BusinessMagazin

Tag: experienta

  • Pinocchio, varianta modernă

    Spre deosebire de tâmplarul din poveste, sculptorul francez Gael Langevin a început cu o mână, apoi a dezvoltat braţul, umerii, trunchiul şi capul. Pentru a fi complet, InMoove, cum este numit primul robot umanoid realizat prin imprimare 3D în regim open-source, mai are nevoie de picioare, pentru care francezul are designuri cu sisteme motorizate ”pe care nu le-am testat încă. Muncesc la asta“.

    Totul a început în 2011, când un client i-a cerut lui Langevin, sculptor de meserie, o proteză de mână pentru o reclamă. ”Am propus să realizăm mâna prin imprimare 3D, dar la vremea aceea s-a dovedit a fi prea scump pentru client şi au renunţat la idee. |nsă eu am decis să creez mâna.“ A creat modelul pe calculator folosind un program de editare grafică gratis numit Blender, apoi i-a printat cu ajutorul unei imprimante 3D. ”Am adăugat nişte motoraşe şi când era gata am publicat creaţia pe internet în regim open source. Am făcut asta pentru că am folosit Linux şi Blender, ambele fiind programe open source, şi am vrut să împărtăşesc rezultatul şi eu, la rândul meu, cu comunitatea.“

    Open source, sau ”cu sursă deschisă“, descrie practica de a produce şi dezvolta produse permiţându-le altora să acţioneze liber asupra procesului de dezvoltare. Practic, oricine poate să pună umărul la creare, însă nu poate profita comercial de pe urma acestuia fără acordul creatorului.

    Francezul a adus creaţia sa în Capitală pentru a putea fi expusă în cadrul evenimentului Bucharest Technology Week. |n momentul de faţă, InMoove poate vorbi şi înţelege ce spui datorită unui soft de inteligenţă artificială, îşi poate mişca capul, ba chiar îţi poate strânge şi mâna. Utilizarea principală a acestuia este în sectorul educaţional. Potrivit francezului, 78 de universităţi din lume folosesc InMoove. ”Ştim că-l folosesc, pentru că achiziţionează anumite componente de pe site. Proiectul le permite oamenilor să dezvolte produsul în ce direcţie doresc: poate vor să adauge mai mulţi senzori tactili pe mâini.“

    Deorece este open source, toată documentaţia necesară, planurile de imprimare, tutorialele sunt disponibile online pe site-ul InMoove pentru ca şi alţii să-şi poată crea propriii roboţi. Componentele francezului sunt folosite pentru a realiza proteze şi în alte proiecte. ”Un start-up din Londra a creat un robot pe care l-au montat pe roţi, ca un Segway, şi poate fi controlat de la distanţă. Au dus robotul la Sacramento, SUA, şi le-au dat copiilor aflaţi într-o cameră sterilizată din spital posibilitatea de a interacţiona cu oamenii de afară cu ajutorul unei căşti Oculus Rift“, spune Gael Langevin.

    Mai departe, Langevin vrea să dezvolte membrele inferioare, să-l facă să meargă şi să dezvolte sistemul de inteligenţă artificială; pentru asta lucrează în regim de colaborare cu zeci de programatori prin intermediul platformei GitHub. |ntrebat dacă nu cumva îi este frică ca un programator, cu intenţii rele, să-i altereze sistemul, francezul spune că este de părere că împărtăşirea informaţiilor şi acest lucru în colaborare sunt mai puţin dăunătoare decât dezvoltarea unui sistem de inteligenţă artificială (IA) de către o companie. ”Este drumul pe care trebuie să-l urmăm în viitor, deoarece vizibilitatea este mult mai mare. Atunci când închizi sistemul, doar câţiva oameni pot lucra sau repara dacă s-a stricat ceva şi acesta este un lucru periculos“, explică el. Robotul i-a adus faimă şi clienţi noi. I-a schimbat sculptorului viaţa complet; acum, îşi dedică timpul liber îmbunătăţind produsul. ”Mi-a schimbat complet viaţa. E ca şi cum ai avea un nou copil în casă care nu înţelege tot ce îi zici“, mărturiseşte el.

