BusinessMagazin

Tag: clasament

  • Bulevardul Magheru pierde 3 poziţii în topul celor mai scumpe artere comerciale din lume

    “Condiţiile pe piaţa de retail din România au rămas neschimbate, iar retailerii, în cea mai mare parte, au obţinut venituri stabile în prima parte a anului. Singurii retaileri cu planuri concrete de extindere sunt în general cei care sunt şi cei mai importanţi în domeniu”, se menţionează în studiul Main Streets Across The World 2013-2014 realizat de compani de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield.

    În studiu este analizată evoluţia chiriei pe Calea Victoriei, dar şi pe principalele artere comerciale din marile oraşe din ţară. Pe Calea Victoriei, chiria s-a redus faţă de 2012 cu 18,2% la 540 de euro/mp/an. Pe Strada Republicii din Braşov, chiria medie este de 480 euro/mp/an, în stagnare faţă de 2012, în timp ce în Timişoara, pe Bulevardul Victoriei chiria s-a menţinut la 420 euro/mp/an. În Constanţa, pe cea mai scumpă arteră chiria spaţiilor comerciale s-a redus cu 9,1%, la 240 euro/mp/an, nivel consemnat şi la Iaşi. La Cluj, cea mai scumpă chirie stradală este de 444 euro/mp/an.

    Din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, în urma Bucureştiului se mai află doar capitalele Macedoniei şi Bulgariei, fiecare cu 480 de euro /mp/an. Cel mai bine în clasament din Europa Centrală şi de Sud-Est stă, şi în acest an, Rusia, Moscova fiind plasată pe locul 12, cu 3.846 de euro pe metrul pătrat pe an, Ucraina (locul 24, Kiev, Kreschatik Street, 2.308 euro/mp/an) şi Cehia (locul 26, Praga, Na Prikope/Wenceslas Square cu 2.160 euro/mp/an).

    Cea mai scumpă arteră comercială din lume rămâne Causeway Bay, din Hong Kong, unde spaţiile de retail se închiriază cu aproape 25.000 euro/mp/an, respectiv peste 2.000 euro/mp/lună. Bulevardul 5th Avenue din New York se menţine pe locul secund, cu un preţ de 20.706 euro/mp/an. Pe poziţia trei în clasamentul global se află Avenue des Champs-Elysèes din Paris, cu o chirie de 13.255 de euro/mp/lună.

  • Florin Talpeş, despre concurenţa în tehnologie: “Trebuie să moară nouă firme ca una să reuşească”

    Florin Talpeş este al doilea cel mai admirat CEO din România în clasamentul realizat de revista BUSINESS Magazin.  

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor în ultimii cinci ani? Aţi avut momente dificile? 

    Sunt unul dintre cei care au trecut prin căderea dot-com-urilor la începutul anilor 2001, care a fost echivalentul în domeniul IT al crizei din 2008-2009. Atunci lovitura cea mai mare a fost pe partea de cash-flow, o parte din clienţii noştri, în general start-up-uri, au intrat în faliment nemaifiind finanţate, iar odată cu dispariţia lor s-a evaporat şi posibilitatea de ne încasa facturile neplatite.

    Florin Talpeş: În actuala criză am învăţat lucruri noi. Segmentele de piaţă, verticalele trec prin perioade de explozie/euforie, după care urmează perioade de aşezare şi de declin, perioade care sunt grele pentru jucătorii acelei pieţe. Am învăţat că o situaţie grea poate fi privită întotdeauna ca o oportunitate. Că reuşita este posibilă,  chiar şi atunci când întreaga piaţă căreia i te adresezi pare să nu permită aşa ceva. Şi atunci când ea e aşezată sau în declin. Important e să priveşti lucrurile altfel decât o fac jucătorii ceilalţi, să înţelegi mai bine decât ei nevoile potenţiale din acea piaţă, să încerci să aduci altă valoare cumpărătorilor.

    Printre momentele grele aş enumera cele legate de cash-flow: am avut proiecte în care timpii de încasare (distant dintre momentul în care am cheltuit şi momentul în care am încasat) au fost şi de 2 ani. Dar îmbunătăţind colecţia, restructurând cheltuielile, cu focalizarea lor pe dezvoltarea business-ului, am trecut cu bine.

    Personal mă simt întărit, mai puternic în atitudine, în modul în care privim lucrurile astăzi decât în 2009.

    2. Credeţi că perioada de criză economică a reaşezat mediul de business pe principii mai sănătoase? De ce?

    Florin Talpeş: Piaţa liberă avea déjà mecanisme de igienizare, chiar dacă nu erau perfecte, e vorba de insolvenţă (ca tratament de însănătoşire) şi instituţia falimentului (trecerea în nefiinţă). Dar ele nu au fost privite corect în piaţă până acum: insolvenţa era echivalată cu falimentul, cu eşecul şi deci nu era privită ca o şansă/gură de aer dată întreprinzatorului pentru a reveni la o dezvoltare sanatoasa, pe propriile picioare. Iar cel care intra in faliment era privit ca o paria. Nu includ aici insolvenţele şi falimentele premeditate, folosite pentru a insela partenerii (mecanism folosit mai ales de “baietii destepti” in relatia cu statul).

    Astazi cred ca insolvenţa incepe sa fie privita la adevarata ei valoare. Iar falimentul incepe sa nu mai fie privit ca sfarsitul vietii unui intreprinzator, sa nu mai fie stigmatizat. In domeniul meu, high-tech, stim clar ca pentru ca o companies sa aiba mare success, e nevoie ca 9 sa se inchida in 3-5 ani de la infiintare. Iar cei 9 au potentialul de a fi in viitor acel 1 care va reusi.

    3. Care credeţi că este principalul motiv pentru care comunitatea de business vă admiră?

    Florin Talpeş: Poate pentru faptul ca mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi “big time” pe plan mondial plecand din Romania, folosind inteligenta romaneasca, intr-un domeniu bazat pe inovatie tehnologic=. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectandu-l pe celalalt, prin spirit de echipa, printr-o lupta dreapta. Cred ca asta ne da speranta tuturor, ne da speranta ca toti putem reusi..

    4. Cum definiţi admiraţia?

    Florin Talpeş: Admir pe cineva daca actiunile lui/ei/atitudinea/modul in care gandeste se potrivesc cu aspiratiile mele.

    5. Pe cine admiraţi? În businessul local, în cel internaţional, dar şi în general?

    Florin Talpeş: Pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), să initieze un proiect în cadrul unei companii.

    Ii admir pe cei care se dedica cu pasiune si energie unui proiect pe care ei il initiaza sau la care adera. 

    Sunt mii de oameni pe care ii stiu care sunt in aceste categorii, incepand cu colegii mei. Pe toti ii admir cu adevarat.

     

  • Universităţile care nu scot niciodată şomeri

    Clasamentul este condus de Universitatea din Oxford, urmată de Harvard University, de Cambridge, de Stanford, MIT, Priceton, Columbia, Yale, California Institute of Technology şi Universitatea din Tokyo.

    Topul 10 al universităţilor care oferă cele mai bune şanse de angajare este condus de cele mai importante nume din SUA şi Marea Britanie, universitatea din Tokyo, pe locul 10, fiind singura şcoală asiatică din lotul fruntaş. Univeritatea din Moscova, pe locul 138, este singura instituţie de învăţământ din spaţiul fost comunist care intră în acest top, o situaţie de remarcat şi de analizat de către responsabilii cu educaţia din respectivul spaţiu; apar, în schimb, instituţii de învăţământ din India sau Mexic.

    Aproape jumătate din angajatori consideră că universităţile trebuie să înveţe studenţii să comunice, să lucreze în echipă şi sub presiune, să-i înveţe pe studenţi să îşi folosească cunoştinţele teoretice în situaţii practice. Mai mult decât cunoştinţele de care dispune candidatul, angajatorii pun accent pe peronalitatea acestuia.

    Angajatorii au fost întrebaţi şi care sunt criteriile lor în materie de angajare şi rugaţi să definească “universitatea perfectă” şi ce trebuie să ofere aceasta; cunoştinţele practice şi abilitatea de le a combina cu teoria sunt în fruntea listei de caracteristici pentru o universitate perfectă. Acesta trebuie să ofere condiţii bune de învăţat, tehnice şi teoretice, programe de internship şi de training, să păstreze legătiri strânse cu companiile, să aibă deschidere internaţională, să îşi promoveze studenţii şi să îi sponsorizeze.

    Cât de importantă este universitatea absolvită pentru o mare companie internaţională? Pentru un angajator din cinci este principalul criteriu de selecţie, 45% consideră că este un criteriu important, dar nu unicul iar o treime din angajatori pun accent pe abilităţile candidatului şi pe experienţa acestuia.

  • Câţi oameni trăiesc ca sclavii în România

    La nivel global, România ocupă poziţia 125, cu aproximativ 25.000 de cetăţeni supuşi sclaviei moderne, notează Global Slavery Index, plasând Republica Moldova pe primul loc pe continent, cu circa 35.000 de persoane..

    Aproape 30 de milioane de oameni trăiesc la nivel mondial în condiţii similare sclavilor, potrivit clasamentului care ia în calcul 162 de ţări de pe toate continentele. Cei mai mulţi sclavi locuiesc în Mauritania, unde 4% din populaţie are parte de condiţii indecente de trai.

    Statistica ţine cont de nivelul de îndatorare a populaţiei, traficul de persoane şi căsătoriile forţate.

    În prezent, 21 de milioane de persoane sunt obligate să muncească împotriva voinţei lor. India, China, Pakistan şi Nigeria ocupă, de asemenea, poziţii fruntaşe în statistica întocmită de Walk Free Foundation.

  • Topul celor mai bune universităţi din lume

    QS World University Rankings a făcut topul celor mai bune universităţi din lume din 2013, luând în considerare peste 2000 de şcoli şi evaluând mai mult de 700 pentru a face clasamentul, în funcţie de regiune, reputaţie, cercetare şi domeniul de studiu, scrie Business Insider.

    Schimbările notabile faţă de anul trecut sunt trecerea Harvard pe locul 2, devansând Cambridge, şi Imperial College London întrecând Oxford. De asemenea, Stanford a urcat de pe locul 15 pe locul 7.

    Prima universitate din listă care aparţine vecinilor bulgari este pe locul 675, Universitatea St. Kliment Ohridski.

    Prima Universitate Românească întâlnită este Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe locul 703. Singurele universităţi româneşti care mai ocupă un loc în listă sunt Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara.

    Alte stiri pe zf.ro

    Topul, oferit de QS World University Rankings:

        1. Massachusetts Institute of Technology (MIT) — 100.0
        2. Harvard — 99.2
        3. Cambridge — 99
        4. University College London (UCL) — 98.9
        5. Imperial College London — 98.8
        6. Oxford — 98.7
        7. Stanford — 96.8
        8. Yale — 96.5
        9. University of Chicago — 96.2
        10. California Institute of Technology (Caltech) — 96.1
        10. Princeton — 96.1
        12. ETH Zurich (Swiss Federal Institute of Technology) — 94.3
        13. University of Pennsylvania — 93.8
        14. Columbia — 93.6
        15. Cornell — 92.5

  • Locul in care se traieste cel mai bine. Melbourne este, pentru al treilea an consecutiv, orasul cu cea mai buna calitate a vietii

     Orasele care au ocupat primele pozitii in topul Global Livability au ramas, in mare parte, aceleasi din anii trecuti. Astfel, Australia si Noua Zeelanda au cinci orase in clasament, in timp ce Canada este reprezentata de trei orase din top 10.

    In ceea ce priveste orasele din restul listei, 28 dintre ele si-au vazut ratingul afectat negativ, din cauza “nesigurantei de pe strada, a primaverii arabe, austeritatii europene si problemele Chinei”, potrivit raportului EIU.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • 35 de firme româneşti în topul 500 Deloitte al celor mai mari companii din Europa Centrală

    Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şaptea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 18 în regiune, în scădere de pe 16 în 2011. Pe următorul loc se află Rompetrol Rafinare, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Automobile Dacia (45 faţă de 41) şi Petrotel Lukoil (111 faţă de 118). În top se mai regăsesc BAT România (118), Kaufland România (121), Lukoil România (135), Renault Industrie Roumanie (153), ArcelorMittal Galaţi (155) şi E.ON Energie (164).

    Din cele 35 de companii româneşti din clasament, 14 au urcat în top, 10 au coborât, iar cinci au intrat pentru prima dată în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală. Companiile care au intrat în top 500 sunt Electrica Furnizare, Ford România, Dedeman, Samsung Electronics şi CE Oltenia. Din top au ieşit Michelin, Electrocentrale Bucureşti, Cargill, CFR Călători şi Asirom.

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor, cu 14 companii, urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi cu 10 companii, industria prelucrătoare (6 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (4) şi industria farmaceutică (1).

    “Anul 2012 a fost un an dificil, atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală. Cu toate acestea, România şi-a menţinut locul în clasament, în ciuda numărului mai mic de companii. 14 companii au urcat în clasamentul din acest an, două dintre ele având o ascensiune de 74, respectiv 70 de poziţii. Totodată, avem 5 companii nou-intrate în clasament, faţă de numai 4 în 2012, ce-şi desfăşoară activitatea în diferite domenii. În concluzie, multe dintre companiile locale au înregistrat performanţe notabile anul trecut, deşi mediul de afaceri rămâne incert”, spune Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România.

    Potrivit autorilor studiului, luând în considerare semnalele din piaţă, există speranţe de revenire economică în viitorul apropiat. Astfel, recenta ieşire din recesiune a zonei euro şi reacţiile pozitive ale managerilor de achiziţii din Polonia şi ale investitorilor şi analiştilor germani au contribuit la o uşoară îmbunătăţire a nivelului de încredere pe principalele pieţe regionale şi de export, ceea ce reprezintă veşti bune pentru cele 202 companii ale căror venituri au scăzut în 2012, faţă de doar 115, cu un an înainte.

    “Deşi zona euro îşi revine cu paşi mici, companiile trebuie să-şi păstreze prudenţa, deoarece criza nu s-a încheiat încă. Europa de Vest este prima regiune care înregistrează rate pozitive de creştere, dar acestea sunt încă reduse şi insuficient susţinute de centrul şi sudul Europei. Mediul de afaceri rămâne vulnerabil, ca urmare a unui sistem bancar slăbit, a unui şomaj ridicat şi a frământărilor sociale şi politice”, a declarat George Mucibabici, preşedinte Deloitte România.

  • Scurgerea a 300 de tone de apă radioactivă de la Fukushima, evaluată drept INCIDENT GRAV

     În acest clasament, nivelul 3 pe scara de la 0 la 7 corespunde unei “scurgeri a unei cantităţi mari de materie radioactivă în interiorul instalaţiei”. Accidentul de la Fukushima din 11 martie 2011 rămâne în ansamblul său clasat la nivelul 7, cel mai ridicat, ce corespunde unor “efecte considerabile asupra sănătăţii şi mediului”.

    Totuşi, înainte de a lua o decizie difinitivă, autoritatea a hotărât, în cadrul unei reuniuni de miercuri dimineaţă, să ceară părerea privind pertinenţa acestui clasament Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi să se pronunţe după primirea răspunsului din partea acesteia.

    De mai multe zile, dintr-un rezervor de stocare a apei parţial contaminate instalat în mijlocul altor câtorva sute s-au scurs 300 de tone de apă radioactivă, care s-a răspândit pe şi în solul centralei nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sarkozy a revenit în topul celor mai importanţi 50 de francezi şi îl devansează pe Hollande

     Potrivit publicaţiei Le Journal du Dimanche, fostul preşedinte francez este “plebiscitat” pe locul 3 al acestui clasament de către categoria de vârsta de peste 65 de ani, considerată un adevărat “rezervor” de voturi al dreptei, după Simone Veil şi Charles Aznavour. “Este o surpriză, o ruptură cu una dintre legile Top 50, potrivit căreia politicienii nu reuşesc deoarece clivează enorm”, notează Frédéric Dabi, adjunctul directorului general al institutului Ifop.

    “Este absolut idolatrizat de către simpatizanţii dreptei”, relevă Dabi, care emite două ipoteze pentru a explica acest lucru. Este vorba, în primul rând, despre o “nostalgie a simpatizanţilor dreptei (care), având în vedere situaţia UMP, cred doar în Sarkozy pentru scoaterea partidului din toropeală”, apreciază el, adăugând că fostul şef de stat este perceput ca “posibilul salvator al dreptei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Competitivitatea României, la nivelul minim din 11 ani

    Chiar înaintea României se află Grecia, statul din UE cel mai lovit de criza financiară, care a urcat însă de pe 58 anul trecut. România a fost inclusă în anuarul World Competitiveness Yearbook realizat de IMD în anul 2003, când a consemnat şi cea mai bună clasare de până acum, pe locul 43. Competitivitatea economică a României s-a înrăutăţit ulterior, dar s-a apropiat din nou de acest nivel în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, când s-a situat pe 44.

    România a consemnat o cădere majoră în 2009, cu un declin de nouă locuri, până pe 54. La finele lui 2011 România se plasa pe poziţia a 53-a. Provocările României în acest an sunt consolidarea stabilităţii economice, menţinerea atractivităţii pentru investiţii, creşterea potenţialului de inovare al companiilor, în special IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de atragere a fondurilor europene, precum şi continuarea restructurării sistemelor de educaţie şi sănătate, se arată în raport.

    Clasarea din 2013, pe 55 din 60 de ţări, este printre cele mai slabe pentru un stat membru UE. Doar Bulgaria, pe 57, faţă de 54 anul trecut, se situează mai slab decât România. Topul include 25 de state din UE, excepţiile fiind Malta şi Cipru.

    Faţă de anul trecut, în studiu a fost inclusă o singură nouă ţară, Letonia, pe poziţia 41, contribuind astfel la acentuarea declinului României.

    Statele Unite au cea mai competitivă economie din lume, urmate de Elveţia, Hong Kong, Suedia, Singapore, Norvegia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania şi Qatar. Pe ultimele cinci poziţii, imediat după România, se află Iordania (56), Bulgaria (57), Croaţia (58), Argentina (59) şi Venezuela (60). Statele din Europa Centrală şi de Est se află în a doua jumătate a clasamentului. Cea mai competitivă este Lituania (31), urmată de Polonia (33), Cehia (35), Estonia (36), Letonia (41), Rusia (42), Slovacia (47), Ucraina (49), Ungaria (50), Slovenia (52), Grecia (54), România (55), Bulgaria (57) şi Croaţia (58).

    IMD foloseşte la determinarea competitivităţii peste 300 de criterii, privind economia, eficienţa autorităţilor şi mediului de afaceri, precum şi infrastructura. Datele statistice sunt completate anual cu un sondaj la care participă directori de companii din ţările analizate. Pentru ediţia din 2013, au fost consultaţi 4.200 de directori executivi, în medie 70 pentru fiecare din economiile incluse în studiu.

    Statele incluse în raport sunt selectate în funcţie de impactul asupra economiei mondiale şi disponibilitatea datelor necesare pentru comparaţie.