BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Antibiotice reinvesteste profitul pe 2008 in doua unitati de productie

    “Avand in vedere faptul ca in cursul anului 2009 cat si in anii urmatori avem prevazute in programele noastre investitii importante in activitatea de productie, dintre care se detaseaza investitiile intr-o unitate de productie pentru realizarea cefalosporinelor de uz injectabile (valoarea investitie este de 9,5 milioane de euro) si intr-o unitate de productie pentru realizarea comprimatelor (valoarea investitie este de 7,5 milioane de euro), solicitam aprobarea reinvestirii dividendelor aferente anului 2008”, se precizeaza in raportul mentionat.

    Consiliul de Administratie a fost de acord cu propunerea, urmand ca intr-o sedinta din 23 de aprilie, propunerea sa fie analizata si de actionari.

    Saptamana aceasta, Ion Bazac, ministrul Sanatatii, a anuntat ca infiintarea Companiei Farmaceutice Romane (CFR), din care va face parte si Antibiotice Iasi, dupa trecerea din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in cel al Ministerului Sanatatii. CFR va include si Sanevid Arad, Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi.

    Cititi aici mai multe detalii despre rezultatele financiare ale Antibiotice Iasi pe anul trecut.

  • A&D Pharma: Am renuntat la ideea listarii la BVB

    “A fost o idee prin luna iulie-august a anului trecut, atunci cand am venit in companie, sa o listam la BVB, dar conditiile s-au schimbat foarte mult de atunci si am renuntat la aceasta idee cel putin pentru anul acesta”, a declarat Dimitris Sophocleous, directorul financial al A&D Pharma.

    Robert Popescu, CEO-ul interimar al companiei, a explicat ca posibilitatea listarii secundare (actiunile A&D Pharma se tranzactioneaza sub forma de GDR-uri pe piata reglementata a Bursei de Valori din Londra incepand cu octombrie 2006 – n. red.) ar fi dus la o crestere a nivelului lichiditatilor, dar ca actualele conditii nu mai permit aceasta miscare.

    CEO-ul A&D Pharma a mai precizat ca la sfarsitul lunii mai va fi refinantata linia de credit de 100 de milioane de euro contractata de la un grup de banci condus de Citibank; din total, compania a utilizat 75% pana in prezent. Banii obtinuti vor fi folositi pentru finantarea activitatii curente.

    Cititi aici mai multe detalii despre rezultatele financiare ale A&D Pharma pe 2008

  • A&D Pharma: Am renuntat la ideea listarii la BVB

    “A fost o idee prin luna iulie-august a anului trecut, atunci cand am venit in companie, sa o listam la BVB, dar conditiile s-au schimbat foarte mult de atunci si am renuntat la aceasta idee cel putin pentru anul acesta”, a declarat Dimitris Sophocleous, directorul financial al A&D Pharma.

    Robert Popescu, CEO-ul interimar al companiei, a explicat ca posibilitatea listarii secundare (actiunile A&D Pharma se tranzactioneaza sub forma de GDR-uri pe piata reglementata a Bursei de Valori din Londra incepand cu octombrie 2006 – n. red.) ar fi dus la o crestere a nivelului lichiditatilor, dar ca actualele conditii nu mai permit aceasta miscare.

    CEO-ul A&D Pharma a mai precizat ca la sfarsitul lunii mai va fi refinantata linia de credit de 100 de milioane de euro contractata de la un grup de banci condus de Citibank; din total, compania a utilizat 75% pana in prezent. Banii obtinuti vor fi folositi pentru finantarea activitatii curente.

    Cititi aici mai multe detalii despre rezultatele financiare ale A&D Pharma pe 2008

  • Cum au saracit companiile de la Bursa

    In primele noua luni ale anului trecut, multe dintre companiile mari de pe Bursa au inregistrat profituri similare sau mai mari decat in aceeasi perioada a lui 2007, iar prabusirea actiunilor parea nejustificata in raport cu rezultatele financiare. Sfarsitul de an a fost insa dezastruos pentru companii importante, precum SIF Moldova sau Transelectrica, care au raportat scaderi substantiale de profit, din cauza pierderilor financiare rezultate fie din reevaluarea datoriilor in valuta, fie din reevaluarea portofoliilor de actiuni.

    Chiar daca pierderile au fost determinate de ajustari contabile, neavand o legatura directa cu activitatea de baza, unde profiturile au fost semnificative, acestea au ca efect diminuarea semnificativa sau chiar eliminarea dividendelor care vor fi distribuite actionarilor, lovind direct in castigurile investitorilor. De altfel, piata a taxat puternic raportarile financiare, inregistrand scaderi puternice la finalul saptamanii trecute. Cum au ajuns insa companii mari, precum Transelectrica sau SIF-urile, altadata unele dintre cele mai bogate de pe Bursa, in situatia de a nu mai avea bani pentru actionari?

    Rezultatele transportatorului de energie Transelectrica Bucuresti (TEL) au fost una dintre cele mai neplacute surprize de saptamana trecuta. Compania, listata la Bursa in 2006, se numara printre principalele recomandari ale analistilor la inceputul anului datorita apartenentei sale la sectorul de utilitati, considerat defensiv in perioade de criza financiara. Teoretic, companiile din sectorul utilitatilor, care beneficiaza in multe cazuri si de monopol pe segmentul de piata pe care activeaza, au rezultate financiare stabile si predictibile.

