BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Povestea Spicul – cum a ajuns unul dintre cele mai vechi şi puternice branduri româneşti aproape de faliment

    TOT CE FACE ACUM ILIE GHEORGHE este să ţină fabrica în regim de avarie şi să spere că la uşă îi va bate un investitor pentru a-l ajuta să revină în liga mare a industriei lângă nume grele precum Dinel Boromiz (Boromir) sau George Frâncu (Vel Pitar) ori să îi dea şansa să îşi măsoare puterile cu lupi tineri precum Cătălin Grigoriu (Pambac).

    Aventura lui Ilie Gheorghe în industria alimentară a început înainte de 1990, atunci când lucra pentru o companie de stat care producea lapte într-o fabrică în Pantelimon, unde acum funcţionează un hipermarket Cora. A simţit destul de devreme că vrea să o ia pe drumul antreprenoriatului, dar neînţelegerile cu cei care conduceau fabrica de lapte l-au făcut să înceapă un business de la zero alături de un partener.

    „Pe mine către industria pâinii m-a deturnat soţia, care era de profesie brutar, a zis că îmi ajunge atâta lapte, să trec şi la pâine. În 1991 am pus pe picioare o făbricuţă de pâine împreună cu un partener, se făceau bani mulţi pe vremea aceea, aveam în plan să facem şi sucuri, pentru că aşa era moda atunci„, îşi începe Ilie Gheorghe povestea. Prima încercare pe cont propriu în afaceri s-a încheiat nefericit, după mai multe neînţelegeri cu partenerul său. Ambiţiile sale pentru a reuşi pe cont propriu cu un business în industria alimentară l-au purtat însă în curtea fabricii Spicul, care la începutul anilor 1990 era deţinută de stat.

    “AM FOST PRIMUL CARE A DEPUS DOSARUL PENTRU PRIVATIZARE ÎN 1993 ŞI DOI ANI MAI TÂRZIU AM REUŞIT SĂ CUMPĂR FABRICA. Îmi amintesc că am dat şase milioane de dolari la acel moment, cu bani de la bancă, erau nişte dobânzi foarte bune oferite pentru privatizări. Am avut şi eu nişte bani, dar grosul sumei a venit de la bancă, am plătit creditul în zece ani.”

    În primii ani în fotoliul de director general şi în poziţia de acţionar majoritar al Spicul, omul de afaceri spune că nu s-a grăbit să devină milionar, ci a investit aproape tot profitul în creşterea capacităţii şi diversificarea producţiei. „Nu am făcut niciodată un milion, tot profitul s-a dus în investiţii, mi-a rămas şi mie de un pachet de biscuiţi, cum se spune. Îmi amintesc că era o perioadă în care montam cuptor după cuptor în fabrică.”

    În urmă cu 10-12 ani tot businessul se făcea pe cash, iar studiile de piaţă erau doar un concept care abia apărea în discursurile oamenilor de afaceri. Ilie Gheorghe are şi acum într-unul din dulapurile din biroul său o agendă în care a ţinut, până în 2007, evidenţa producţiei zilnice din fabrica sa, o adevărată fişă de parcurs cu date care acum au fost înlocuite de rapoartele furnizate de marile case de cercetare de piaţă. „Aici este toată istoria Spicul. Făceam 3.200-3.500 de tone de pâine proaspătă pe lună. Aveam o cotă de piaţă de 20-25% în Bucureşti şi de câteva procente la nivel de ţară, cu toate că erau fabrici mai mari decât a mea în provincie.”

    DEŞI BUSINESSUL SĂU ERA DEJA AŞEZAT ÎN PIAŢĂ, iar afacerea era în plină dezvoltare, la începutul anilor 2000 omul de afaceri subliniază că şi-a dat seama că fabrica nu are niciun viitor, fiind plină ochi de echipamente construite cu mult înainte de 1990, ce erau înghesuite într-o clădire construită în perioada interbelică.

    Brutăria de la subsolul clădirii se inunda la prima ploaie, spaţiul devenea insuficient pentru a găzdui toate utilajele şi angajaţii, iar producţia era oprită periodic pentru lucrări de consolidare a clădirii. „Făceam în moară făină pe stoc, ca să pot opri moara pentru lucrări de consolidare. Mă temeam să nu cadă cu tot cu clădire.”

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Primul mare oraş american intrat în faliment

    EVOLUŢIA CAZULUI STOCKTON ESTE URMĂRITĂ ATENT, pentru că va răspunde unei întrebări de drept constituţional care dă dureri de cap juriştilor şi experţilor contabili deopotrivă: cine are prioritate la recuperarea datoriilor – fondurile de pensii, aşa cum prevede legea statului California, sau deţinătorii de obligaţiuni şi creditorii, conform legislaţiei federale?
    Judecătorul federal care a admis falimentul municipalităţii Stockton a subliniat această dilemă.
    „Nu ştiu dacă pensiile prea mari pot fi aduse sub control. Sunt probleme de drept foarte complexe şi dificile pe care le anticipez la orizont„, a declarat judecătorul Christopher Klein, care a aprobat intrarea oraşului în faliment în pofida protestelor creditorilor.

    Asociaţia creditorilor administraţiei locale din Stockton consideră că oraşul nu a epuizat toate variantele disponibile de negociere şi mediere cu deţinătorii de creanţe înainte de a solicita protecţia falimentului, aşa cum prevede legea.
    „Consider că oraşul nu va fi capabil să îşi respecte obligaţiile faţă de cetăţeni în privinţa unor chestiuni fundamentale, cum este siguranţa publică, precum şi în privinţa altor servicii guvernamentale de bază, fără a avea de partea sa puterea legii federale a falimentului, care poate rupe contracte„, a arătat Klein, citat de AP, preluată de Bloomberg.

    Klein a considerat că creditorii au acţionat cu rea- credinţă în timpul negocierilor obligatorii înainte de faliment şi au refuzat să plătească partea care le-a revenit din costurile de mediere. Potrivit Los Angeles Times, creditorii ar fi refuzat să negocieze atât timp cât oraşul a refuzat să reducă plăţile către CalPERS.

    Primăria Stockton a încercat să restructureze o parte din datorii prin reducerea numărului de angajaţi ai administraţiei publice, renegocierea unor contracte de muncă şi scăderea sumelor alocate asigurărilor sociale ale funcţionarilor publici. Finanţarea destinată bibliotecilor publice şi zonelor de recreere a fost înjumătăţită, iar poliţia răspunde numai la cazuri de urgenţă aflate în desfăşurare. Rata criminalităţii este printre cele mai ridicate din SUA. Fondurile destinate serviciilor de urgenţă, precum pompierii, au fost de asemenea reduse, alături de alte tăieri incluse într-un buget de criză.
    Municipalităţile nu pot lichida active, astfel că falimentul presupune un plan care să convingă creditorii să ierte o parte din datorii. Stockton are restanţe de 900 milioane de dolari la CalPERS (California Public Employees Retirement System), fondul de pensii al bugetarilor din cel mai mare stat american, aceasta fiind, de departe, cea mai mare datorie a oraşului. Municipalitatea s-a împrumutat în 2007 pentru a face faţă plăţilor către fondul de pensii după ce recesiunea a redus veniturile din taxe. Nu este clar dacă pensiile promise angajaţilor în perioada de prosperitate mai pot fi onorate. Numeroase oraşe californiene se regăsesc într-o situaţie similară faţă de CalPERS.

    CONSILIUL LOCAL DIN STOCKTON A CONTINUAT SĂ ONOREZE TRANSFERURILE ÎN CONTUL PENSIILOR, neglijând alte datorii, cu argumentul că are nevoie de un fond de pensii solid pentru a păstra angajaţii pe care nu i-a concediat. Creditorii susţin că este incorect să accepte plăţi reduse în timp ce pensiile mari, negociate cu sindicatele în vremuri mai bune, rămân neatinse.mExperţii consideră că creditorii vor ataca agresiv planul de restituţie prezentat de Stockton pentru următoarea fază a falimentului.