    Deşi nu reprezintă principala sursă de venit, InMoove generează venituri pentru Langevin, prin vânzarea anumitor componente electrice. ”|n interiorul robotului se află o placă numită Nova board, unde se conectează toate firele. Sunt două într-un robot. Iar fiecare costă cam 60 de euro. Vând între 10 şi 15 astfel de obiecte în fiecare săptămână“, mărturiseşte el. Ceea ce înseamnă că francezul câştigă între 28.800 de euro şi 43.200 de euro pe an din vânzarea doar a acestei componente. ”Dar asta este doar o parte dintr-un robot, aş putea să vând motoarele, camerele, computerul. Am putea deschide o piaţă, o linie de business în viitor“, adaugă el, precizând că nu poate cuantifica suma investită în crearea robotului.

    Francezul mai dă un alt exemplu de afacere de tip open source: Arduino, companie ce creează microcontrollere folosite de pasionaţi şi de ingineri la proiectele lor. Compania Arduino a fost înfiinţată în 2005, iar acum are în jur de 200 de angajaţi şi venituri estimate de 13 milioane de dolari.

    Provocarea pentru Langevin nu a fost construirea robotului în sine, ci păstrarea comunităţii din jurul InMoove. ”Sute de oameni cer informaţii online despre produs, despre construcţia acestuia şi trebuie să răspund în fiecare zi la e-mailuri“, mărturiseşte el. Trebuie să fie atent la cine foloseşte InMoove şi ce vor să facă cu el, deoarece ”unii vor să construiască roboţi de luptă. Trebuie să încerci să-ţi păstrezi viziunea cu care ai început proiectul“.

    Cât de complicat este să-ţi construieşti propriul robot? ”Poţi să asamblezi un raft cumpărat de la Ikea?“, întreabă râzând Gael. ”Unii oameni asamblează produsele Ikea foarte uşor, alţii au nevoie de ajutor şi de mai mult timp. Poţi construi robotul, dar construcţia acestuia variază în funcţie de de nivelul de pricepere al fiecăruia.“ Pentru a trece la treabă este nevoie de un calculator, o conexiune la internet şi o imprimantă 3D, iar tutorialele pot explica tot procesul.

    Gael Langevin vede dezvoltarea imprimării 3D ca pe un pas înainte ce îi va ajuta în special pe designeri şi creatori să vadă exact cum funcţionează fiecare componentă a produsului lor. De asemenea, nu vede dezvoltarea roboţilor, implicit a inteligenţei artificiale, ca pe un fenomen negativ. Nu crede că va exista o competiţie între om şi robot, ci vede acest proces ca pe o contopire. ”O persoană care şi-a pierdut un picior poate avea un picior robotic. Noi devenim roboţi, iar roboţii devin umani. Asta se întâmplă dacă inteligenţa artificială merge în direcţia potrivită, dar dacă merge în direcţia comercială, atunci nu cred că e bine.“

  • Judeţul din România care a devenit un magnet pentru investitori

    ”Trecem la pasul următor spre aglomerări economice care presupun relaţionare tehnologică şi specializare“, a adăugat ea.
     
    Compania a demarat un proiect estimat la 44,7 mil. lei (aproximativ 10 mil. euro) pentru dezvoltarea unui parc ştiinţific şi tehnologic pe un teren de circa 5 hectare situat în vecinătatea Uni­versităţii din Oradea.
     
    Par­cul Ştiinţific şi Tehnologic (PST) Bihor MedTech – o entitate fără personalitate juridică, bazată pe aso­cierea în participaţiune a judeţului Bihor (Consiliul Judeţean Bihor), a Univer­sităţii din Oradea şi a companiei Parcuri Indus­triale Bihor – va fi realizat într-o perioadă de doi ani  şi va crea minimum 500 de noi locuri de muncă.
     

