BusinessMagazin

Tag: cost

  • „Costul ascuns“ al creditelor Prima casă: depozit colateral de până la 4.000 de lei

    Creditele imobiliare Prima casă, accesate de 98.000 de persoane în ultimii patru ani datorită avansului mic, scot din buzunarul clienţilor până la 4.000 de lei, care ajung în depozite colaterale, constituite pentru eventualitatea în care împrumutul ajunge în default. Acesta este unul dintre „costurile“ creditului garantat de stat care nu au fost deloc anunţate de bancheri sau de autorităţi.

    Clientul îşi recuperează banii abia la scadenţă, respectiv după 30 de ani în cele mai multe cazuri, iar dobânda primită este de cele mai multe ori la nivel de cont curent (0,1%) sau chiar zero. Depozitele sunt solicitate de bănci deoarece aşa le cere legea, valoarea acestora fiind egală cu trei rate de dobândă. La un credit maxim de 250.000 de lei, primele trei rate de dobândă însumează circa 3.900 de lei.

    „Obligativitatea constituirii unui depozit colateral, în valoare egală cu trei rate de dobândă, valabil pe întreaga durată a finanţării este condiţie de eligibilitate pentru beneficiarii programului Prima casa“, afirmă reprezentanţii Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat pentru credite Prima casă.

    Existenţa acestui depozit colateral este motivată de faptul că bancherii pot merge să solicite garanţia de la stat pentru un credit ajuns în default abia după 90 de zile de neplată, perioadă în care băncile trebuie să aibă asigurat venitul din dobânzi. Bonificaţiile pe care băncile le plătesc pentru aceste depozite nu sunt însă reglementate.
     
    Astfel, dintr-o obligaţie legală aceste depozite s-au transformat într-o sursă ieftină de finanţare pentru bănci în condiţiile în care deşi reprezintă sume blocate timp de 30 de ani sunt bonificate cu dobândă de 0,1% pe an sau deloc. De exemplu, CEC Bank nu plăteşte dobândă pentru sumele păstrate de clienţi în depozite colaterale.
     

  • Un dezvoltator din Dubai vrea să ridice CEL MAI ÎNALT turn de birouri din lume, de peste 520 metri

     Ahmed Bin Sulayem, preşedintele zonei industriale Dubai Multi Commodities Centre (DMCC), deţinută de stat, a declarat că Dubai poate atrage chiriaşi şi investitori cu un astfel de proiect deoarece multe dintre spaţiile de birouri şi comerciale existente nu pot acomoda companii mari, transmite Bloomberg.

    Bin Sulayem a participat la dezvoltarea Almas Tower, un turn de birouri cu 68 de etaje, inaugurat în 2007, care era la acea dată cea mai înaltă clădire din Dubai.

    Almas Tower este ocupat în proporţie de 100%, cu alţi potenţiali chiriaşi pe lista de aşteptare, a precizat Bin Sulayem.

    “Criza ne-a arătat că proiectele bine proiectate, bine gândite, vor avea întotdeauna valoare şi vor atrage cerere. Rămânem fără spaţiu, iar cel mai înalt turn comercial din lume va contribui la atragerea mai multor companii”, a declarat oficialul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

     “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În regatul preţului cât mai mic

    DIFERENŢA DE PREŢ A LOVIT ÎN PRIMUL RÂND ÎN VENITURI. Când trebuie să supravieţuieşti înveţi să-ţi conduci afacerea altfel. Trăim într-o lume în care obiceiurile de afaceri s-au schimbat„, spune astăzi Alexandru Dobrescu, şeful filialei locale a companiei aeriene Air France KLM. Potrivit managerului, cauzele reducerii tarifelor sunt multiple: au avut de suferit corporaţiile care şi-au redus cheltuielile cu deplasări – „un element foarte important„ -, competiţia a devenit mai agresivă odată cu dezvoltarea jucătorilor low-cost – „este unul dintre elemente, dar nu principalul factor„.

     Absurdul bagajelor la Wizz Air: dacă plăteşti bagaj de mână mare, nu-l mai poţi lua deloc pe cel mic gratuit

    Privind retrospectiv, Dobrescu se întreabă cum a reuşit să coboare preţurile. „Nu pot să controlez ce se întâmplă din punct de vedere macroeconomic, dar pot să anticipez„. Astfel, managerul s-a focusat pe identificarea fluxurilor de pasageri către destinaţii specifice în anumite perioade de timp ale anului, ceea ce permite o mai bună identificare a obiceiurilor de consum. Apoi, a redimensionat compania pentru a fi mai flexibilă.

     Aeroporturile ruşinii: oraşul din România unde zboară un singur pasager pe zi

    Asta înseamnă o serie de contracte part-time cu angajaţii pentru a controla mai bine costurile. „Eu experimentez deja de ceva vreme lucrul ăsta. E o greşeală să-ţi propui cifre şi să reduci astfel personalul„. Air France KLM are în România 29 de angajaţi, faţă de 40 în 2006.