    CalPERS administrează active de 255 miliarde de dolari, dar era subfinanţat cu 87 miliarde de dolari în 2011, când au fost efectuate ultimele raportări. Fondul se pregăteşte să stabilească noi rate de transfer de la administraţiile locale, care ar putea aduce în situaţia Stockton şi alte oraşe aflate în dificultate, precum San Jose, Compton sau Fairfield.
    Pe lângă Stockton, alte şase oraşe din California au cerut protecţia falimentului în ultimele 9 luni, de asemenea cu datorii astronomice faţă de fondul de pensii. Dosarul Stockton are şanse să ajungă în faţa Curţii Supreme şi va stabili un precedent important în relaţia guvern – creditori – fonduri de pensii.

  • Preşedintele cipriot: Cipru nu are intenţia să plece din zona euro

     Într-un discurs “presărat cu critici” la adresa guvernelor din zona euro pentru că “au făcut experimente” în Cipru, liderul conservator Anastasiades a susţinut prima intervenţie publică după redeschiderea băncilor, închise timp de 12 zile pentru a preveni retrageri masive de depozite pe fondul acordului controversat cu Comisia Europeană şi FMI, notează The Guardian.

    Preşedintele a precizat că restricţiile impuse joi asupra tranzacţiilor bancare din Cipru, fără precedent în zona euro, vor fi înlăturate treptat, fără a oferi termene clare. Ministrul cipriot de Externe a declarat joi că restricţiile ar putea dura aproximativ o lună, deşi guvernul menţionase iniţial că vor fi limitate la 7 zile.

    În discursul susţinut vineri la Nicosia, Anastasiades a atacat autorităţile bancare din Cipru şi Europa pentru că au finanţat până în ultimul moment o bancă aflată în pragul falimentului, care va fi acum desfiinţată conform acordului de 10 miliarde euro convenit de guvern cu instituţiile financiare internaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica Arădeanca, în faliment: de la 1.200 de angajaţi înainte de 1989 la 28 în prezent

    Tribunalul Arad a aprobat iniţierea procedurii de faliment în cazul fabricii de păpuşi „Arădeanca“ după un an de la intrarea în insolvenţă, însă producţia de jucării nu a fost oprită, urmând ca după faliment brandul să fie preluat de o nouă societate, spune Octavian Fînaţă, administratorul special al fabricii. Fînaţă a fost şi preşedinte a consiliului de administraţie al companiei. „Chiar şi în acest moment, cei 28 de angajaţi sunt la muncă, iar producţia de jucării nu a fost oprită. La încheierea procedurii de faliment, activitatea va continua înt-o altă formă organizatorică şi juridică. Se va înfiinţa o nouă societate comercială care va prelua şi brandul“, a spus Fînaţă. Conform sursei citate, fabrica are contracte pentru tot anul 2013 semnate cu parteneri români şi produce păpuşi şi obiecte de decor pentru grădini. În istoria sa de 65 de ani, fabrica arădeană a avut cel mai mare număr de angajaţi în 1989, peste 1.200 de persoane lucrând aici pentru producerea de păpuşi pentru piaţa internă şi pentru export. Compania este deţinută de SIF Banat-Crişana (39,6%), trei acţionari PAS (40%) şi aproximativ 1.200 de persoane fizice care au primit gratuit acţiuni în urma procesului de privatizare în masă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Topul celor mai mari firme de insolvenţă. Cine face cei mai mulţi bani din restructurarea sau falimentul altora

    În cei aproape cinci ani de când mediul local de business se confruntă cu un picaj al pieţelor fără precedent în ultimele decenii, o nouă breaslă de consultanţi a prins cheag, şi anume practicienii în insolvenţă, domeniu în care cele mai mari 34 de firme au realizat anul trecut venituri de peste 100 de milioane de lei (22,5 mil. euro), potrivit datelor centralizate de Uniu­nea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR).