  • Judeţul din România care a devenit un magnet pentru investitori

    ”Trecem la pasul următor spre aglomerări economice care presupun relaţionare tehnologică şi specializare“, a adăugat ea.
     
    Compania a demarat un proiect estimat la 44,7 mil. lei (aproximativ 10 mil. euro) pentru dezvoltarea unui parc ştiinţific şi tehnologic pe un teren de circa 5 hectare situat în vecinătatea Uni­versităţii din Oradea.
     
    Par­cul Ştiinţific şi Tehnologic (PST) Bihor MedTech – o entitate fără personalitate juridică, bazată pe aso­cierea în participaţiune a judeţului Bihor (Consiliul Judeţean Bihor), a Univer­sităţii din Oradea şi a companiei Parcuri Indus­triale Bihor – va fi realizat într-o perioadă de doi ani  şi va crea minimum 500 de noi locuri de muncă.
     

  • Kaufland România a înregistrat 9,6 miliarde lei cifră de afaceri în 2016

    Kaufland România are în prezent o reţea locală de 115 hipermarket-uri şi a încheiat anul 2016 cu un număr de 112 magazine. În cursul anului 2016, compania a investit peste 110 milioane euro în modernizarea şi extinderea reţelei, pentru a putea oferi românilor cea mai modernă experienţă de cumpărături.

    „Pentru noi, contează foarte mult rezultatul din spatele cifrelor, pentru că avem o misiune care pune în centru oamenii şi calitatea vieţii. De aceea, rezultatul este o veste bună că suntem o echipă puternică, împlinită, gata oricând să ajute şi că avem votul de încredere al clienţilor care ne arată că suntem alegerea numărul unu pentru ei”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a investit în proiecte pentru comunitatea locală peste 26 de milioane lei, cu 13% mai mult decât în 2015, oferind sprijin ce a venit în beneficiul a peste 700.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici. În 2016, Kaufland a susţinut peste 200 de proiecte de CSR derulate împreună cu ONG-urile partenere, din domenii precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi evenimente culturale.Printre programele dezvoltate de Kaufland anul trecut se numără: prima reţea publică de încărcare rapidă a maşinilor electrice (cu Renovatio), programul de certificare GLOBALG.A.P. a calităţii culturilor româneşti de legume-fructe, dar şi dezvoltarea de inovaţii pentru clienţi, precum lansarea primei aplicaţii mobile Scan & Pay din România.  

    Tot în 2016, Kaufland România a anunţat creşterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2000 lei brut cu tichete de masă – ceea ce reprezintă cu 60% mai mult decât salariul minim în România  – şi a acordat o zi în plus de concediu de odihnă tuturor angajaţilor.Salariul mediu brut al unui lucrător comercial în companie este în prezent 2.164 lei brut la care se adaugă şi tichetele de masă. În plus, pe măsură ce câştigă vechime, angajaţii obţin progresiv mai multe zile de concediu de odihnă suplimentare, putând ajunge până la 27 de zile.

    Kaufland a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortiment regional şi colaborări cu producători locali. În prezent, Kaufland România se numără printre puţinii retaileri cu peste 50% sortiment local şi derulează programe extinse de susţinere a producătorilor români, colaborări prin care contribuie la dezvoltarea sectorului agro şi susţinerea economiei locale.    

  • Elefant.ro are un nou director de marketing

    Noul director va avea ca responsabilităţi definirea strategiei de marketing a elefant.ro în contextul dezvoltării accelerate a companiei şi extinderii activităţii sale pe alte pieţe.Cu o formare duală, atât în domeniul ingineriei, cât şi al afacerilor, Mustafa Koseturk are experienţă în medii de lucru multiculturale şi este specializat în construirea strategiilor de marketing şi business development pornind de la analiza datelor despre clienţi.

