare o bandă specială pentru cei cu telefon şi una pentru cei fără telefon? Ar respecta oamenii indicatoarele?

    Redacţia unei televiziuni americane s-a gândit la asta şi a făcut un experiment în Washington.

    Cum era de aşteptat, unii au ignorat semnele; alţii nu le-au văzut din cauză că erau prea ocupaţi cu telefoanele. Câţiva le-au văzut şi le-au fotografiat, cu telefoanele, desigur.