    Transelectrica a aratat insa in trecut ca face exceptie de la regula din cauza datoriilor mari in valuta, a caror reevaluare determina oscilatii puternice de profit de la an la an. Astfel, in 2006, cand leul s-a apreciat puternic, compania a raportat un profit net record, de 277 de milioane de lei (78 de milioane de euro), pentru ca in 2007 deprecierea leului sa reduca profitul companiei la circa 50 de milioane de lei (15 milioane de euro). In 2008, insa, compania parea sa fie in revenire, mai ales datorita unei cresteri a tarifului de transport al energiei electrice.

    La noua luni, Transelectrica a raportat un profit net de 132,9 milioane de lei, de patru ori mai mare decat in perioada similara a lui 2007, ceea ce i-a determinat pe reprezentantii companiei sa declare ca vor incerca o ajustare in ultimul trimestru pentru a nu depasi prea mult nivelul aprobat in bugetul de venituri si cheltuieli, care prevedea un profit brut de 120 de milioane de lei. “Compania are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens”, declarau reprezentantii Transelectrica in noiembrie 2008, intr-o raportare trimisa Bursei.

    Ei motivau ca o depasire prea mare a bugetului ar fi fost taxata de autoritatea de reglementare a pietei de energie, ANRE, ceea ce ar fi condus la oscilatii substantiale de profit in 2009. Scaderea abrupta a leului in ultimul trimestru avea insa sa-i “ajute” sa-si depaseasca obiectivul propus. Daca la 30 septembrie, cursul euro era de 3,73 lei, putin peste cel de la sfarsitul lui 2007, de 3,61 lei, la sfarsitul lui decembrie 2008, cursul inchidea anul putin sub nivelul de 4 lei.

    Astfel, reevaluarea datoriilor pe termen lung ale companiei avea sa determine pierderi de 135 de milioane de lei si un rezultat financiar negativ de 150 de milioane de lei. Aceasta este principala explicatie pentru profitul net de 39,3 milioane de lei raportat de Transelectrica pentru 2008, care a fost chiar mai mic decat cel din 2007, cu circa 25%. “Acesta este riscul cand ai venituri in lei si te imprumuti in valuta”, spune Razvan Purdila, directorul de dezvoltare al Transelectrica. Compania avea la sfarsitul anului datorii pe termen lung de peste un miliard de lei (250 de milioane de euro), dintre care cea mai mare parte este contractata in euro. Purdila sublinia insa faptul ca reevaluarea datoriilor este o operatiune contabila, care nu afecteaza pozitia financiara a companiei.

    De altfel, profitul din exploatare al Transelectrica a crescut anul trecut cu 27%, la peste 200 de milioane de lei, la fel ca si cifra de afaceri, care a depasit 2,9 miliarde de lei. Situatia operationala solida se reflecta si in lichiditatile companiei, care au crescut anul trecut cu 12%, la 206,5 milioane de lei, Transelectrica fiind una dintre cele mai bogate companii de pe Bursa din acest punct de vedere. Actionarii nu vor beneficia insa de aceste cresteri, intrucat profitul net din care sunt distribuite dividendele este mai mic decat in 2007. In conditiile in care compania si-ar mentine acelasi grad de distributie a dividendelor din profitul net, de 52%, valoarea dividendului brut ar scadea la circa 0,28 lei/actiune, de la 0,36 lei anul trecut.

    La un pret de 10 lei/actiune, randamentul dividendului ar fi astfel de 2,8%, desi actiunile au scazut cu 75% de la inceputul lui 2008. Dupa publicarea rezultatelor, Transelectrica a scazut cu aproape 6% in doua sedinte. Situatia Transelectrica nu este singulara. Majoritatea companiilor de pe Bursa cu datorii mari au raportat anul trecut pierderi financiare uriase din cauza reevaluarilor. Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania care opereaza rafinaria Petromidia, a inregistrat pierderi financiare record in 2008, de peste 500 de milioane de lei, desi pe partea de exploatare a obtinut profit de 12 milioane de lei, pentru prima data dupa doi ani.

    Datoriile Petromidia se ridica la circa 2,7 miliarde de lei (675 de milioane de euro), iar, spre deosebire de Transelectrica, dobanzile platite de companie in fiecare an au un impact major asupra lichiditatilor. Rompetrol Rafinare a raportat pierderi totale de 850 de milioane de lei in ultimii trei ani. Un exemplu asemanator este combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT), care a inregistrat pierderi financiare de 150 de milioane de euro din cauza datoriilor de peste 1,7 miliarde de lei pe care le are fata de stat si fata de institutii financiare si furnizori.

    Cazul Oltchim este cu atat mai dramatic avand in vedere ca nivelul datoriilor il depaseste pe cel al activelor, capitalurile proprii fiind negative. Combinatul chimic, controlat de stat, are nevoie de 620 de milioane de euro pentru investitii, din care 100 de milioane de euro ar urma sa fie asigurati printr-un credit de la BERD sau Erste, pentru care au loc negocieri, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

    Afati in continuare ce domenii au mai fost afectate prin caderea Bursei

  • La ce mai foloseste Bursa

    Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

    Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

    Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

    Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

    Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

    “Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

    Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

    Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

    Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

    In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

    Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

    In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.

