BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • China a interzis Windows 8 pe calculatoarele cumpărate de instituţii ale statului

     Centrul Pentru Achiziţii al Guvernului a interzis instalarea Windows 8 în cadrul unei notificări mai ample despre utilizarea de produse care au consum redus de energie.

    Interdicţia are ca scop asigurarea securităţii computerelor, după ce Microsoft a oprit suportul pentru sistemul de operare Windows XP, folosit la scară largă în China, a informat agenţia oficială de presă a statului chinez, Xinhua.

    Nici guvernul şi nici Xinhua nu au furnizat informaţii despre modul în care interzicerea Windows 8 susţine utilizarea de produse cu consum redus de energie sau despre cum ajută securitatea computerelor.

    China este de mult timp o piaţă dificilă pentru Microsoft. Potrivit unor surse, fostul director general Steve Ballmer a declarat angajaţilor în 2011, când încă ocupa postul, că Microsoft câştigă din China mai puţin decât din Olanda din cauza pirateriei, chiar dacă vânzările de computere sunt similare celor din SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin caută susţinere în faţa occidentalilor. Preşedintele rus, primit în China de Xi Jinping

     În cadrul acestei vizite de două zile în capitala economică chineză, Putin şi gazda sa urmează să participe la un forum pe teme de securitate regională şi să asiste la manevre navale comune în Marea Chinei de Est.

    Liderii Chinei şi Rusiei, ţări unite de interese strategice adesea împărtăşite în faţa naţiunilor occidentale, vor căuta astfel să încheie un acord în domeniul gazelor naturale care să deschidă vasta piaţă chineză Rusiei, în momentul în care Europa încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de gazele naturale ruseşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele valutare uriaşe au devenit o povară pentru China, întrucât ar putea alimenta inflaţia

     Şeful executivului de la Beijing s-a angajat să reducă surplusul comercial al Chinei, care alimentează rezervele valutare.

    Rezervele de valută ale Chinei, cele mai mari din lume, au crescut cu 130 de miliarde de dolari în primul trimestru, la 3.950 miliarde de dolari, un nou record.

    Banca centrală de la Beijing s-a angajat să menţină rezervele valutare la un nivel rezonabil, în parte prin reducerea intervenţiilor asupra cursului valutar.

    “Sincer vorbind, rezervele de monedă străină au devenit o povară mare pentru noi, deoarece astfel de rezerve se transmit în baza monetară, ceea ce ar putea afecta inflaţia. Din perspectiva Chinei, mecanismele de control macroeconomic s-ar putea confrunta cu presiuni imense în cazul în care comerţul pe ansamblu este dezechilibrat”, a afirmat Li în timpul unei vizite în China, potrivit Phoenix New Media.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania chineză Alibaba vrea să doboare recordul la bursa de la New York cu cea mai mare listare

     Grupul subliniază, în prospect, cota de piaţă uriaşă pe care o deţine în China, cea mai mare piaţă online din lume, cu peste 500 milioane de utilizatori.

    Valoarea tranzacţiilor pe platforme mobile intermediate anul trecut de Alibaba a crescut la 37 miliarde de dolari, potrivit prospectului, citat de Bloomberg.

    Aplicaţia Taobao a companiei a fost cea mai populară aplicaţie de comerţ electronic din China începând din august 2012, după numărul de utilizatori activi lunar.

    Listarea Alibaba ar putea deveni cea mai mare ofertă publică iniţială derulată vreodată în SUA, depăşind-o pe cea a Visa, care a atras 19,65 miliarde de dolari în 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Coliziune între două nave la Hong Kong: 11 persoane au fost date dispărute

    Coliziunea a avut loc în apropierea Insulei Po Toi, la sud de Hong Kong, a declarat pentru AFP un reprezentant al pompierilor.

    “Două nave comerciale s-au lovit una de cealaltă, iar una s-a scufundat”, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei.

