BusinessMagazin

Tag: director general

  • Noul tip de automobil pentru tinerii care vor o maşină ce îmbină utilitatea cu designul

    Segmentul SUV-urilor mici sau al crossoverelor de clasă mică este de departe cel mai dinamic din Europa şi atinge creşteri chiar şi de peste 50%, pe o piaţă ce urcă abia cu câteva procente.

    Milenialii sunt oamenii din generaţia care a crescut în cultura mileniului III şi care reprezintă publicul-ţintă pentru noul tip de automobil care îmbină utilitatea cu designul. Vorbim despre SUV-ul de clasă mică, adaptabil atât la traficul urban, cât şi pe teren mai accidentat. Succesul acestui trend vine dinspre oamenii crescuţi în filosofia noului mileniu, care doresc să fie tot timpul la curent cu noutăţile, iar cele mai interesante noutăţi ale pieţei sunt reprezentate de varietatea mare a SUV-urilor mici. Mergând pe acest trend, Ford şi-a extins portofoliul de modele cu Ecosport, un model de teren de clasă mică poziţionat între Fiesta şi Focus, care va concura direct cu Renault Captur şi cu Opel Mokka. În plus, Ecosport va veni echipat cu motoare 1,0 Ecoboost produse în România, la Craiova. Ford Ecosport este prezent momentan pe şapte dintre cele mai mari pieţe europene, Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda şi Belgia, dar şi Mazda CX3, Fiat 500X, Jeep Renegade sau Suzuki Vitara. Lider al segmentului este momentan Renault Captur, lansat în 2013 în Europa care continuă să crească, urmat de Opel Mokka, Peugeot 2008 şi Dacia Duster.

    „În România ne uităm către generaţia iPhone, cea cu vârste între 17 şi 34 de ani, care se comportă total diferit faţă de generaţiile anterioare. Milenialii sunt activi, inovativi, doresc un automobil practic, o maşină care oferă sentimentul de libertate, şi se simt mai confortabil într-un SUV“, spune Valerio Brenciaglia, italianul care a preluat de la 1 aprilie funcţia de director general al Ford România şi totodată funcţia de membru în consiliul de administraţie al uzinei Ford de la Craiova.

    În Europa, acest segment a urcat cu 50% în prima jumătate a anului, iar în cel de-al doilea trimestru chiar şi cu până la 66% faţă de perioada similară a anului trecut, în mare parte datorită avalanşei de noi modele lansate. „Numărul de clienţi ai acestui segment al pieţei va creşte mult. În prezent 25% dintre mileniali cumpără un SUV. În următoarele 24-36 de luni ne vom îndrepta atenţia către acest segment“, a spus directorul general.

    Până la finalul anului portofoliul americanilor va fi completat de Edge, un SUV de clasă mare ce va concura direct cu Volkswagen Touareg, iar în următoarele 36 de luni Ford va lansa patru noi modele de SUV-uri şi crossovere. „Segmentul crossoverelor mici creşte foarte mult în Europa. Anul viitor acest segment va ajunge la peste 600.000 de maşini, este o piaţă foarte mare. În România acest segment a crescut cu 30%, iar anul viitor va creşte şi mai mult, cu peste 20%. Iar segmentul crossoverelor şi SUV-urilor mici va fi al treilea ca mărime după compacte şi clasa mică şi va trece de C-D, segmentul lui Mondeo. Acum SUV-urile mici şi compacte non-premium au deja peste segmentul compact. De aceea am lansat Ecosport şi vom continua cu SUV-urile şi crossoverele“, a subliniat Valerio Brenciaglia. Miza? Americanii ţintesc un loc din top trei atât în România, cât şi în Europa.

    În România segmentul SUV-urilor mici este format din Duster, care are aproape jumătate din piaţă în volum, iar pe locul doi este Captur, acesta fiind urmat de Mokka, în segmentul în care va intra în curând şi Ecosport. „Duster joacă în acest segment, dar are un rol diferit faţă de restul. Este o maşină bună pentru cei care doresc un automobil robust şi spaţios pentru orice fel de activitate. Este o alternativă la segmentul C şi vând multe maşini de flote. Segmentul acesta este umflat artificial de Duster în acest moment“, este de părere executivul italian. În opinia sa, Captur şi Mokka vor concura cu Ecosport din punctul de vedere al poziţionării în segment. „Captur este un model competitiv, dar este mai mult crossover, este un upgrade la Clio, dar nu este un SUV. Mokka este SUV mic. Ecosport va fi mai aproape de Mokka, dar va fi competitor şi pentru Duster şi Captur“, a subliniat Valerio Brenciaglia.

    Spre deosebire de Opel Mokka, ce poate fi echipat inclusiv cu un sistem de tracţiune integrală, Ecosport nu va fi disponibil momentan într-o versiune 4×4, ci ulterior. „Dacă ne uităm acum la acest segment, fără a lua în calcul Duster, doar 25% sunt 4×4. Clienţii ce cumpără altceva în afară de Duster nu se îndreaptă neapărat către tracţiunea integrală. Şi la nivel european SUV-urile care la început erau mai aproape de conceptul de off-road acum reprezintă un stil, un status“, a spus Brenciaglia. Motivul? Clienţii cumpără SUV-uri pentru versatilitate, pentru statusul pe care îl oferă şi pentru design.

    În ceea ce priveşte preferinţele, şi în cazul lui Ecosport, cum se întâmplă şi în cel al lui Dacia Duster, cele mai bine vândute versiuni vor fi cele de top, care oferă acces la tehnologiile de ultimă oră. „Ca versiuni, vom vinde în special Titanium. Cu aproximativ 1.200 de euro poţi avea intrare keyless, Sync, toate tehnologiile Ford. Astfel, cu 15.000 de euro se va putea achiziţiona o maşină complet echipată.“
    Clienţii pentru Ecosport vor veni, în opinia directorului Ford, dinspre Captur şi Mokka, dar şi dinspre Dacia Duster, în timp ce repoziţionarea lui Tucson în segment de către Hyundai lasă loc reorientării clienţilor. „Noi vrem să atragem cu acest preţ clienţi de la Captur şi Mokka, poate chiar şi de la Duster pentru cei ce doresc un brand diferit faţă de Dacia. Mai este acum şi spaţiul lăsat gol de Hyundai ix35  şi de poziţionarea diferită a lui Tucson, segment care nu mai este acoperit şi pe care intrăm acum cu Ecosport.“

    Adevărata miză a lui Ecosport pentru România este posibilitatea producerii unei generaţii următoare la Craiova, alături de monovolumul B-Max. „Nu putem răspunde oficial dacă Ecosport va fi sau nu produs în România. Maşina pe care o vindem acum este produsă în India. Noi exportăm din România motoarele Ecoboost pentru acestea în India, după care importăm maşinile“, a spus directorul general.
    Chiar şi aşa, în primăvara acestui an, şeful sindicatului uzinei Ford anunţa că americanii iau în calcul producţia modelului Ecosport la Craiova din 2017, iar decizia oficială ar urma să fie prezentată în următoarele luni. O astfel de mutare ar însemna creşterea producţiei de la circa 50.000 de maşini anual la cel puţin 150.000 de unităţi, în condiţiile în care un SUV mic în top trei vinde anual cel puţin 100.000 de unităţi.

  • Mircea Dihel, director general Ţiriac Leasing

    Mircea Dihel are o experienţă de aproape 12 ani în leasing, în ultimii şapte ani ocupând poziţii de top management. Şi-a început cariera într-o companie de telefonie mobilă, iar primul job în domeniul leasingului, în vremea în care piaţa nu era nici pe departe atât de matură ca acum, a fost un post entry level în departamentul de contabiliate al BRD Sogelease.

    Boomul financiar din perioada 2006-2007 l-a surprins în poziţia de director de operaţiuni, în cadrul HVB Leasing. Se consideră un profesionist autodidact, care a vrut să înţeleagă activităţile conexe jobului, să îmbunătăţească procesele la care ia parte, să aibă imaginea de ansamblu asupra companiei pentru care lucrează şi să rămână competitiv, atitudine ce s-a transformat într-un atu odată ce a ajuns să ocupe poziţii de top management, potrivit lui.