    INCEPÂND DIN 2010, NE-AM PROPUS SĂ FIM COMPETITIVI PE PIAŢA DIN ROMÂNIA„, mai spune Alexandru Dobrescu. Cele două direcţii pe care am marşat au fost găsirea de servicii care să atragă noi pasageri şi o viteză mai mare de reacţie – „când un competitor pune pe piaţă ceva ce ar putea să-ţi altereze rezultatele îţi schimbi strategia„. Meciul preţurilor este prima măsură în astfel de cazuri. Atenţia Air France KLM înspre mişcările concurenţei a crescut – „reprezintă un element important în strategia pe care o gândesc„.

    După Dobrescu, în momentul rezervării unei călătorii pe un zbor lung-curier tariful nu este singurul care contează, ci un cumul între numărul de conexiuni, tipul aeronavei şi intervalul de timp dintre zboruri – „nu mă arunc să cobor un preţ dacă văd că acela care vine cu oferta nu are şanse de câştig„. În momentul de faţă, Air France KLM transportă în sau din România cei mai mulţi pasageri către Paris, Asia-China şi Canada în comparaţie cu rivalii de la Lufthansa, British Airways sau Turkish Airlines. Este un element important pentru rezultatele pe care Dobrescu le trimite la headquarterul AFKLM, deoarece zborurile lung-curier sunt principala miză a prezenţei operatorilor aerieni peste tot în lume. 

    PONDEREA PASAGERILOR DE TRANZIT PRIN HUBURILE COMPANIEI A RĂMAS LA NIVEL CONSTANT ÎN ULTIMII ANI, DE 60% PRIN PARIS ŞI 80% PRIN AMSTERDAM. Dobrescu face trimitere şi la condiţiile din aeroporturile principale din Franţa şi Olanda ca urmare a investiţiilor făcute în ultimii ani, mai ales în Charles de Gaulle din Paris. Apoi, aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost votat, la concursul World Airport Awards, cel mai bun aeroport al Europei în 2013, marcând astfel al doilea an consecutiv în care Schiphol primeşte acest premiu.

  • Profitul Microsoft a crescut cu 29% în anul fiscal încheiat în iunie

     Rezultatul de anul trecut a fost afectat de un cost excepţional de 6,2 miliarde de dolari legat de achiziţia AQuantive Inc de către Microsoft.

    Pentru trimestrul al patrulea al anului fiscal, intervalul aprilie-iunie, Microsoft a anunţat un profit de cinci miliarde de dolari, faţă de un rezultat negativ de 492 milioane de dolari în urmă cu un an. Grupul american a contabilizat costul legat de achiziţia AQuantive în trimestrul al patrulea al anului fiscal anterior.

    Rezultatul la trimestru al Microsoft s-a situat sub aşteptările analiştilor consultaţi de Bloomberg, ca urmare a reducerii cererii consumatorilor pentru computere care rulează sistemul de operare Windows. Profitul a fost, de asemenea, influenţat negativ şi de un cost excepţional de 900 de milioane de dolari legat de stocurile de tablete Surface. Fără acest cost, câştigul pe titlu s-a situat la 66 de cenţi pe acţiune, în timp ce analiştii anticipau 75 de cenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un alt gigant low-cost spune adio României. Au mai păstrat un zbor pe zi

    FlyNiki a renunţat în primăvară la zborurile dintre Bucureşti Otopeni şi Viena, după ce numărul curselor dintre cele două capitale ajunsese la 20 pe zi, şi a decis să păstreze doar zborul către Berlin, unde operează şi compania Lufthansa. Şi compania low-cost Blue Air a renunţat anterior la această rută. Traficul anual de pasageri între Bucureşti şi Viena depăşeşte 300.000 de pasageri.

    Cinci zboruri pe zi ale companiei aeriene Austrian Airlines şi alte două alte transportatorului naţional TAROM leagă Bucureştiul de Viena, făcând cele două destinaţii mai bine conectate decât orice alte oraşe europene sau româneşti, cu plecare sau sosire în România.

    Austrian Airlines operează zboruri pe relaţia Bucureşti-Viena la orele 8.10, 11.15, 13.40, 18.45 şi 20.50, în timp ce TAROM zboară către capitala Austriei la 8.00 şi 16.45. Austrian Airlines, compania membră a grupului german Lufthansa, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă.

    “Viena este un nod excelent de transferuri pentru pasagerii din sud-estul Europei. Împreună cu partenerul nostru Air Berlin, oferim mai multe legături către Germania şi către estul Europei”, declara în februarie 2010 Lauda, care deţine 50,1% din acţiunile companiei aeriene, restul fiind controlat de Air Berlin.

    Compania Fly Niki, înfiinţată în 2003, a transportat anul trecut circa trei milioane de pasageri.