    Un bărbat a fost salvat de către o navă de pescuit şi a fost spitalizat. El prezenta răni uşoare la nivelul mâinilor şi picioarelor.

    Operaţiuni de căutare, la care participau un elicopter şi mai multe nave, au fost angajate în legătură cu autorităţile chineze, în încercarea de a găsi cei 11 marinari daţi dispăruţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce locuinţe de lux le cumpără chinezii copiilor lor (GALERIE FOTO)

    Deşi China are destule universităţi bune, mulţi părinţi cu posibilităţi materiale preferă să-şi ştie copiii studenţi la universităţi prestigioase din afara ţării, pentru a vedea cum e să trăieşti în altă ţară şi a beneficia de un sistem educaţional ceva mai flexibil decât cel din ţara lor, scrie Wall Street Journal.

    Părinţii cumpără proprietăţi imobiliare cât mai scumpe, în speranţa că într-o bună zi viitorii studenţi le vor folosi, iar până la acel moment le închiriază, creând astfel o sursă suplimentară de venit din care să plătească cheltuielile copiilor la facultate.  Spre exemplu, o mămică grijulie a achiziţionat nu demult cu 6,5 milioane de dolari un apartament în clădirea One57 din Manhattan, pentru fetiţa ei în vârstă de doar doi anişori, pe care speră să o vadă cândva frecventând cursurile New York University sau Columbia University. Un părinte se pregăteşte să cumpere o casă la Melbourne, în Australia, iar un altul a ales o locuinţă de 8 milioane de dolari lângă Seattle.

    Un alt motiv pentru care chinezii preferă apartamente în străinătate pentru copiii lor este şi creşterea foarte mare a preţurilor în oraşele importante ale ţării, astfel încât preţurile cerute în SUA nu li se par exagerate. Tendinţa nu a scăpat neobservată de dezvoltatorii care au început să meargă în China la târguri imobiliare, spre a prezenta oferte potrivite pentru studenţi, cum ar fi 1321 Seneca, un turn de apartamente cu 24 de etaje din Seattle.

  • Creditorii Vinarte au decis vânzarea activelor, stocurilor de vin şi mărcilor către o firmă chineză

     Firma Red Gate din China intenţionează să cumpere cu 3,6 milioane de euro activele Vinarte, firmă aflată în insolvenţă, dar şi stocurile de vin şi mărcile aferente, scoase la vânzare pentru 3,5 milioane de euro, potrivit unui raport al RVA Insolvency, lichidatorul judiciar al producătorului de vin.

    Creditorii Vinarte s-au întâlnit vineri şi au aprobat vânzarea activului de la Zoreşti, judeţul Buzău, unde Vinarte deţine un total de 94 de hectare.

    “Creditorii au aprobat vânzarea şi am început negocierile cu firma interesată. Estimez că vom semna contractul de vânzare în luna mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Arin Stănescu, proprietarul RVA.

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase produse ale capitalismului cu origini antice – GALERIE FOTO

    1. Bomboanele cu mentă

    Igiena dentară nu s-a aflat printre priorităţile egiptenilor, chiar dacă sunt renumiţi pentru alte invenţii precum piramidele sau foile de papirus. După ce au ajuns să se confrunte cu mirosurile rezultate în urma bacteriilor bucale, au conceput primele bomboane mentolate: o mixtură din mai multe ingrediente, printre care şi tămâia şi scorţişoara pe care le fierbeau apoi în miere şi le modelau corespunzător. Bomboanele au fost menţionate mai întâi în papirusul Ebers, un document din secolul 16î.Hr.. şi erau folosite atât în ceremonii religioase, cât şi din motive medicale.

    2. Paraşutele

    Majoritatea atribuie inventarea paraşutelor lui Leonardo da Vinci, dar, de fapt, chinezii antici sunt  cei cărora le-a venit ideea, potrivit listverse.com. Dovezi scrise demonstrează că împăratul Shun, un bărbat care a trăit în urmă cu mai bine de 4000 de ani în urmă, a fost forţat să se arunce de pe o clădire înaltă de către tatăl lui. Shun a folosit două pălării din bambus şi a coborât astfel lin pe pământ. Scrieri ulterioare povestesc cum acrobaţii chinezi foloseau echipamente asemănătoare paraşutelor pentru a distra nobilimea, cu mai bine de 1700 de ani înainte de presupusa invenţie a lui da Vinci.

    3. Încuietorile

    Cele mai vechi lacăte găsite aparţin egiptenilor antici şi, potrivit dovezilor, au fost realizate cu cel puţin 2000 de ani î.Hr.. Se crede însă că există de mai mult timp. Ce diferă la încuiterorile egiptenilor este că erau alcătuite în totalitate din lemn, inclusiv cheia.  Se crede că egiptenii au făcut încuietori complexe pentru a păzi lucuri valoaroase sau cu importanţă religioasă.

    4. Automatul pentru produse alimentare

    Primul automat de snack-uri oferea un singur produs: apă sfinţită. În schimbul unei monede echivalente cu circa 4,40 dolari, putea să ofere o cantitate mică de apă sfinţită folosită în temple. Aparatul era format dintr-o cutie cu un spaţiu în care se introducea o monedă. Moneda lovea un braţ care clătina suportul în care se afla apa sfinţită astfel încât aceasta să cadă.

    5. Popcornul

    Aztecii nu au inventat tehnic popcornul, dar l-au descoperit ca urmare a invaziei spaniole. Când Columb a interacţionat cu tribul Arawak, a primit un corsaj din popcorn. Se credea că este o componentă fundamentală în imperiul lor şi juca un rol important în cultura aztecă. Era folosit deseori în construirea de coliere sau a altor bijuterii şi în decorarea statuetelor religioase. Un ritual aztec implica aruncarea unei cantităţi mari de porumb în foc, ca sacrificiu pentru zei.

    6.Frigiderul

    “Yakhcal”-ul, strămoşul frigiderului, era o ridicătură de aproximativ 18 metri făcută din noroi. Sub aceasta, era săpată o groapă de aproximativ 5000 metri cubi. Gheaţa era făcută în canale din yakhchal umplute cu apă şi care îngheţau în timpul nopţii, când temperaturile erau foarte scăzute.

     

     

     

  • Fabrica de vise chineză: 
un Wall Street prin 
decret guvernamental

    Peste şase ani, Qianhai, Shenzhen, va fi un centru financiar internaţional capabil să concureze umăr la umăr cu Wall Street, City of London sau Central District din Hong Kong, speră guvernul local, potrivit New York Times.

    În planurile administraţiei din Qian-hai, zona va oferi, în 2020, 650.000 de locuri de muncă şi va genera un Produs Intern Brut anual de circa 25 miliarde de dolari, după investiţii de 65 miliarde de dolari.

    Wall Street şi celelalte cartiere de afaceri de renume nu au devenit centre financiare globale prin decret guvernamental. Pentru China, planurile măreţe pentru Qianhai presupun o reformă economică fundamentală: relaxarea, încetul cu încetul, a controlului statului asupra sistemului financiar, după zeci de ani de planificare atentă. Asemenea cunoscutei zone libere Shanghai, Qianhai este una din cele 10 zone economice speciale vizate de guvern pentru dezvoltarea celui mai îndrăzneţ experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pe aceste platforme, statul va testa diverse reforme economice înainte de a moderniza sistemul financiar la nivel naţional.

    Schimbările, prezentate iniţial în luna noiembrie a anului trecut de către preşedintele Xi Jinping, pot fi interpretate drept o confirmare a dezechilibrelor economice periculoase generate de modelul de creştere care a prevalat în China după criza fi-nanciară globală. Artizanii politicilor economice vor să dezamorseze în siguranţă aceste riscuri prin reducerea dependenţei de bani ieftini, modernizarea sistemului financiar controlat de stat şi dezvoltarea consumului intern.

    Unul dintre pilonii de bază ai aceste strategii va fi relaxarea controlului guvernului asupra schimburilor valutare, care va fa-cilita investiţii chineze în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi în străinătate şi le va oferi investitorilor străini mai mult acces către pieţele locale. Viitorul centru financiar Qianhai, care va fi ridicat pe un teren de 15 kilometri pătraţi, va juca un rol important în această privinţă.

    Planul de acŢiune presupune riscuri majore. Multe ţări au întâmpinat probleme financiare importante după ce au grăbit relax-area controlului asupra schimburilor valutare şi au deschis prea rapid pieţele financiare. China nu are de ales, consideră unii analişti, iar perpetuarea modelului de creştere economică generată prin investiţii finanţate prin datorii la costuri mici nu va face decât să amâne „ziua judecăţii“ pentru economie, amplificând riscurile pe termen lung.

    „Deschiderea contului de capital şi continuarea reformei pieţei financiare este de importanţă crucială pentru alimentarea unor rate de creştere economică mai accelerate faţă de restul lumii. Dacă nu vor începe de pe acum reforma, dacă se vor răzgândi şi vor reveni la creşterea bazată pe aruncat cu bani în economie, peste câţiva ani ne vom confrunta cu o criză finan-ciară uriaşă“, comentează, pentru New York Times, Diana Choyleva, director de cercetare macroeconomică la Lombard Street Research, Londra.

    AnaliŞtii au descris propunerile preŞedintelui Xi Jinping drept cele mai mari reforme În sectorul financiar din ultimii 30 de ani. Autorităţile din Qianhai se grăbesc să amintească faptul că prima vizită efectuată în afara capitalei de liderul de la Beijing la finele anului 2012, după ce a fost învestit în funcţie, a fost la Shenzhen şi Qianhai, unde a vorbit despre 
reîntinerirea na-ţională şi despre „visul chinezesc“, viziunea sa pentru viitorul Chinei. „Scopul Qianhaiului este să devină fabrică de vise în serviciul visului chinezesc“, a declarat directorul general al Autorităţii Qianhaiului, He Zijun, citat de New York Times. Autoritatea administrează zona liberă Qianhai.

    Vizita preşedintelui Xi în sud a avut valoare simbolică. Mulţi chinezi au recunoscut evenimentul drept un omagiu pentru călătoria din 1992 a liderului Deng Xiaoping, venerat pentru reformele care au transformat China într-o superputere economică. Deng a redus controlul statului asupra economiei, utilizând zona Shenzhen drept laborator.

    În ultimii 30 de ani, Shenzhen a fost vÂrful de lance al reformei Şi al procesului de deschidere a Chinei. În viitor, sperăm că Qian-hai va putea contribui ca teren de teste pentru noi reforme şi o nouă deschidere şi că vom putea servi drept exemplu pentru alte regiuni“, spune He Zijun, directorul autorităţii zonei economice speciale.

    Proiectul are însă un debut modest. Beijingul a avizat încă din 2010 statutul special al Qianhaiului, iar de atunci autoritatea locală a vândut prin licitaţie mai multe terenuri. Diverse bănci, printre care grupul britanic Standard Chartered şi Hang Seng Bank, din Hong Kong, au deschis mici sucursale în zonă.

    Investiţiile străine majore în Qianhai sunt încă puţine, însă zona a intrat în atenţia unor companii importante, printre care Silverstein Properties, dezvoltatorul noilor turnuri de la situl World Trade Center din New York.

    În luna ianuarie, Silverstein, asociat în consorţiu cu o companie chineză, a câştigat o licitaţie de peste 
2,1 miliarde de dolari, tranzacţie record pentru Shenzhen. Dezvoltatorul american a preluat drepturile comerciale asupra unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi, unde vrea să construiască clădiri de birouri, spaţii comerciale, apartamente şi hoteluri cu o suprafaţă utilă de aproape 10 ori mai mare.