    În activitatea sa pune accent pe munca în echipă şi consideră că cea mai mare realizare o reprezintă echipa pe care a format-o în ultimii cinci ani pentru Ţiriac Leasing. Dihel spune că armonizarea activităţii persoanelor nou sosite în companie cu cea a middle managementului a reprezentat cheia succesului pentru el şi a reuşit astfel să creeze o atmosferă de lucru competitivă şi constructivă pentru membrii echipei sale.  

  • Cum plănuieşte AutoItalia revenirea în liga întâi


    Narcis Ghiţă a venit la conducerea importatorului mărcilor grupului Fiat în octombrie 2014 cu gândul de a-i readuce pe italieni în liga întâi a vânzărilor de maşini. Planurile pentru 2016 includ noi automobile premium şi de lux lansate de către Jeep, Maserati şi Alfa Romeo, dar şi volume susţinute de autoturismele şi utilitarele Fiat.

    În perioada 2007-2008, când piaţa auto locală a atins apogeul şi când pentru dealerii auto era normal să livreze peste 300.000 de autoturisme anual, AutoItalia era unul dintre cei mai mari importatori, cu vânzări anuale de 16.000 de unităţi, cele mai multe fiind marca Fiat.

    Narcis Ghiţă, 45 de ani, a preluat începând cu luna octombrie a anului trecut funcţia de director general al AutoItalia Group, înlocuindu-l pe Israel Meir, care a condus importatorul mărcilor Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi Jeep de pe piaţa locală timp de doi ani. El vine în contextul în care importatorul relansează pe piaţa locală modelele Fiat, odată cu noile Fiat 500X şi noul 500 facelift, dar şi noul Jeep Renegade şi Jeep Cherokee.

    Misiunea lui este nu numai să relanseze vânzările, ci şi profitul, iar, pentru prima dată din 2007 încoace, AutoItalia va intra pe plus în 2015, potrivit directorului general al companiei. Miza reintrării pe profit o reprezintă accelerarea vânzărilor mărcilor premium, în frunte cu Jeep şi în continuare cu Maserati şi Alfa Romeo, pe lângă continuarea vânzărilor gamei 500 de la Fiat.

    Narcis Ghiţă are o experienţă de peste 12 ani în funcţii de conducere pe piaţa auto locală. Între 2003 şi 2010, a condus Hyundai Auto România, importatorul mărcii sud-coreene pe piaţa locală şi parte a Grupului Ţiriac. Din 2010, Ghiţă a preluat conducerea Trust Motors, actualul importator al mărcilor Peugeot şi Citroën pe piaţa locală. Sub mandatul său, din ianuarie 2013, compania controlată de omul de afaceri Gheorghe Dolofan a preluat şi importurile brandului Citroën de la reprezentanţa locală a mărcii. Alături de el, la Trust Motors a fost recrutat şi Marius Cocu pentru funcţia de director de marketing, deţinută şi anterior în cadrul Hyundai Auto România. Actualul director general al AutoItalia a absolvit Facultatea de Transporturi din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti în anul 1993. Înainte să intre în auto, Narcis Ghiţă a mai ocupat funcţii de conducere în cadrul unor companii din domeniul bunurilor de larg consum.

    AutoItalia Group a închiriat o suprafaţă de 450 de metri pătraţi la parterul uneia dintre cele două clădiri ale Global City Business Park din Pipera, urmând să amenajeze acolo un showroom pentru Jeep şi Alfa Romeo. „Vom lansa şi un showroom nou în Pipera şi suntem pe un trend pozitiv. Acolo vom face showroom Jeep la standarde noi, care au fost prezentate în urmă cu o lună şi jumătate la Torino. Jeep poate opera acum cu showroomuri independente, la fel şi Alfa Romeo, în care Grupul FCA investeşte miliarde de euro. Practic, marca va avea un model în fiecare clasă şi va avea inclusiv două SUV-uri până în 2017”, a spus Narcis Ghiţă.

    Alfa Romeo, brand care a stagnat în ultimii ani, se va reinventa odată cu noua Giulia. Etalonul pentru Giulia este gama premium, aproape de Mercedes-Benz, Audi şi BMW. Ce a făcut Mercedes-Benz în ultimii ani, prin lansări de noi modele în fiecare clasă, se va repeta acum la Alfa Romeo. În România maşina va veni începând cu anul viitor, din primul trimestru.