    În ultimii ani, alte două companii low-cost, Ryanair şi easyJet au refuzat să opereze de la Bucureşti, cei din urmă anunţând luna trecută că vor reveni pe aeroportul Otopeni.

  • Merkel respinge acuzaţia că nu vrea să le arate germanilor costul real al crizei înainte de alegeri

     Merkel va cere în septembrie alegătorilor un al treilea mandat de cancelar, în fruntea aceleiaşi coaliţii de centru-dreapta, transmite Bloomberg.

    În interviul acordat în fiecare vară postului ARD, Merkel a fost întrebată dacă germanii vor vedea numai după alegeri “nota de plată” pentru rezolvarea crizei. Cancelarul a replicat că Spania, Portugalia şi Grecia au încă nevoie de programe de finanţare externă.

    “Nu ţinem pe nimeni în beznă legat de ceea ce trebuie făcut, şi vom continua în această manieră”, a declarat Merkel în interviul difuzat duminică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instabilitatea politică măreşte costul de finanţare al Portugaliei

     Randamentul obligaţiunilor de stat portugheze cu maturitatea la 10 ani a urcat miercuri dimineaţă cu 0,42 puncte procentuale, la 7,14%, cel mai ridicat nivel din decmbrie, transmite Bloomberg.

    Ministrul portughez al Afacerilor Externe, Paulo Portas, liderul partidului CDS, a demisionat marţi, în semn de protest faţă de politica guvernului în zona finanţelor publice.

    Ministrul Finanţelor Vitor Gaspar a demisionat luni seară, afirmând că credibilitatea i-a fost compromisă de eşecul guvernului în ceea ce priveşte respectarea ţintelor privind deficitul bugetar stabilite de Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani fac Blue Air şi Wizz Air din comisionul plătit la biletele de avion cumpărate online

    Cele două companii aeriene au transportat pe piaţa locală în 2012 peste patru milioane de pasageri: Wizz Air a raportat 2,8 milioane de pasageri, iar Blue Air circa 1,5 milioane. Calculele Business Magazin arată că Wizz Air, compania deţinută de un fond de investiţii american înregistrată în Ungaria, a încasat circa 20 de milioane de euro din taxa denumită comision de administrare. Compania românească Blue Air a obţinut peste 15 milioane de euro de la pasageri din plata online a biletelor. Însumată, valoarea comisioanelor se apropie de 40 de milioane de euro pe an. 

    Oficialii Blue Air au explicat că sumele încasate din comisionul de 46 de lei se împart între banca emitentă a cardului, compania aeriană şi procesatorul de plăţi. “Proporţiile sunt supuse unor clauze contractuale confidenţiale, de aceea raportul nu poate fi difuzat publicului larg”, au precizat oficialii Blue Air.

    Liniile aeriene low-cost cele mai performante la colectarea de taxe auxiliare reuşesc să genereze şi 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiţionale, care au un model de afacere diferit, această cifră este în jur de 3% în medie. Anul trecut, Wizz Air, cel mai mare operator aerian din România, după volumul de pasageri transportaţi, a ales să taxeze bagajul tradiţional de mână, altădată gratuit, cu cel puţin zece euro. Dimensiunile permise pentru bagaj au scăzut, astfel că trollerul de mici dimensiuni trebuie înlocuit cu un mini-rucsac sau cu o geantă de laptop, care încă pot fi transportate gratuit. De cealaltă parte, Blue Air a mărit limita de greutate a bagajului de mână gratuit de la şapte la zece kilograme.

    Cei mai mari trei jucători de pe piaţa locală de transport aerian, Wizz Air, Tarom şi Blue Air, deţin aproape două treimi din traficul aerian din România, estimat la zece milioane de pasageri.

  • SPAŢIILE DE BIROURI din Bucureşti: Capitala, în top 15 oraşe din lume cu cele mai mari reduceri ale costului de ocupare a birourilor

     Astfel, costul de ocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti, aflat pe locul 12 în top, se situează la 23,25 euro/metru pătrat/lună, în condiţiile în care chiria medie s-a diminuat în perioada analizată cu 7,7%, la 18 euro/metru pătrat/lună. În costul de ocupare sunt incluse şi sumele pe care o companie trebuie să le plătească pentru servicii de întreţinere sau mentenanţă.

    Cea mai mare scădere a costului de ocupare a spaţiilor de birouri s-a înregistrat în Singapore (16,3%), urmat de Guadalajara (16,1%), Valencia, Porto şi Sao Paolo.

    Bucureştiul este singurul oraş din Europa Centrală şi de Est prezent în top 15 cele mai mari scăderi de costuri de ocupare a spaţiilor de birouri.

    De altfel, cu excepţia Bratislavei, unde chiriile s-au redus cu 5,9%, la 16 euro/mp/lună, iar costul total de ocupare cu 4,2% la 25,47 euro/mp/lună, în celelalte capitale din regiune au fost consemnate stagnări sau creşteri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro