BusinessMagazin

Tag: consiliu

  • Cererea pentru energie va atinge punctul culminant în 2030, susţine Consiliul Mondial al Energiei

    Cererea pentru energie va scădea după 2030, noile tehnologii şi politici transformând industria pe fondul creşterii energiei solare şi a celei eoliene, susţine un raport al Consiliului Mondial al Energiei, ditat de The Guardian.

    Raportul, lansat înainte de Congresul Mondial al Energiei din Istanbul, susţine că cererea de energie pentru fiecare individ, inclusiv combustibilul pentru transport, încălzire şi electricitate, va scădea după 2030, dar cererea pentru electricitate se va dubla până în 2060, precizează reprezentanţii consiliului, care cer investiţii mai mari de infrastructură şi în sisteme performante care promovează eficienţa energetică.

    Valoarea energiei solare şi a celei eoliene este aşteptată să crească, în timp ce cărbunele şi petrolul îşi vor slăbi ponderea pe piaţa resurselor energetice. Cele două resurse regenerabile au reprezentat 4% din energia totală generată în 2014, dar ar putea ajunge la 39% până în 2060. Mai mult, energia hidroelectrică şi cea nucleară sunt aşteptate să crească. Totuşi, combustibilul mineral va rămâne prima sursă de energie, pierzând doar 5% din 1970 până în 2014 şi deţinând 81% din totalul energetic.

    Consiliul a stabilit trei scenarii pentru utilizările energiei în diferite regiuni. Conform primei proiecţii, combustibilul fosil ar putea genera între 50% şi 70% din energie până în 2060. Alte două scenarii prevăd ca producţia de petrol să ajungă în 2030 la 94 de milioane de barili pe zi, iar al treilea plan presupune atingerea nivelului de 104 milioane de barili pe zi, apoi plafonarea pentru un deceniu, începând cu 2040.

  • RADET cere intrarea în insolvenţă. Compania are datorii de peste 3,4 miliarde lei

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) cere intrarea în insolvenţă, solicitarea regăsindu-se în proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET de a lua măsurile necesare pentru continuitatea activităţii, document aprobat miercuri de CGMB.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, miercuri, proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET Bucureşti de a lua toate măsurile tehnice, juridice şi economice necesare pentru asigurarea continuităţii activităţii regiei, pentru garantarea livrării agentului termic pentru populaţie şi instituţii.

    În proiect a fost introdus un amendament de intrarea a RADET în insolvenţă, urmând ca instituţia să se adreseze unei instanţe.

    RADET are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,4 miliarde lei.

  • România singura ţară care nu a aprobat o decizie a Consiliului UE din cauza absenteismului aleşilor

    Parlamentul trebuie să ratifice urgent o decizie a Consiliului UE, România fiind singura ţară care nu a aprobat directiva,din cauza absenteismului aleşilor,atrăgând avertismentele Comisiei Europene care nu poate să propună rectificarea bugetară, iar statele membre nu pot să contribuie la bugetul UE.

    “Ratificarea este cu atât mai urgentă cu cât plata de de către toate statele membre a impactului noii Decizii în cursul anului 2016, pe baza unui buget rectificativ al UE adoptat, va fi posibilă numai în cazul în care România va notifica Secretariatul General al Consiliului că a finalizat procedurile de ratificare până cel târziu 30 septembrie a.c.”, potrivit unei scrisori trimisă de premierul Dacian Cioloş preşedinţilor Camerei Deputaţilor ş Senatului.

    Premierul aminteşte că, deşi a fost pe agenda plenului Parlamentului, votul a fost amânat de mai multe ori din cauza absenteismului şi spune că inclusiv Comisia Europeană a avertizat România în mai multe rânduri.

    Proiectul de lege pentru ratificarea deciziei Consiliului a mai fost pe ordinea de zi a plenului reunit în 22 martie, 11 aprilie, 4 mai şi 22 iunie, însă nu a putut fi adoptat pentru că a fost o problemă de cvorum, trebuie să voteze două treimi din numărul parlamentarilor.

    În ultima şedinţă a Birourilor Permanente Reunite s-a stabilit ca proiectul să intre pe ordinea de zi a următorului plen reunit de luni, 19 septembrie, însă preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a spus că nu poate garanta că aleşii vor veni la vot în număr suficient de mare pentru a ratifica decizia.

    “Există o temere la nivelul Comisiei Europene vizavi de adoptarea acestui proiect de lege, întrucât suntem ultimul stat care nu a ratificat această decizie, Comisia Europeană neputând să propună rectificarea de buget, iar statele membre neputând să contribuie la bugetul Uniunii Europene. Rugămintea noastră ar fi să înscriem în plenul reunit, în viitorul plen reunit, acest proiect de lege şi să-l adoptăm”, a spus în şedinţa Birourilor Permanente reunite Ciprian Bucur, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România singura ţară care nu a aprobat o decizie a Consiliului UE din cauza absenteismului aleşilor

    Parlamentul trebuie să ratifice urgent o decizie a Consiliului UE, România fiind singura ţară care nu a aprobat directiva,din cauza absenteismului aleşilor,atrăgând avertismentele Comisiei Europene care nu poate să propună rectificarea bugetară, iar statele membre nu pot să contribuie la bugetul UE.