    “Analizarea datelor despre cumpărători şi gândirea unei strategii bazate pe acest proces este însăşi inteligenţa business-ului de comerţ online. Mă bucur că voi avea ocazia să pun în aplicare acest crez într-un business precum Elefant“, declară Mustafa Koseturk.

    “Elefant este într-o etapă a dezvoltării sale în care experienţa multiculturală, dar şi mixul de cunoştinţe de business şi tehnice cu care Mustafa vine în echipa noastră pot aduce multă valoare în interacţiunea companiei cu cumpărătorii din România şi nu numai“, declară Dan Vidraşcu, CEO al Elefant.

     

  • Confesiunea unui antreprenor: cum am pierdut tot ce aveam de valoare în doar 10 luni şi ce am învăţat din asta

    Un tânăr antreprenor a scris pe platforma online medium.com cum afacerea sa a eşuat, cum şi-a pierdut toate economiile, cam 50.000 de dolari, maşina, totul în zecele luni şi ce a învăţat din această experienţă.

    Tânărul a început afacerea acum 2-3 ani când avea 22 de ani, iar economiile sale de 50.000 de dolari proveneau din diferite contracte de marketing online.

    Cele mai mari greşeli semnalate de el şi învăţămintele trase:

    1. Nu-ţi propune să construieşti o companie uriaşă precum Facebook sau Instagram

    Cu cei 50.000 de dolari tânărul nu voia să construiască orice companie de tehnologie, ci una uriaşă, cu impact, precum Facebook, Instagram sau Airbnb. “Voiam să lucrez la ceva epic, cu milioane de utilizatori, o companie de top”.

    “Am învăţat că nu trebuie să alergi după “the next big thing”, ci să creşti compania treptat, fără să-ţi propui un obiectiv atât de ambiţios”.

    2. Alegerea partenerului

    Tânărul şi-a ales drept co-fondator colegul de cameră deoarece era un tip grozav, deşi nu avea experienţă în marketing, dezvoltare software sau design şi nici nu investea niciun ban, ci “era dornic să ajute”.

    După şase luni, timp în care compania nu începuse să meargă, prietenului lui s-a plictisit şi nu mai voia să muncească la startup. “Astfel mi-am pierdut co-fondatorul, dar şi un prieten. Dacă cauţi un partener de afaceri asigură-te că îl alegi pentru motivele corecte”.

    3. Începe

    “După ce am avut ideea am petrecut vreo 2 săptămâni alegând un nume, site, apoi alte 2 săptămâni pentru a face un logo şi pentru a înfiinţa compania”, mărturiseşte tânărul care adaugă că înainte de toate acestea este importantă alegerea echipei, clarificarea obiectivului.

    4. Stabileşte exact ce faci, ce construieşti

    “Pentru foarte mult timp m-am chinuit să le explic oamenilor în 1-2 propoziţii exact ceea ce face startup-ul”, spun el. “Dacă nu poţi descrie afacerea într-un mod simplu unui necunoscător atunci nu ai o idee clară despre ceea ce faci şi asta e o problemă mare”.

    5. Pentru cine faci ceea ce faci?

    Trebuie neapărat să ştii exact care este publicul ţintă şi cum să ajungi la el. “Publicul meu erau companiile, dar doar după opt luni mi-am dat seama cât de greu îmi era să ajung la el. Nu am luat în calcul cum să ajung la clienţi şi timpul/costurile pentru a ajunge la ei”, spune el/

    Aşadar trebuie să ştii exact cui i se adresează produsul, serviciul afacerii, după care poţi seta aşteptările, planurile şi bugetul.

    6. Vorbeşte cu clienţii, adună feedback, caută validare

    Clientul ideal trebuie să-ţi spună ce-i place la produs, ce nu-i place, ce ar trebui schimbat etc. “Am vorbit cu clientul ideal după ce începusem afacere de 8-9 luni şi cheltuisem deja majoritatea economiile pe dezvoltarea software-ului şi asta era o problemă”.

    7. Păstreză costurile mici

    “Plăteam echipa de dezvoltatori cu ora. Acum îmi dau seama cât de nebunesc este acest lucru! Stabileşte un salariu lunar şi stabileşte obiective concrete”. De asmenea, tânărul recomandă căutarea unui partener familiar cu tehnologia, eventual dezvoltator software care să lucreze la startup pentru un anumit procent din companie.

    8. Finanţare

    Nu conta pe finanţare pentru a aduce primii utilizatori. “Am trecut prin iad pentru a putea găsi finanţare care să aducă utilizatori pentru a demara proiectul”. Lecţia este că dacă nu ai fonduri disponibile sau o echipă pentru a demara proiectul atunci nu începe afacerea.

    “Mi-am pierdut toate economiile în 10 luni, mi-am vândut maşina, setul de crose de golf, mi-am pierdut prietenul şi nici cu sănătatea nu stăteam prea bine”, mărturiseşte el.

    A renunţat la afacere şi a portni un alt startup SaaS (Software as a service) cu câţiva prieteni şi au investit mai puţin de 1000 de dolari. “În trei luni deja trăiam din vânzări, iar afacerea a fost achiziţionată la şase luni după asta”. 

  • Zitec se extinde în Braşov şi caută să angajeze 20 de oameni

    Compania va inaugura oficial biroul din Braşov în această vară, şi se află deja în plin proces de recrutare. Pentru a aplica pe poziţiile de începători, candidaţii trebuie să aibă cunoştinţe de bază în programare şi să cunoască limba engleză.
     
    Cei care vizează job-uri la nivel middle şi senior au nevoie de minimum doi-trei ani de experienţă în dezvoltare web. Printre job-urile Zitec disponibile în Braşov se numără PHP Software Engineer, Magento Developer, Front End Engineer, Software Tester, Quality Assurance Engineer, Project Manager.
     
    „Pentru Zitec, calitatea echipei este esenţială, indiferent de oraşul în care ne extindem. Prin urmare, căutăm colegi pasionaţi, implicaţi, dispuşi să înveţe şi să se perfecţioneze. Livrăm cele mai bune soluţii clienţilor noştri, iar pentru asta avem nevoie de echipe de top. Braşov este primul oraş din ţară unde ne vom extinde echipa curentă de 130 de colegi din Bucureşti”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Fondator Zitec.
     
    La începutul acestui an, Zitec a atras o investiţie de peste 1,7 milioane de euro din partea eMAG. Odată cu această investiţie, Zitec are în plan o extindere accelerată pe piaţă, prin creşterea echipei, deschiderea de birouri în provincie, formarea unui departament specializat în fonduri europene şi granturi, precum şi activităţi susţinute de creştere a portofoliului de clienţi în Europa de Vest şi SUA.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Motivul incredibil pentru care acesta CEO-ul îşi riscă viaţa de zeci de ori pe an

    Îmbrăcând costumul său de cavaler – o replică exactă a celor folosite acum sute de ani – Kingsley participă la zeci de turniruri în fiecare an.

    Un astfel de hobby ar fi potrivit unei persoane cu o slujbă în acelaşi registru, cum ar fi un cascador. Nimic mai greşit. Jason Kinsgley este CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de software din Marea Britanie, Rebellion Developments.

    Kingsley a pornit afacerea în Oxford, în 1992, alături de fratele său Chris. Astăzi, ei generează venituri de peste 25 de milioane de lire sterline. Printre jocurile produse de companie se numără Sniper Elite sau Rogue Trooper, populare şi în rândul gamerilor din România.

    De-a lungul ultimilor 17 ani, compania a produs şi seria de benzi desenate 2000 AD şi a publicat mai multe cărţi.

    Şi chiar dacă nu poartă o armură la birou, Jason Kinglsey spune că încearcă să conducă compania după un cod de conduită specific cavalerilor medievali. “La bază, codul se referă la ideea de a fi o persoană decentă. Iar asta se compune din trei părţi: curaj, cinste şi bunătate.”

    Sursa: bbc.com