     

    Piaţa firmelor de insolvenţă este în prezent departe de onorariile pe care le încasează marile firme de consultanţă din grupul Big Four sau casele de avocatură, dar poate fi comparată cu cea a consultanţilor imobiliari, care în prezent se bat pentru onorarii de circa 20-25 mil. euro pe an.

    În ultimii cinci ani au intrat în insolvenţă peste 90.000 de firme locale, situaţie de pe urma căreia deocamdată primii care câştigă sunt firmele celor aproximativ 2.300 de practicieni din insolvenţă. Potenţialul de creştere al acestei pieţe este însă semnificativ, pe măsură ce administratorii judiciari vor reuşi să reorganizeze mai multe din aceste firme, iar tranzacţiile cu active scoase la lichidare se vor mai dezgheţa. Cel mai mare jucător din piaţa de profil a fost anul trecut Casa de Insolvenţă Transilvania, care prin intermediul filialelor din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea şi Braşov a realizat venituri de 6,5 mil. euro. Următoarele poziţii în top sunt ocupate de firma Global Money Recovery din Oradea (administratorul judiciar al firmei Atlas Telecom), RVA Insol­vency (Arin Stănescu), Euro Insol (Remus Borza) şi BDO Business Restructuring.

    Citit mai multe pe zf.ro

    ZF lansează astăzi un supliment de 16 pagini în care tratează pe larg fenomenul insolvenţelor

     

     

     

     

     

  • Procurorii ciprioţi vor porni în căutarea celor care au adus ţara în pragul falimentului

    Guvernul cipriot va numi în următoarele zile procurori cu ordinul special de a-i identifica pe cei care au adus ţara în pragul falimentului, a declarat preşedintele Nicos Anastasiades (foto), citat de Cyprus Mail. Anunţul vine după ce şeful bisericii ortodoxe, figură influentă a scenei politice cipriote, a cerut ca membrii fostului guvern, condus de un preşedinte comunist, să fie judecaţi. Anastasiades a atenţionat că dacă nu s-ar fi ajuns la un acord de bailout cu creditorii internaţionali, statul ar fi intrat în faliment. „Ciprul ajunsese la un pas de colaps economic. Alegerile noastre nu au fost uşoare, şi nici circumstanţele ideale. Dar prin negocieri dure, persistenţă şi responsabilitate, am ajuns la un rezultat care asigură că ţara noastră are în continuare perspective“, a spus preşedintele. Cyprus Mail scrie că preşedintele cipriot ar trebui să ia în considerare demiterea guvernatorului băncii centrale Panicos Demetriades, „pentru că o persoană care a provocat atât de mult rău Ciprului, chiar dacă accidental sau în cunoştinţă de cauză, nu mai poate rămâne încă patru ani în funcţia de guvernator“. Ziariştii notează că nu este vina lui Demetriades că fostul preşedinte cipriot a ales un academician novice fără experienţă în sistemul bancar chiar atunci când sectorul financiar al ţării trecea prin cea mai dificilă perioadă din istorie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • BCE este dispusă să lase băncile cipriote să se prăbuşească dacă Ciprul nu acceptă cerinţele UE şi FMI. Oficialii europeni vorbesc deschis de ieşirea ţării din zona euro

    Într-un comunicat cu doar câteva pro­poziţii, BCE a anunţat că guver­natorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul.

    Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cipru: BCE a ameninţat cu falimentul. Au existat temeri privind reacţia străinilor care au depozite

     “Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.

    Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.

    Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ciprul caută cu disperare bani să se salveze de la faliment: banca centrală vrea o „taxă de solidaritate“ pe dobânzi

    Guvernatorul Panicos Deme­tria­des a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forţarea deţi­nătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar. Repre­zen­tanţi ai troicii creditorilor interna­ţionali UE, FMI şi BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condiţiile în care guvernul a anunţat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanţare până la sfârşitul acestei luni. Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al ţării, şi din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-şi va putea rambursa împrumuturile. Dis­cuţiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale ţării, o schemă amplă de privatizare şi participarea ţării la o iniţiativă de a introduce o taxă pe tranzacţiile finan­ciare, notează Deutsche Welle.

    Toate stirile sunt pe zf.ro