  • Poate vreti sa angajati un broker

    La 24 de ani, Victor lucreaza deja ca trader de trei ani. Nimeni si nimic nu l-au putut pregati pentru ce s-a intamplat anul acesta pe Bursa. Criza, termen despre care s-a obisnuit sa citeasca ca student doar in manualele de la ASE, a trait-o prin cotatiile tot mai mici ale actiunilor, in panica si disperarea clientilor care l-au asaltat cu telefoane. “A fost un an greu, pentru mine cel mai greu din perioada in care am lucrat ca trader. In acest an piata a avut foarte putine zile de crestere, oferind brokerilor foarte putine ocazii de a face tranzactii pe profit”, marturiseste Victor Stan, trader la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Atras de mirajul castigurilor consistente si de adrenalina din ringul bursier, Victor intrase in piata in 2005, cand bursa parea ca nu se mai opreste din ascensiune. Randamente de doua pana la trei cifre, profituri colosale, comisioane deloc modeste si multa satisfactie la finalul unei sedinte de tranzactionare. Anul 2008 avea sa ii arate insa fata nevazuta a pietei bursiere. “Putini sunt cei care se asteptau la asemenea corectii”, spune el.

    Corectiile, panica si numarul (considerat de brokeri) ridicol de mic de tranzactii bursiere l-au facut pe Victor Stan – alaturi de alte zeci de brokeri sa ia decizia, voluntar sau nu, de a iesi din piata. “Decizia de a parasi piata de capital am luat-o in vara acestui an, iar contractul de munca cu Estinvest l-am incheiat efectiv acum aproape trei luni. De atunci, am ramas colaborator al Estinvest ca agent delegat pastrand clientii”, povesteste Victor Stan. Aproape 60 de brokeri au fost concediati intre 24 noiembrie si 5 decembrie, cu o luna inaintea sarbatorilor de iarna, din cauza crizei financiare care a redus drastic profiturile societatilor de brokeraj si valoarea tranzactiilor bursiere.

    Societatile de brokeraj au renuntat definitiv la o parte din brokeri, in timp ce pe altii i-au pastrat ca agenti delegati (brokerul isi pastreaza portofoliul de clienti, lucrand pe baza de mandat fara carte de munca). Astfel, brokerul poate incasa in continuare comisioane din tranzactiile clientilor, daca acestea exista, si, in acelasi timp, sa caute alt loc de munca. “Bineinteles, ca agent delegat, comisionul din tranzactiile clientilor este o alta sursa de venit, deloc de neglijat in aceste vremuri”, spune Stan.

    Nu doar cei proaspat intrati in piata au decis sa puna capat colaborarii cu societatile de brokeraj. Adrian Caramiha, unul din “caii de cursa lunga” ai pietei de capital, tranzactioneaza pe cont propriu pe bursele locale si internationale, dupa ce a plecat in februarie de la societatea de brokeraj Broker Cluj, unde a fost director general adjunct. “Sunt liber profesionist, cu toate acestea stau tot timpul in apropierea bursei. Investesc pe toate pietele de capital. Nu pot sa spun ca am marcat profit, dar am reusit sa imi conserv capitalul in aceasta perioada, in special din plasamentele pe care le-am facut pe pietele internationale”, spune Caramiha.

    Va reveni in piata, dar nu acum, ci poate la sfarsitul anului viitor, cand pietele isi vor mai reveni. “Nu vreau sa fiu optimist si sa spun ca pietele isi vor reveni in a doua jumatate a anului viitor, ci realist. Optimisti erau si cei de pe Titanic”, crede Caramiha. Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest din Focsani, spune ca cel putin jumatate dintre brokerii care au ales sa plece din piata anul acesta vor reveni pentru ca s-au obisnuit “sa castige si sa aiba un anumit stil de viata si de munca”. “Nu putini sunt cei care au acuzat brokerii ca nu au motive sa se planga de criza, pentru ca si pe scaderi se pot marca profituri. Nu de scaderi ne plangem, ci de lipsa de lichiditate. Cand piata nu face volum, atunci brokerii nu fac bani, nu neaparat atunci cand scade”, argumenteaza Isac.

    Zilele in care volumele de tranctionare pe Bursa de Valori Bucuresti ating valori de doar doua milioane de euro sunt tot mai numeroase. “Pentru a va face o idee despre cat castiga o societate de brokeraj in aceasta perioada, luati rulajul de pe Bursa, care nu trece de 2 milioane de euro, si impartiti la 1 sau 2 procente, cat e comisionul de tranzactionare, si mai apoi la 70, cat este numarul societatilor de brokeraj din piata”, explica Isac. Pentru sucursala unei societati de brokeraj lucreaza in medie trei sau patru brokeri, cu un maxim de opt agenti de servicii financiare.

    Una dintre cele mai drastice restructurari pe final de an a fost facuta de societatea de brokeraj Estinvest, care a inchis 14 agentii si sucursale din teritoriu si a concediat 13 agenti de servicii financiare si 3 reprezentanti ai compartimentului de control intern. Urmeaza societatea Ventrust din Targu-Mures, care a concediat 11 brokeri, dar si Nova Invest, de unde au fost disponibilizati 7 brokeri. Ce vor face acesti brokeri odata desprinsi de ringul bursier? “Brokerul este un vanzator. Nu va mai vinde actiuni sau derivate, ci alte produse din sectorul financiar, precum asigurari sau credite. Desi nici aceste sectoare de activitate nu sunt ferite de efectele crizei”, crede Adrian Caramiha.

