BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Cum poţi să donezi fără să scoţi bani din buzunar

    Mai Mult Verde, Unicef, Salvaţi Copiii, SOS Satele Copiilor sunt  câteva dintre cele peste 40 de cauze din România înscrise deja în aplicaţia Vouch!, pentru care consumatorii pot colecta cirese, care se transformă în bani redirectionaţi automat către organizaţia respectivă. În momentul de faţă sunt disponibili peste 100.000 dolari, bani proveniţi de la companiile implicate în proiect, precum şi din fondurile dezvoltatorului.

    Mecanismul aplicaţiei presupune ca utilizatorul să îşi aleagă cauza pe care o susţine şi apoi să înceapă să dea Vouch,  actiune similară ”Check-in-ului”. Cireşele colectate la fiecare Vouch reprezintă moneda aplicaţiei, care se transformă ulterior în bani, paritatea fiind de 1 dolar la 10.000 cireşe.

    În general, utilizatorul colectează între 100 şi  5000 de cireşe la un singur Vouch, însă există companii care pot dona mai mult atunci când oamenii vizitează locaţiile lor. Utilizatorul are libertatea de a schimba cauza oricând, astfel că poate susţine mai multe organizaţii pe parcursul utilizării aplicaţiei.
    Aplicaţia a fost dezvoltată de Voucherry, o companie înfiinţată în SUA cu o experientă de peste 20 de ani în Cause Marketing. Noul concept pe care Voucherry îl propune este CSR-ul interactiv, o nouă formă de responsabilitate socială care implică în primul rând consumatorii în susţinerea organizaţiilor care servesc comunitatea. Astfel, companiile donează doar în momentul în care consumatorii interactionează cu ele, ceea ce înseamnă că fiecare utilizator este conştient de efortul companiei şi îl răsplăteşte cu vizite în locaţiile acesteia , iar cauzele primesc şansa de a obţine mai mulţi bani pentru proiectele desfăşurate, în funcţie de cât de puternică e legătura cu susţinătorii.
     

  • Comisia Europeană lansează o consultare online privind protecţia consumatorilor. Vezi cum poţi participa

    Consultarea este deschisă pentru agenţii şi funcţionari ai statului cu atribuţii de protecţie a consumatorilor, consumatori şi organizaţii de protecţie a consumatorilor, companii şi asociaţii de business, cercetători.

    Consultarea durează până la 31 ianuarie 2014 şi este accesibilă aici.

    De asemenea, chestionarul poate fi descărcat de aici pentru a fi consultat offline.

    “Pentru noi, întreaga Europă reprezintă un centru de cumpărături. Doresc să aflu de la consumatori, de la proprietarii de magazine, de la întreprinderi în ce mod putem consolida protecţia consumatorilor, în special la nivel transfrontalier, fără a spori birocraţia”, a declarat Neven Mimica, comisarul european pentru protecţia consumatorilor.
        
    Consultarea urmăreşte obţinerea de opinii cu privire la aspecte precum: De ce mijloace de investigaţie şi de intervenţie au nevoie autorităţile naţionale însărcinate cu aplicarea legislaţiei pentru a coopera mai bine în lupta împotriva încălcărilor legislaţiei în materie de protecţie a consumatorilor care sunt constatate în mai multe ţări? Ce sancţiuni sunt necesare pentru a lupta mai bine împotriva practicilor ilicite? Cum pot autorităţile însărcinate cu aplicarea legislaţiei să acţioneze mai eficient şi să combată mai bine practicile frauduloase care sunt foarte răspândite în UE sau care sunt săvârşite de acelaşi operator în mai multe state membre?

    Având în vedere constrângerile actuale privind finanţarea publică, o problemă fundamentală abordată în această consultare este dacă – şi în ce mod – o eventuală abordare mai coordonată la nivelul UE ar putea contribui la punerea în comun a resurselor şi la găsirea de răspunsuri comune eficiente în materie de aplicare a legislaţiei, care să combată practicile ilicite ce aduc prejudicii consumatorilor şi întreprinderilor din UE.

    La nivel practic, revizuirea ar trebui să contribuie la dezvoltarea de indicatori mai buni şi la identificarea oportunităţilor de punere în comun a datelor, ducând la ameliorarea metodologiilor de aplicare a legislaţiei.

    Regulamentul UE privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului pune în legătură autorităţile naţionale pentru protecţia consumatorilor prin intermediul unei reţele paneuropene de asigurare a respectării legislaţiei. Această reţea abordează încălcări ale legislaţiei UE care implică cel puţin două ţări din UE. Un exemplu concret este cel al comercianţilor care desfăşoară activităţi de vânzare la distanţă într-o anumită ţară, dar care abordează în mod ilegal consumatorii din alte ţări, folosind practici comerciale agresive.

    De la intrarea în vigoare în 2007 a Regulamentului CPC, o autoritate naţională din ţara UE în care se aduce atingere intereselor consumatorului poate apela la omologul său din statul membru în care se află sediul comerciantului, solicitând măsuri care să pună capăt încălcării. Autorităţile de aplicare a legislaţiei pot, de asemenea, să se alerteze reciproc în privinţa practicilor frauduloase pe care le-au identificat şi care sunt susceptibile să afecteze şi alte ţări.

    CE a constatat că, din ce în ce mai mult, operatorii aflaţi în concurenţă într-un anumit sector adoptă tehnici de marketing similare, astfel încât practicile frauduloase asociate se răspândesc pe scară largă în întreaga UE. În plus, eventualele practici frauduloase pot să se răspândească mai repede şi să afecteze un număr mare de consumatori în UE ca urmare a dezvoltării noilor canale comerciale online şi mobile (peste 50% dintre consumatori afirmă că este cel mai probabil să întâlnească practici comerciale ilegale pe internet).


     

  • CRIZA DIN SUA: Băncile alimentează suplimentar bancomatele, pentru a face faţă unei eventuale panici

     Trei dintre cele mai mari zece bănci din SUA au afirmat că pun în practică planuri folosite şi în august 2011, când politicienii americani au aprobat pe ultima sută de metri creşterea limitei de îndatorare a ţării. Statul federal american a fost nevoit săptămâna aceasta să implementeze prima oprire parţială a activităţii din ultimii 17 ani, după ce Congresul nu a ajuns la un acord pentru a vota bugetul anului fiscal 2014, care a început la 1 octombrie, potrivit Financial Times.

    Pregătirile băncilor pentru o intrare a SUA în incapacitate de plată includ conferinţe zilnice între diferitele divizii, în încercarea de a anticipa viitoarele probleme. Un director important de la o bancă din SUA a declarat că instituţia de credit livrează cu 20-30% mai mulţi bani la bancomate pentru eventuale situaţii în care clienţi panicaţi vor să retragă fonduri în masă.

    Depozitele bancare sunt garantate în SUA în limita a 250.000 de dolari, dar perturbările majore de pe piaţa financiară – în special criza din 2008 – au cauzat retrageri semnificative indiferent de garanţiile autorităţilor federale

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă i-a transmis comisarului Oettinger că România continuă să sprijine energia regenerabilă

     “Am discutat despre energia regenerabilă şi impactul acesteia la nivelul costurilor suportate de consumatorii industriali şi casnici. România va continua să sprijine acest sector, păstrând un echilibru necesar pentru economia locală”, a afirmat Niţă, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Comunicatul precizează că Niţă i-a spus comisarului european pe Energie Gunther Oettinger că România este una dintre ţările din blocul comunitar care se află în graficul privind ţintele asumate pentru 2020, respectiv ca ponderea energiei verzi în consumul final să fie de 24%, după ce în 2010 procentajul era de 23,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea în economia României în luna septembrie, cea mai bună creştere din ultimele 7 luni

     Indicele încrederii companiilor şi consumatorilor în economie a crescut în septembrie la cota 97,4, faţă de 95,6 în august, marcând cea mai bună evoluţie din luna februarie.

    Pe sectoare, sentimentul faţă de economie s-a îmbunătăţit semnificativ în servicii, dar s-a deteriorat abrupt în zona comerţului cu amănuntul, deşi încrederea gospodăriilor a crescut, potrivit raportului Eurostat.

    Indicele încrederii în economie a evoluat pozitiv şi în industrie, dar atmosfera din sectorul construcţiilor este mai pesimistă decât luna trecută.

    La nivelul UE, încrederea în economie s-a îmbunătăţit în septembrie pentru cea de-a 5-a lună consecutiv, cu evoluţii pozitive în toate sectoarele de activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Lectorii evenimentului au fost: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Valentin MIRCEA – Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi Corneliu CONDREA – Director în Ministerul Economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi de peste 1,3 milioane de lei pentru comercianţii de pâine, în două săptămâni. Ce nereguli au constatat inspectorii ANPC

     În cadrul acestui control, au fost verificaţi 947 operatori economici, dintre care 714 nu respectau prevederile legale din domeniul protecţiei consumatorilor- comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a pâinii şi produselor de panificaţie.

    În total, au fost verificate peste 70 tone de pâine şi produse de panificaţie dintre care 28,6 tone nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

    Astfel, aproximativ 900 de kilograme de pâine şi produse de panificaţie au fost retrase de la comercializare, iar 24 de tone din aceste produse, în valoare de 59.000 de lei, au fost oprite temporar de la comercializare până la intrarea în legalitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Noua strategie energetică trebuie să răspundă intereselor companiilor şi ale consumatorilor – oficial

     “Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini. Strategia nu trebuie să răspundă intereselor Departamentului (pentru Energie – n.r.), ci trebuie să răspundă intereselor mediului privat, consumatorilor casnici”, a afirmat Dumitraşcu.

    El a spus că strategia energetică actuală, elaborată în urmă cu peste patru ani de Guvern, este deja depăşită, şi se impune o alta, “anticipativă” şi adaptată noilor condiţii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Conferinţa “Mediafax Talks about Energy, ediţia a X-a”, va avea va începe la ora 09.30, în Bucureşti, la hotelul Athenee Palace Hilton, sala Regina Maria, lectori fiind: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi un reprezentant al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.