    Cel mai aşteptat model din 2016 este Maserati Levante, care va concura direct cu Porsche Cayenne. Preţurile nu s-au conturat momentan, dar vor fi comunicate după lansarea din ianuarie la Salonul Auto de la Detroit, urmând ca dieselul pentru Europa să vină în martie 2016 la Geneva, iar în România va ajunge în mai-iunie anul viitor. Comenzile vor putea fi înregistrate începând cu prima parte a anului viitor, probabil în februarie-martie.

    În cazul Jeep, gama a înregistrat şi la nivel mondial o creştere puternică. În Europa are cea mai mare creştere anul acesta. „Creşterea va continua pentru că avem o cerere mai mare decât producţia. În Europa este o cerere mare pentru această marcă. Pe de altă parte, ei şi-au propus să vândă un milion de maşini în Statele Unite şi implicit încearcă să acopere întâi piaţa de acolo. De la câteva zeci de mii în Europa la aproape un milion în SUA este o diferenţă. Marca are potenţial mult mai mare”, a subliniat Narcis Ghiţă.

    În plus, în următorii doi-trei ani vor să ajungă la 1,8 – 2 milioane de unităţi, dar acum produc sub potenţial. În 2014, după ce la conducerea companiei a venit Narcis Ghiţă, compania a lansat o campanie agresivă pe Grand Cherokee şi în noiembrie şi decembrie s-a vândut întreg stocul de maşini rezervat pentru prima jumătate a acestui an. S-au vândut 70 de unităţi în 10 zile, lucru care însă a afectat volumele în următoarele cinci luni.

    „În următoarele luni avem în plan ca Grand Cherokee să ajungă în top zece cele mai bine vândute SUV-uri din România. Mai ales după facelift. Anul acesta vrem să dublăm volumele faţă de cele 200 livrate anul trecut, vizăm un avans cuprins între 80 şi 100%. La 8 luni avem 60%. Pentru următoarele luni avem stoc pentru Renegade, Wrangler şi Grand Cherokee. La Renegade avem avantajul că uzina este în Italia şi primim mult mai repede maşinile, în timp ce din SUA durează cinci luni până vin. Cu 40-50 de maşini pe lună, până la sfârşitul anului ajungem la 400 de maşini sau chiar peste. Astfel în mandatul meu au reuşit acum să relansez marca”, a subliniat Narcis Ghiţă.

    Următorul pas în dezvoltarea reţelei o reprezintă deschiderea unui nou showroom Maserati în care să fie mutată marca italiană din actualul showroom din Militari. „Avem în perspectivă schimbarea showroomului Maserati. Acolo unde este acum a fost un compromis al proiectului. A fost înainte în Piaţa Presei, Infiniti, Abarth şi Maserati. Proiectul a fost relocat pentru a reduce costurile şi temporar s-a relocat până găsim o locaţie. Noi căutăm acum. Când am găsit showroomul pentru Jeep, iniţial plecasem să căutăm unul pentru Maserati. Proiectul Jeep a derivat din acesta”, a spus directorul AutoItalia. Văzând cererea pentru Jeep şi modelele noi, conducerea importatorului a realizat că trebuie făcut ceva pentru aceasta, potrivit directorului companiei, iar în Pipera s-a creat deja un pol. „Sunt toate mărcile de la Lamborghini, Porsche, Mercedes-Benz, chiar şi BMW pe DN1, Renault, Dacia, Honda, Toyota, Skoda, Seat, Volkswagen. Acolo trebuia să aducem şi Jeep. Cu 400 mp am extins atât pentru Jeep, cât şi pentru Alfa Romeo. La nivel global cele două mărci pot coabita şi am profitat de această locaţie, din centrul Global Finance.”

    „Am semnat pe mai mulţi ani şi putem prelungi. La Alfa Romeo vrem să aducem şi Giulia, pe lângă MiTo şi Giulietta. 17 showroomuri avea Jeep în România în toamna anului trecut, iar acum s-a ajuns la 26”, a spus executivul, în opinia căruia gama are acum un mare potenţial: „Dacă se va investi mai mult, marca Jeep poate vinde anul acesta 400 de maşini, dar ar putea vinde cu uşurinţă 600 sau chiar 800 de maşini anual. Dacă Land Rover poate vinde 600-700 de maşini anual, putem şi noi cu o gamă mai mare”.

  • El este directorul general al companiei care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi în valoare de 132,7 milioane de euro

    Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.

    La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.

    Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.

    Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

    Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident. 

  • El este directorul general al companiei care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi în valoare de 132,7 milioane de euro

    Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.

    La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.

    Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.

    Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

    Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident. 

  • Çağri Memişoğlu, director general adjunct la Garanti Bank România

    Çağri Memişoğlu este director general adjunct la Garanti Bank România, responsabil de Corporate Banking, Resurse Umane, Organizarea şi Managementul Proceselor, Bancassurance şi Transaction Banking. Çağri Memişoğlu a absolvit Middle East Technical University din Ankara, Turcia, cu o diplomă de licenţă în management, şi are o experienţă de peste 15 ani în echipa Garanti Bank Turcia, unde a deţinut diverse funcţii.

    În 2007, Çağri Memişoğlu a fost numit senior vice president, fiind responsabil de cash management şi transaction banking. În această funcţie, a lucrat îndeaproape cu peste 1.000 de sucursale şi 24 de centre regionale, activitate ce a generat venituri nete de peste 150 de milioane de euro anual. Çağri Memişoğlu s-a alăturat echipei Garanti Bank România în urmă cu doi ani.

    „Americanul Peter Drucker, unul dintre cei mai mari gânditori ai vremurilor noastre, obişnuia să spună că mediul de afaceri are doar două funcţii – marketingul şi inovaţia. Acestea, însă, capătă dimensiuni noi de la o zi la alta, iar timpul parcurge 24 de ore într-un ritm din ce în ce mai alert. Pentru domeniul bancar, această premisă dictează nevoia unui plus de viziune, abilităţi de management şi leadership, în vederea generării de valoare adăugată atât pentru clienţi, cât şi pentru piaţă. Este o meserie frumoasă, asemeni unui joc elegant de şah, între mai mulţi jucători, în care îţi construieşti strategia nu doar în funcţie de mutările celorlalţi, dar şi de reacţiile celor care urmăresc jocul şi îşi pun încrederea în tine. Aceştia sunt clienţii tăi. Ei sunt cei pe care trebuie să îi convingi şi cucereşti, păstrându-ţi totodată regele în joc“, spune Çağri Memişoğlu.

  • Kandia Dulce l-a numit pe Roman Melesh director general

    Înainte de a deţine această funcţie, Roman Melesh a ocupat în cadrul Kraft Foods/Mondelez poziţii de conducere ale diviziilor Coffee, Refreshment Beverages, Salted Snacks, Cocoa Beverages, Gum, Candy and Chocolate.

     „Kandia Dulce este o companie românească ce oferă oportunităţi extraordinare la nivelul dezvoltării şi comunicării produselor”, declară Roman Melesh.

    Kandia Dulce este cel mai mare producător local de ciocolată, portofoliul actual de produse cuprinzând brandurile Rom, Măgura, Kandia, Primola, Laura, Sugus şi Silvana. Având deja o poziţie de lider în rândul producătorilor locali de ciocolată, biscuiţi şi produse zaharoase, compania este focusată pe piaţa din România, dar şi pe unele pieţe externe unde sunt comunităţi importante de români.

  • Fostul şef al Volkswagen a primit o ”pensie” de 32 de milioane de dolari după ce a demisionat

    Martin Winterkorn, fostul şef al Volkswagen, care a demisionat ieri în urma scandalului fraudării emisiilor, a primit o ”pensie” de 32 mil. dolari  şi ar putea primi încă un pachet compensator de câteva milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Martin Winterkorn, directorul general al grupului Volkswagen, a anunţat miercuri după-amiază că demisionează, asumând responsabilitate în scandalul emisiilor izbucnit în Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Jerome Chevrolet, Gefco: “România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă”

    România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă, este de părere Jérôme Chevrolet, noul director general al Gefco România, a doua mare companie de transport şi logistică de pe piaţa locală. „O creştere de 3,7% în Franţa ar fi grozavă în condiţiile actuale. Dar 3,7% creştere în România nu reprezintă o creştere sustenabilă. Trebuie să ne uităm la China, unde o creştere sub 10% nu este suficientă. Aici ar fi bine să avem cel puţin 5-6%. Dar dacă România creşte mai repede decât vecinii săi, este bine din punct de vedere competitiv“, este de părere Jérôme Chevrolet.

    Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%. Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei. Erste Group a menţinut, la finalul lunii iulie, estimarea privind creşterea economiei României la 3,2% pentru acest an, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%.

    Gefco România a avut până acum un an mult mai bun decât economia: în primul semestru al acestui an businessul companiei a urcat cu mai bine de 20%, cel mai mare avans înregistrat  de compania de logistică de la venirea sa în România în urmă cu zece ani. Gefco România este o subsidiară a Gefco Franţa, deţinută în prezent în proporţie de 75% de Russian Railways, compania de stat pentru transporturi feroviare din Federaţia Rusă. „Businessul companiei a crescut cu aproximativ 20% în prima parte a anului şi nu ne aşteptăm ca în a doua jumătate a anului să fie mai slabă, ci chiar la un avans peste ritmul din prima jumătate. Nu sunt motive pentru care această creştere să încetinească până la finalul anului. Am crescut alături de clienţii noştri pe toate domeniile, de la general cargo, logistică şi trasnporturi maritime, aeriene, manevrarea bunurilor, depozite şi servicii vamale“, a spus Jérôme Chevrolet.

    Jérôme Chevrolet a preluat funcţia de director general al Gefco România în luna aprilie a acestui an de la Christophe de Korver, care a preluat o funcţie executivă în cadrul DB Schenker Rail în Franţa. Noua poziţie completează rolurile curente pe care le îndeplineşte Jérôme Chevrolet, în calitate de area manager pentru ţările din Balcani şi director general al Gefco Bulgaria. Managerul a început colaborarea cu grupul Gefco în 2007. El a ocupat poziţia de director general al Gefco Ucraina şi, şase ani mai târziu, a preluat conducerea filialei din Bulgaria şi a fost numit area manager pentru regiunea Balcanilor.

    Avantajul României pentru a atrage investitori rămâne cel fiscal, cireaşa de pe tort fiind impozitul pe profit de 16%, faţă de până la 45%, cât ajunge în Franţa pentru venituri de peste 151.000 de euro.

    „Când ne uităm la cum evoluează si situaţia taxelor din România, aici lucrurile se schimbă în bine. În câţiva ani ne aşteptăm ca economia din România să fie una foarte bună. Per total taxele în România sunt la un nivel coborât atunci când le comparăm cu cele din vest. Costul total este scăzut, creştere economică există. Putea fi o creştere mai mare, dar tot este un avans“, a subliniat şeful Gefco România. În opinia sa, dacă acum în România PIB-ul per capita este de circa 10.000 de dolari, este de aşteptat ca în viitor să ajungă la o valoare cel puţin similară cu cea a Spaniei din prezent, de aproximativ 30.000 de dolari, Franţa având 45.000 de dolari PIB per capita.

  • Românul care conduce un business de 5 miliarde de euro şi 27.000 de angajaţi în Rusia, Ucraina şi CIS

    La începutul lunii august, Silviu Popovici a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare: este director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe unde grupul are 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori.

    În dimineaţa zilei când a fost promovat, pe 1 august 2015, Silviu Popovici nu şi-a făcut nodul la cravată pentru a se prezenta la birou în noua sa funcţie, care este una dintre cele mai importante poziţii de la vârful Pepsico (Rusia fiind a doua piaţă ca business după Statele Unite pentru producătorul de băuturi).

    La ora 5.00, era într-un feribot care îl ducea, alături de alţi 238 de participanţi, către linia de start a unuia dintre cele mai grele triatloane din lume, Isklar Norseman Xtreme Triathlon. „În aceeaşi zi în care am fost promovat am participat la cel mai dificil triatlon din lume, Norseman. Am terminat cei 1,9 km înot, 180 km ciclism cu 3.000 m urcare şi cei 42 km alergat cu 1.500 m urcare pe locul 45 din 239 în 12 ore şi 38 minute“, rezumă Silviu Popovici performanţa care l-a bucurat pe 1 august cel puţin la fel de mult ca promovarea într-o poziţie cheie în cadrul Pepsico.

    „Până la mine, numai un singur român mai terminase această competiţie“, precizează managerul – celălalt român finalist al Norseman, Cristian Boştină (director de vânzări în cadrul SICK), a fost şi în acest an pe lista de participanţi şi finalişti ai competiţiei, şi a povestit anul trecut pe blogul său de ce Norseman este un triatlon nu greu, ci „dus cu pluta“: „Cursa asta nebună începe cu saltul în apa de 15 grade de pe un ferry în mijlocul unui fiord, unde adâncimea este de 400 de metri, urmează un traseu de bicicletă care te urcă în primii 40 de kilometri de la cota 0 la 2.100 metri altitudine şi apoi mai are încă trei urcări de-ţi sare inima doar când le vezi pe hartă, iar la final urmează maratonul care urcă de la 300 de metri la 1.880“.

    Silviu Popovici s-a întors la birou după Norseman simţind că „poate face orice“. Noul său job presupune coordonarea a 12 pieţe, unde locuiesc şi consumă peste 300 de milioane de oameni şi unde Pepsico are 27.000 de angajaţi şi 36 de fabrici.

    Pe cele mai mari două pieţe pe care le are în coordonare, Rusia şi Ucraina, Pepsico este lider de piaţă în segmentul său, iar CIS este o regiune în curs de dezvoltare unde toţi marii producători luptă pentru podium. În Rusia, Pepsico a avut anul trecut afaceri de 4,9 miliarde de dolari (cu o cotă de piaţă de 40% din piaţa de băuturi răcoritoare, fiind urmat de Coca‑Cola cu 24,1% cotă de piaţă, conform Euromonitor). În Ucraina, Pepsico este tot lider de piaţă, la fel cum este şi în unele dintre statele CIS, pentru care Pepsico nu publică cifra de afaceri, dar despre care Silviu Popovici spune că „sunt mult peste cea din Rusia“ (de aproape 5 miliarde de dolari).

    Ascensiunea lui Silviu Popovici, a cărui carieră a început ca profesor de fizică într-un sat din Suceava, ţine şi de CV-ul său şi de modul cum a evoluat şi a învăţat pieţele de la est din România. Experienţa sa rusească a început în 1998, când a preluat un post de director de vânzări la Coca‑Cola Molino, un îmbuteliator al mărcii din Novosibirsk (în Siberia), şi a continuat cu alte funcţii de conducere până la preluarea poziţiei de country operations manager al Coca‑Cola în Rusia în 2002. Din 2004, Silviu Popovici a preluat conducerea Coca‑Cola în Ucraina (un business de 150 de milioane de dolari cu 2.000 de angajaţi),  iar în 2006 s-a întors în Rusia la conducerea WIMM-BILL-DANN, un business local de băuturi şi produse alimentare în valoare de 600 de milioane de dolari.

    În 2008, când l-am cunoscut într‑un restaurant din Moscova, Silviu Popovici povestea că a părăsit fără regrete sistemul Coca‑Cola deoarece piaţa rusească este foarte diferită de pieţele occidentale, iar un producător ca WIMM-BILL-DANN, dispus să ofere consumatorilor exact produsele de care au nevoie (piureuri de fructe în loc de sucuri acidulate sau băuturi pe bază de iaurt gras) îi oferă oportunitatea de a face mult mai multe lucruri ca director general. În 2011, când Pepsico a achiziţionat WIMM-BILL-DANN, într-o tranzacţie de 3,8 miliarde de dolari, Silviu Popovici a fost cea mai bună opţiune pentru a conduce noua entitate.

    Succesul adus în portofoliul Pepsico de produsele WIMM-BILL-DANN, dar şi de cele ale Sandora (companie lider pe piaţa băuturilor din Ucraina, cumpărată de Pepsico în 2006) a făcut Pepsico lider de piaţă în Rusia şi Ucraina, pieţe pe care Popovici le cunoaşte şi în care s-a dezvoltat din punct de vedere professional.