    Consultanta si asigurarile reprezinta si raspunsul lui Isac de la Estinvest. “O parte dintre brokerii de la agentiile noastre au ramas cu portofoliul de clienti, altfel ca pot inregistra venituri si din comisioanele de tranzactionare”, adauga el. Pe de alta parte, Marius Trif, director general la societatea de brokeraj Carpatica Invest din Sibiu, recunoaste ca veniturile fara precedent incasate in 2007 ar trebui sa compenseze pierderile din acest an. “Cei care au plecat acum si au renuntat la portofoliul de clienti vor avea mari probleme in a se reintoarce, pentru ca intre client si broker exista o legatura ce nu poate fi intretinuta decat prin contacte directe, indiferent cat de performanta este platforma de tranzactionare online”, spune Trif.

    Despre legatura dintre broker si client vorbeste si Diana Manescu-Bogdan, broker cu experienta si director de tranzactii la societatea Trend din Bacau. “Anul acesta am fost psiholog si broker in acelasi timp. Trebuie sa ii explici clientului care este situatia si de ce sunt atat de abrupte corectiile. Trebuie sa vinzi daca acest lucru ii linisteste pe clienti. Am vorbit foarte mult timp la telefon. M-au sunat clienti cu care nu am mai vorbit de ani de zile. Cel mai mult am vorbit o ora cu un client pana s-a inchis automat telefonul. Cu cei care vin direct la sediul nostru stam de vorba si pana la doua-trei ore, cat este necesar ca ei sa inteleaga ce se intampla cu piata”, povesteste Diana Manescu-Bogdan.

    Luna octombrie a fost cea mai grea pentru brokerul din Bacau. Societatile de investitii financiare (SIF-uri) au scazut doar in acea luna cu 56,4%, ducand astfel deprecierea pe zece luni la nivelul record de 85,9%. Indicele BET, care include cele mai lichide zece companii listate la Bursa, s-a prabusit cu 32,6% in octombrie si cu 70,8% in primele zece luni. Indicele BET-C, care refl ecta evolutia tuturor companiilor listate la Bursa, a pierdut 32,9% in octombrie si 67,4% in primele zece luni. “Dar acum ne-am calit si suntem mai pregatiti”, crede Diana Manescu- Bogdan si odata cu ea si ceilalti brokeri care mai tranzactioneaza pe bursa.

  • BVB se ridica prin obligatiuni

    Randamentele obligatiunilor municipale si corporatiste listate la Bursa au inregistrat o dublare fata de nivelul de la inceputul anului datorita cresterii dobanzilor bancare, titlurile cu venit fix devenind o alternativa tot mai cautata de investitori in contextul in care revenirea actiunilor de pe Bursa se lasa asteptata.

    “In prezent s-a ajuns la discounturi substantiale pe piata obligatiunilor. Poti sa gasesti titluri ale unor emitenti foarte solizi la yield-uri foarte bune”, spune Razvan Rusu, director de investitii la divizia locala a Aviva Investors. Favoritele investitorilor sunt in acest moment obligatiunile emise de BIRD, divizie a Bancii Mondiale, intens tranzactionate in ultima luna, care au ajuns sa ofere randamente (yield-uri) de 17-18%, peste dobanzile bancare practicate pentru clientii de retail.

    Obligatiunile BIRD, emise in septembrie 2006, au maturitatea in septembrie 2009 si ofera un cupon fix de 6,5% pe an. Cresterea randamentului acestor titluri se datoreaza in primul rand scaderii pretului la care se tranzactioneaza pe Bursa. Astfel, daca in septembrie o obligatiune era cotata la valoarea nominala, de 1.000 de lei, in prezent aceeasi obligatiune se tranzactioneaza la 92,05% din valoarea nominala, discount-ul de aproape 8% reprezentand castig pentru cumparator, care se adauga la dobanda de 6,5% pe care o va incasa in urmatorul an.

    “Tranzactiile care se fac acum sunt determinate de nevoia de lichiditati a unora dintre investitorii care detin astfel de titluri. Asta si lichiditatea scazuta din piata determina aparitia unor yield-uri foarte bune. Cred ca este cel mai bun moment din ultimii ani pentru cumpararea de obligatiuni, raportul dintre randament si risc fiind foarte bun”, sustine Rusu. Valoarea tranzactiilor cu obligatiuni si titluri de stat derulate de la inceputul lunii noiembrie se ridica la 45 mil. lei (peste 12 mil. euro), in conditiile in care tranzactiile cu actiuni derulate pe piata principala a BVB in aceeasi perioada este de 300 mil. lei (80 mil. euro).

    Au existat insa zile in care tranzactiile cu obligatiuni au fost similare, ca valoare, cu cele de pe piata de actiuni, iar cele mai tranzactionate obligatiuni, cele emise de BIRD, au realizat rulaje mai mari decat SIFurile, cele mai lichide actiuni de pe Bursa. Transferuri mai mari s-au realizat in ultimele saptamani si cu obligatiunile BCR, cu maturitate in noiembrie 2009 si o dobanda fixa de 7,25% pe an, care au ajuns sa se vanda la 91% din valoarea nominala, randamentul apropiindu-se de 18%.

    Obligatiunile municipale, cu dobanda variabila, au ajuns sa ofere investitorilor randamente chiar mai mari, de aproape 20%, in conditiile in care cupoanele platite de acestea sunt calculate ca medie intre dobanzile interbancare ROBID si ROBOR, la care se adauga o prima. Cum dobanzile interbancare au crescut puternic in luna octombrie, pe fondul lipsei de lichiditati invocate de bancile din piata, majoritatea municipalitatilor au ajuns sa plateasca dobanzi de doua ori mai mari decat cele din urma cu un an.

    Dintre cele 20 de emisiuni de obligatiuni municipale listate la Bursa, 14 ofera la urmatorul cupon dobanzi de peste 15%, cat este dobanda maxima oferita in acest moment de banci la depozite pe segmentul de retail. Cele mai mari cupoane le platesc obligatiunile municipiului Bacau (BAC26), care ofera o dobanda de 19,79%, rata fiind calculata atat pentru cuponul din februarie, cat si pentru cel din mai 2009. Aceleasi obligatiuni ofereau la inceputul acestui an dobanzi de 8,37% pe an.

    Dezavantajul obligatiunilor municipale este lichiditatea extrem de scazuta, in conditiile in care investitorii care detin astfel de titluri, mai ales investitori locali, nu sunt dispusi sa le vanda. Alternativa pentru micii investitori care vor sa profite de dobanzile ridicate, dar nu au acces la titlurile respective, o reprezinta fondurile de obligatiuni.

    “Pe termen scurt, plasamentele in obligatiuni sunt cele mai atractive in acest moment. Fondurile de instrumente cu venit fix reprezinta, de asemenea, un instrument potrivit in contextul actual, deoarece au acces mai usor la obligatiuni, au o putere de negociere mai mare in relatia cu bancile, putand obtine dobanzi mai mari decat clientii obisnuiti, nu percep comisioane de subscriere sau retragere si mai au avantajul fiscal, in conditiile in care anul viitor nu se plateste impozit pentru castigurile obtinute in fondurile mutuale”, explica Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management, societatea de administrare a investitiilor din cadrul Bancii Transilvania.

    Odata cu cresterea castigurilor oferite, dar mai ales pe fondul scaderilor puternice de pe Bursa, fondurile de instrumente cu venit fix au atras un interes ridicat din partea investitorilor, inregistrand in primele zece luni ale anului cele mai mari intrari nete de pe piata. Activele fondurilor de obligatiuni au crescut de la inceputul anului cu 226%, sustinand cresterea industriei fondurilor mutuale, in conditiile in care fondurile de actiuni au pierdut 70% din active, pe fondul scaderii actiunilor de pe Bursa.

    Cel mai perfomant fond de obligatiuni din ultimul an, Orizont, administrat de Aviva Investors, a oferit in ultimele 12 luni un randament de 10,1%. In conditiile in care depozitele au ajuns sa fie remunerate cu dobanzi de 14-15%, iar obligatiunile ofera randamente chiar mai mari, este de asteptat ca si castigurile fondurilor de obligatiuni sa urce undeva la 15% in urmatorul an.

    “Chiar daca randamentele fondurilor de obligatiuni vor avea un usor decalaj fata de dobanzile bancare in aceasta perioada de crestere, pe termen lung, cand dobanzile vor incepe sa scada, fondurile de obligatiuni vor avea avantajul plasamentelor realizate in aceasta perioada, care ofera randamente foarte bune”, spune Razvan Rusu.

  • Vedetele prafuite ale BVB

    Atentia de care s-au bucurat aceste companii, care ajunsesera printre cele mai tranzactionate de pe Bursa, s-a intors impotriva lor in ultimul an, cand vanzarile masive au determinat o scadere dramatica a valorii lor. Valoarea a 15 dintre cele mai tranzactionate companii de pe Bursa in 2007 cu actionariat majoritar romanesc a scazut din iulie 2007 pana in prezent de la 2,66 miliarde de euro la putin peste 250 de milioane de euro, in conditiile in care actiunile acestora au fost printre tintele predilecte ale vanzarilor investitorilor locali si straini. Actionarii acestor companii, care in urma cu un an detineau actiuni evaluate la zeci sau chiar sute de milioane de euro, au pierdut in medie 90% din pretul pe care l-ar fiobtinut daca ar fivandut in 2007. Singurul avantaj este ca actionarii majoritari, care au vandut pachete semnificative de actiuni in perioada 2006-2007, isi pot rascumpara acum actiunile la preturi de cateva ori mai mici, in conditiile in care fondurile straine de investitii care au cumparat actiunile vand acum in pierdere pentru a face rost de lichiditati. Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) a ajuns sa valoreze in vara anului trecut peste 400 de milioane de euro, devenind una dintre cele mai valoroase companii de pe Bursa. Compania a beneficiat de boom-ul imobiliar si de evaluarile favorabile din partea analistilor si a atras atentia multor fonduri de investitii straine. In septembrie 2007, Dan Ioan Popp, presedintele si principalul actionar al Impact, a vandut circa 5% din companie catre doua fonduri de investitii, Julius Baer International Equity Fund si Lehman Brothers Real Estate Partners, pentru circa 16 milioane de euro. Dupa un an de scadere, capitalizarea totala a companiei este de 16 milioane de euro, iar Popp si Impact au rascumparat in ultimele luni actiuni de pe Bursa la preturi de circa zece ori mai mici decat cele la care a vandut catre fondurile straine. Compania de foraj Dafora Medias (DAFR), care are si operatiuni in sectorul constructiilor, ajunsese sa valoreze la mijlocul anului trecut circa 300 de milioane de euro. Ascensiunea companiei a inceput in 2006, cand omul de afaceri Gheorghe Calburean, actionarul majoritar, a vandut un pachet semnificativ de actiuni mai multor fonduri de investitii, printre care si Julius Baer International Equity Fund. In urma acestor tranzactii, compania a intrat si in vizorul investitorilor locali, inregistrand o ascensiune spectaculoasa. Valoarea companiei a scazut insa puternic in ultimele luni, in conditiile in care criza din sectorul constructiilor a determinat o stagnare la nivelul profiturilor, aceasta fiind evaluata in prezent la circa 11 milioane de euro, cu 96% mai putin decat in luna iulie a anului trecut. 11 milioane de euro a incasat Calburean in iunie 2006 din vanzarea a circa 17% din companie, iar banii au fost reinvestiti prin majorari de capital. Saptamana trecuta, Calburean a rascumparat de pe Bursa 4 milioane de actiuni pentru circa 54.000 de euro, in conditiile in care pe Bursa s-au transferat circa 55 de milioane de actiuni, reprezentand 5,6% din companie. Cealalta companie a imperiului Calburean, constructorul de conducte magistrale Condmag Medias (COMI), a pierdut 91% din valoarea de piata. Dafora a cumparat in ultimii doi ani 43,66% din Condmag, in timp ce fondurile Julius Baer, MEI si Van Herk au cumparat circa 23% din companie. Valoarea companiei ajunsese la mijlocul anului trecut la 130 de milioane de euro, fata de circa 11 milioane de euro in prezent. Un alt om de afaceri local care a reusit sa castige vanzand scump si rascumparandu-s i actiunile ieftin este Mircea Vescan, principalul actionar al companiei de servicii in sectorul de petrol si gaze Armax Gaz Medias (ARAX). El a rascumparat in luna septembrie circa 0,37% din actiunile ARAX pentru 57.000 de euro, dupa ce vanduse la inceputul lui 2007 un pachet de actiuni. Compania sa valoreaza in prezent 10 milioane de euro, fata de 140 de milioane de euro in vara anului trecut. Compania de prospectiuni geologice Prospectiuni Bucuresti (PRSN), controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, era in urma cu un an cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o valoare de piata de circa 300 de milioane de euro. In prezent, compania mai valoreaza 23 de milioane de euro. O alta vedeta a RASDAQ, constructorul Comnord Bucuresti (COSC), controlat de Sorin Creteanu, a scazut de la circa 200 de milioane de euro la 24 de milioane de euro. Una dintre cele mai lovite companii de pe Bursa este insa dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV), a carui capitalizare a scazut de la 120 la 6 milioane de euro. Nu toate fondurile de investitii au vandut insa in aceasta perioada. Unele au profitat de preturile scazute pentru a-si consolida pozitia in actionariat. Este cazul fondurilor olandeze administrate de Middle Europe Investments (MEI), care au cumparat puternic in ultimele luni actiuni la Imotrust, Condmag si Prospectiuni, mizand in continuare pe potentialul de dezvoltare al acestor companii. Fondul britanic RC2 este un alt investitor care a realizat investitii semnificative in ultimele luni. Fondul a cumparat actiuni ale producatorului de lactate Albalact (ALBZ), dupa ce acestea au pierdut circa 78% din valoare, ajungand sa controleze circa 23% din companie. Raul Ciurtin, presedintele companiei, a cumparat la randul sau actiuni, dupa ce vanduse anul trecut. RC2 a cumparat si o participatie de 5,8% din producatorul de cabluri electrice Iproeb Bistrita (IPRU), in conditiile in care valoarea companiei a scazut la 16 milioane de euro, de la 116 milioane de euro in urma cu un an. Companiile cu operatiuni in sectorul imobiliar sau petrolier nu au fost singurele lovite de criza. Retailerul IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA), una dintre actiunile preferate de fondurile straine de investitii, care ajunsesera la inceputul acestui an sa controleze peste 50% din companie, a pierdut 90% din valoare, fiind evaluata acum la 10 milioane de euro, mai putin decat la listare. In 2005, compania a vandut circa 20% din capitalul social prin oferta publica pentru 12,5 milioane de euro. Fondatorul companiei, Dragos Cinca, a vandut in ultimii ani pachete noi de actiuni pe Bursa. Societatea de intermediere financiara Broker Cluj (BRK) a ajuns de asemenea la valoarea dinainte de listare, fiind evaluata in prezent pe Bursa la 9,3 milioane de euro, in conditiile in care anul trecut valoarea acesteia se apropia de 150 de milioane de euro. Actionarii care au ramas in aceste companii in ultimul an ar inregistra pierderi imense daca ar vinde acum, insa pentru investitorii care dispun de lichiditati scaderile ofera oportunitati foarte atractive de investitii. Cu banii cu care in urma cu un an ar ficumparat una sau doua companii, acum le pot cumpara pe toate 15.

  • Vedetele prafuite ale BVB

    Atentia de care s-au bucurat aceste companii, care ajunsesera printre cele mai tranzactionate de pe Bursa, s-a intors impotriva lor in ultimul an, cand vanzarile masive au determinat o scadere dramatica a valorii lor. Valoarea a 15 dintre cele mai tranzactionate companii de pe Bursa in 2007 cu actionariat majoritar romanesc a scazut din iulie 2007 pana in prezent de la 2,66 miliarde de euro la putin peste 250 de milioane de euro, in conditiile in care actiunile acestora au fost printre tintele predilecte ale vanzarilor investitorilor locali si straini. Actionarii acestor companii, care in urma cu un an detineau actiuni evaluate la zeci sau chiar sute de milioane de euro, au pierdut in medie 90% din pretul pe care l-ar fiobtinut daca ar fivandut in 2007. Singurul avantaj este ca actionarii majoritari, care au vandut pachete semnificative de actiuni in perioada 2006-2007, isi pot rascumpara acum actiunile la preturi de cateva ori mai mici, in conditiile in care fondurile straine de investitii care au cumparat actiunile vand acum in pierdere pentru a face rost de lichiditati. Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) a ajuns sa valoreze in vara anului trecut peste 400 de milioane de euro, devenind una dintre cele mai valoroase companii de pe Bursa. Compania a beneficiat de boom-ul imobiliar si de evaluarile favorabile din partea analistilor si a atras atentia multor fonduri de investitii straine. In septembrie 2007, Dan Ioan Popp, presedintele si principalul actionar al Impact, a vandut circa 5% din companie catre doua fonduri de investitii, Julius Baer International Equity Fund si Lehman Brothers Real Estate Partners, pentru circa 16 milioane de euro. Dupa un an de scadere, capitalizarea totala a companiei este de 16 milioane de euro, iar Popp si Impact au rascumparat in ultimele luni actiuni de pe Bursa la preturi de circa zece ori mai mici decat cele la care a vandut catre fondurile straine. Compania de foraj Dafora Medias (DAFR), care are si operatiuni in sectorul constructiilor, ajunsese sa valoreze la mijlocul anului trecut circa 300 de milioane de euro. Ascensiunea companiei a inceput in 2006, cand omul de afaceri Gheorghe Calburean, actionarul majoritar, a vandut un pachet semnificativ de actiuni mai multor fonduri de investitii, printre care si Julius Baer International Equity Fund. In urma acestor tranzactii, compania a intrat si in vizorul investitorilor locali, inregistrand o ascensiune spectaculoasa. Valoarea companiei a scazut insa puternic in ultimele luni, in conditiile in care criza din sectorul constructiilor a determinat o stagnare la nivelul profiturilor, aceasta fiind evaluata in prezent la circa 11 milioane de euro, cu 96% mai putin decat in luna iulie a anului trecut. 11 milioane de euro a incasat Calburean in iunie 2006 din vanzarea a circa 17% din companie, iar banii au fost reinvestiti prin majorari de capital. Saptamana trecuta, Calburean a rascumparat de pe Bursa 4 milioane de actiuni pentru circa 54.000 de euro, in conditiile in care pe Bursa s-au transferat circa 55 de milioane de actiuni, reprezentand 5,6% din companie. Cealalta companie a imperiului Calburean, constructorul de conducte magistrale Condmag Medias (COMI), a pierdut 91% din valoarea de piata. Dafora a cumparat in ultimii doi ani 43,66% din Condmag, in timp ce fondurile Julius Baer, MEI si Van Herk au cumparat circa 23% din companie. Valoarea companiei ajunsese la mijlocul anului trecut la 130 de milioane de euro, fata de circa 11 milioane de euro in prezent. Un alt om de afaceri local care a reusit sa castige vanzand scump si rascumparandu-s i actiunile ieftin este Mircea Vescan, principalul actionar al companiei de servicii in sectorul de petrol si gaze Armax Gaz Medias (ARAX). El a rascumparat in luna septembrie circa 0,37% din actiunile ARAX pentru 57.000 de euro, dupa ce vanduse la inceputul lui 2007 un pachet de actiuni. Compania sa valoreaza in prezent 10 milioane de euro, fata de 140 de milioane de euro in vara anului trecut. Compania de prospectiuni geologice Prospectiuni Bucuresti (PRSN), controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, era in urma cu un an cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o valoare de piata de circa 300 de milioane de euro. In prezent, compania mai valoreaza 23 de milioane de euro. O alta vedeta a RASDAQ, constructorul Comnord Bucuresti (COSC), controlat de Sorin Creteanu, a scazut de la circa 200 de milioane de euro la 24 de milioane de euro. Una dintre cele mai lovite companii de pe Bursa este insa dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV), a carui capitalizare a scazut de la 120 la 6 milioane de euro. Nu toate fondurile de investitii au vandut insa in aceasta perioada. Unele au profitat de preturile scazute pentru a-si consolida pozitia in actionariat. Este cazul fondurilor olandeze administrate de Middle Europe Investments (MEI), care au cumparat puternic in ultimele luni actiuni la Imotrust, Condmag si Prospectiuni, mizand in continuare pe potentialul de dezvoltare al acestor companii. Fondul britanic RC2 este un alt investitor care a realizat investitii semnificative in ultimele luni. Fondul a cumparat actiuni ale producatorului de lactate Albalact (ALBZ), dupa ce acestea au pierdut circa 78% din valoare, ajungand sa controleze circa 23% din companie. Raul Ciurtin, presedintele companiei, a cumparat la randul sau actiuni, dupa ce vanduse anul trecut. RC2 a cumparat si o participatie de 5,8% din producatorul de cabluri electrice Iproeb Bistrita (IPRU), in conditiile in care valoarea companiei a scazut la 16 milioane de euro, de la 116 milioane de euro in urma cu un an. Companiile cu operatiuni in sectorul imobiliar sau petrolier nu au fost singurele lovite de criza. Retailerul IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA), una dintre actiunile preferate de fondurile straine de investitii, care ajunsesera la inceputul acestui an sa controleze peste 50% din companie, a pierdut 90% din valoare, fiind evaluata acum la 10 milioane de euro, mai putin decat la listare. In 2005, compania a vandut circa 20% din capitalul social prin oferta publica pentru 12,5 milioane de euro. Fondatorul companiei, Dragos Cinca, a vandut in ultimii ani pachete noi de actiuni pe Bursa. Societatea de intermediere financiara Broker Cluj (BRK) a ajuns de asemenea la valoarea dinainte de listare, fiind evaluata in prezent pe Bursa la 9,3 milioane de euro, in conditiile in care anul trecut valoarea acesteia se apropia de 150 de milioane de euro. Actionarii care au ramas in aceste companii in ultimul an ar inregistra pierderi imense daca ar vinde acum, insa pentru investitorii care dispun de lichiditati scaderile ofera oportunitati foarte atractive de investitii. Cu banii cu care in urma cu un an ar ficumparat una sau doua companii, acum le pot cumpara pe toate 15.

  • BVB ii asteapta pe americani

    Inceputul lunii noiembrie a adus o revenire semnificativa a pietei, dupa dezastrul din octombrie, desi agentiile de rating Standard & Poor’s si Fitch au scos Romania din categoria economiilor “investment grade”. Aceasta nu a impiedicat SIF-urile sa urce cu 14% pe zi, desi toata lumea vorbea despre reducerea investitiilor straine.

    Cresteau americanii si europenii, crestea si Bursa de la Bucuresti. Au inceput apoi sa curga rezultatele financiare: Petrom a anuntat profit cu 48% mai mare la noua luni, Transelectrica a raportat castiguri in crestere de patru ori. Cu toate acestea, nici una, nici cealalta nu au putut duce piata in sus, cand bursa americana scadea cu 5%. Au venit apoi stirile proaste, aproape o avalansa: Alro ia in calcul reducerea productiei cu 25%, Oltchim va produce mai putin, Azomures inchide jumatate din instalatii.

    Efectul in piata: vineri erau toate pe plus. In aceste conditii, investitorilor care au mai ramas pe piata nu le mai ramane decat sa se ghideze dupa oscilatiile de moment ale pietelor externe sau sa investeasca in companii pe care le considera solide si sa astepte ca acestea sa ajunga la evaluari corecte, fundamentate pe rezultate, caz in care trebuie sa astepte ca piata sa se linisteasca. “In prezent pe Bursa se tranzactioneaza mai mult asteptari, care se ajusteaza in functie de stirile care apar. Nu primeaza in momentul de fata rezultatele obtinute, ci asteptarile, care sunt foarte negative”, spune Adrian Danciu, analist la Broker Cluj.

    Si totusi, desi Bursa a parut rupta de economie pana acum, aceasta pare sa fi anticipat corect directia in care a luat-o economia reala. In general, desi profiturile la noua luni sunt in crestere, ritmul s-a redus puternic in trimestrul al treilea, iar unele au inregistrat chiar scaderi ale profitului. Este si cazul Petrom, care a obtinut un profit in crestere cu 48% la noua luni, dar castigul raportat pentru trimestrul al treilea a fost cu 2% mai mic decat cel din perioada similara a anului trecut.

    Pentru trimestrul al patrulea, situatia pare si mai dificila, in contextul in care preturile materiilor prime, de la petrol pana la otel, au inregistrat scaderi puternice, marii exportatori se vor confrunta cu reduceri semnificative de profit sau chiar pierderi. Alro Slatina, cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa de Est, a raportat inca din primele noua luni o scadere cu 22% a profitului net. Scaderea pretului aluminiului a determinat actionarul majoritar, grupul Vimetco, sa se gandeasca la o reducere semnificativa a productiei.

    Asadar, pe de o parte sunt companii cu rezultate bune, pe de alta parte, perspectivele, cel putin pe termen de cateva luni, sunt proaste, astfel ca estimarile investitorilor privind valoarea companiilor listate difera foarte mult in functie de parametrii luati in calcul. Aceasta este si una dintre explicatiile pentru volatilitatea extrem de ridicata din piata, care favorizeaza mai mult speculatiile decat investitiile pe termen lung.

    “Majoritatea jucatorilor din piata sunt speculatori. Se urmareste in principal obtinerea de randamente pe termen scurt. Investitorii pe termen lung au destul de putin spatiu de manevra. Multi dintre acestia sunt blocati pe actiuni, astfel ca nu pot veni cu capital nou pe Bursa”, explica Adrian Danciu. De ce ar finevoie pentru ca piata sa revina la datele fundamentale? Brokerii spun ca, in primul rand, de o imbunatatire a asteptarilor, in principal cele privind economiile dezvoltate.

    La fel cum piata a reactionat negativ, cu mult inainte sa apara primele semne de criza in economia romaneasca, la fel probabil ca va incepe sa-si revina inainte ca economia locala sa se insanatoseasca, daca pe plan extern se vor vedea semne de redresare. Potrivit unui raport al Raiffeisen Bank, piata de capital din Romania va asigura, in primavara anului viitor, oportunitati pentru acumularea de pozitii pe Bursa, anticipand imbunatatirea conditiilor economice la nivel global. Asadar, tot la americani sunt asteptarile.