    “Ratificarea este cu atât mai urgentă cu cât plata de de către toate statele membre a impactului noii Decizii în cursul anului 2016, pe baza unui buget rectificativ al UE adoptat, va fi posibilă numai în cazul în care România va notifica Secretariatul General al Consiliului că a finalizat procedurile de ratificare până cel târziu 30 septembrie a.c.”, potrivit unei scrisori trimisă de premierul Dacian Cioloş preşedinţilor Camerei Deputaţilor ş Senatului.

    Premierul aminteşte că, deşi a fost pe agenda plenului Parlamentului, votul a fost amânat de mai multe ori din cauza absenteismului şi spune că inclusiv Comisia Europeană a avertizat România în mai multe rânduri.

    Proiectul de lege pentru ratificarea deciziei Consiliului a mai fost pe ordinea de zi a plenului reunit în 22 martie, 11 aprilie, 4 mai şi 22 iunie, însă nu a putut fi adoptat pentru că a fost o problemă de cvorum, trebuie să voteze două treimi din numărul parlamentarilor.

    În ultima şedinţă a Birourilor Permanente Reunite s-a stabilit ca proiectul să intre pe ordinea de zi a următorului plen reunit de luni, 19 septembrie, însă preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a spus că nu poate garanta că aleşii vor veni la vot în număr suficient de mare pentru a ratifica decizia.

    “Există o temere la nivelul Comisiei Europene vizavi de adoptarea acestui proiect de lege, întrucât suntem ultimul stat care nu a ratificat această decizie, Comisia Europeană neputând să propună rectificarea de buget, iar statele membre neputând să contribuie la bugetul Uniunii Europene. Rugămintea noastră ar fi să înscriem în plenul reunit, în viitorul plen reunit, acest proiect de lege şi să-l adoptăm”, a spus în şedinţa Birourilor Permanente reunite Ciprian Bucur, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Europei: Turcia trebuie să facă o distincţie între complotişti şi angajaţii lui Gulen

    Turcia trebuie să ofere dovezi clare în privinţa participanţilor la tentativa de lovitură de stat şi să evite vizarea profesorilor şi jurnaliştilor care doar au lucrat pentru firme asociate cu mişcarea lui Gulen, a declarat Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, scrie Reuters.

    În caz contrar, Ankara riscă să fie sancţionată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care are rolul de asigura respectarea prevederilor înscrie în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

    Autorităţile de la Ankara au declarat că procesul de anchetare şi judecare a complotiştilor va fi unul complet transparent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volumul total al tranzacţiilor la bursă a fost mai mic cu 28% în primul semestru

    Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă în primele şase luni a scăzut cu 28% comparativ cu semestrul I 2015, la 4,88 miliarde de lei, pe fondul căderii cu circa 92% a tranzacţiilor cu obligaţiuni, dar şi al înjumătăţirii tranzacţiilor cu titluri de stat şi unităţi de fond, informează ASF.

    Volumele de tranzacţionare au înregistrat variaţii ample, de la un minim de 529 milioane de lei în februarie la un vârf de 1,13 miliarde de lei atins în aprilie.

    Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni derulate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aceeaşi perioadă a crescut cu 6,5%, până la 4,36 miliarde de lei, reprezentând aproape 90% din totalul tranzacţiilor realizate pe bursă în prima jumătate a anului, potrivit Raportului privind evoluţia pieţei de capital în semestrul I 2016, aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea brazilianului care a cumpărat unele dintre cele mai importante companii americane

    Jorge Lemann este numele omului de afaceri care se află în spatele unora dintre cele mai cunoscute branduri americane. Compania 3G Capital deţinută de miliardar a susţinut câteva dintre cele mai importante preluări: Kraft, Heinz, Burger King şi Anheusr-Busch. Kraft Heinz Co., rezultatul unei fuziuni dintre Heniz şi Kraft, ar putea bifa anul viitor o afacere uriaşă, potrivit lui Matthew Grainger, un analist al Morgan Stanley citat de Business Insider. Compania ar urma să facă o nouă preluare în 2017. Analistul vorbeşte despre o achiziţie de peste 100 de miliarde de dolari în a doua jumătate a anului 2017, iar presa internaţională  vorbeşte despre spune că printre potenţialele companii ce ar putea fi achiziţionate sunt Kraft şi Mondelez.

    Jorge Paulo Lemann este un investitor elveţiano-brazilian, ce se află pe locul 19 în clasamentul bogaţilor lumii realizat de publicaţia internaţională Worth, cu o avere estimată la 32,3 miliarde de dolari din iunie 2016.

    S-a născut în 1839 în Rio de Janeiro, în familia lui Paul Lemann, un imigrant elveţian care a fondat producătorul de lactate Leco, căsătorit cu Anna Yvette Truebner, cetăţeană braziliană cu origini elveţiene. Lemann a studiat în cadrul Şcolii Americane din Rio de Janeiro.

    Tatăl său a murit într-un accident de autobuz, când Lemann avea doar 14 ani. În 1961, şi-a obţinut Licenţa în Economie la Universitatea Harvard. Între 1961-1962, a fost intern la Credit Suisse în Geneva. În 1966, prima companie în care Lemann avea acţiuni, o companie de împrumuturi numită Invesco, a falimentat. În 1971, după o prăbuşire a pieţei ce a venit la scurt timp după fondarea băncii de investiţii Banco Garantia, Lemann a reuşit să transforme banca în una dintre cele mai prestigioase bănci de investiţii, descrisă în presa internaţională drept ”o versiune braziliană a Goldman Sachs”. Împreună cu fondatorii acesteia, Carlos Alberto Sicupira şi Marcel Herrman Telles conduc AB Inbev ca membri ai consiliului director al companiei. În iulie 1998, Lemann a vândut Banco Garantia companiei Credit Suisse First Boston, într-o tranzacţie de 675 de milioane de dolari.

    Ulterior, el împreună cu parteneri cu care a fondat compania de private equity GP Investimentos şi-au cumpărat controlul în două berării braziliene – Brahma şi Companhia Antarctica Paulista, ce s-au transformat în AmBev.

    AmBev a fuzionat cu compania belgiană Interbrew în 2004. Acţiunile noii firme, InBev, au crescut cu 40% în 2005. InBev a anunţat apoi că va cumpăra producătorul american de bere Anheuser-Busch în 2008, în schimbul a 46 de miliarde de dolari într-o tranzacţie controversată, devenind astfel cel mai mare producător de bere din lume, Anheuse-Busch Inbev, iar Lemann devenind astfel unul dintre noii ”regi” ai berii.

    Lemann face parte din consiliul director al Lojas Americanas şi fost membru al consiliului director al Gillette, unde a lucrat pentru prima oară cu Warren Buffett; este preşedinte al Comitetului de Consultare Latino-American al Bursei din New York, fondator şi membru al consiliului director al Fundação Estudar, care oferă burse pentru studenţii brazilierni şi un membru al consiliilor de consultare internaţionale ale Credit Suisse şi DaimlerChrysler.

    Lemann este şi unul dintre fondatorii 3G Capital. În 2010, 3G s-a lansat un pariu de patru miliarde de dolari pentru toate acţiunile Burger King. Împreună cu Berkshire Hathaway, 3G Capital a cumpărat compania H.J. Company în schimbul a 28 de miliarde de dolari în 2013.

  • Cât câştigă guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorul şi cei cinci membri neexecutivi ai Consiliului de Administraţie

    BNR va publica începând cu şedinţa de politică monetară din 30 septembrie sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziilor de politică monetară, în termen de şapte zile calendaristice, iar începând de astăzi  vor fi publicate informaţii legate de politica salarială din BNR, care vor fi actualizate anual, a anunţat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, scrie Ziarul Financiar.

    “În prezent suntem printre cele mai transparente bănci în ceea ce priveşte politica salarială”, a spus Dan Suciu.

    Întrebat la cât ajunge suma maximă încasată de guvernatorul BNR luând în conderare inclusiv veniturile suplimentare, Suciu a spus că media lunară este în jur de 16.000 de euro.

    Vedeţi aici ce alte venituri au membrii nexecutivi şi cei din conducerea executivă

     

  • O nouă amânare pentru Pasajul Auto de la Piaţa Sudului

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat, joi, prelungirea perioadei de implementare a proiectului de ,,Modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului” până la data de 31 decembrie 2018.

    Consilierii Generali ai Municipiului Bucureşti au aprobat, în cadrul unei şedinţe extraordinare a CGMB, prelungirea perioadei de implementare a proiectului de ,,Modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului” până la data de 31 decembrie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CJ Cluj propune COSR un parteneriat pentru crearea unui centru de pregătire olimpic la Cluj-Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj propune Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) încheierea unui parteneriat care să vizeze realizarea la Cluj-Napoca a unui centru de pregătire olimpic, care se bazează pe infrastructura sportivă existentă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Din proiect fac parte stadionul Cluj Arena, Sala Polivalentă şi Sala Sporturilor „Horia Demian”. Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, joi, propunerea a fost făcută în contextul „regresului la care asistăm în ultima perioadă în ceea ce priveşte rezultatele sportivilor şi ale echipelor româneşti şi care are printre cauzele majore şi lipsa, respectiv starea precară a bazei materiale pentru antrenamente”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro