BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Peste 90.000 de corporatişti din Bucureşti îşi fac bagajele

    Peste 294.000 mp de spaţii de birouri de clasa A vor fi livrate în acest an în Bu­cureşti, în 16 proiecte imobiliare, aproape jumătate din totalul spaţiilor deja livrate fiind în zona de nord a Ca­pitalei, potrivit celor mai recente date ale companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Astfel, în primul se­mestru al acestui an au fost daţi în folo­sinţă 155.500 mp de birouri în 8 proiecte imo­biliare, iar până la sfârşitul anului mai sunt anunţate 8 pro­iec­te, cu aproximativ 138.500 mp.

    Ce înseamnă asta pentru angajaţi? 

    Şantiere de birouri pentru 90.000 de angajaţi în Capitală. Pentru anul 2017 sunt anunţate 9 pro­iecte imobiliare

     

  • Proiectul de birouri Swan din Pipera a fost vândut cu 30 de milioane de euro

    Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) a anunţat că a vândut proiectul de birouri Swan Office&Technology Park, obţinând un preţ de 30,3 milioane de euro, cu aproximativ 50% peste preţul aprobat de creditori. Cumpărătorul este compania Smartown Investments.

    „Vânzarea proiectului vine în urma unui efort susţinut al echipei de specialişti a CITR, care a reuşit să crească cu peste 130% suprafaţa închiriabilă, de la 33% cât era la debutul insolvenţei, la 78% cât este la momentul vânzării. Această performanţă a crescut incontestabil valoarea proiectului şi l-a făcut mai atractiv pentru investitori”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a început cariera în zona farma, iar acum lucrează în imobiliare. A gestionat peste 50.000 de metri pătraţi în ultimii 2 ani

    Din 2008 conduce, în cadrul DTZ Echinox, departamentul Office, care gestionează tranzacţiile de închiriere a spaţiilor de birouri. În ultimele 24 de luni, echipa de care este responsabilă a închiriat peste 50.000 de metri pătraţi de birouri. Licenţiată a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, Mădălina Cojocaru s-a angajat la începutul carierei sale, în 2000, în echipa de marketing & sales a A&D Pharma, şi se ocupa de promovarea produselor dermocosmetice din portofoliul Mediplus.

    Apoi, în anul III de facultate, a fost recrutată de directorul comercial al hotelului Sofitel (acum Pullman) şi a lucrat în hotelărie timp de şase ani ca account manager în departamentul de vânzări, iar apoi încă un an în cadrul hotelului Novotel din Bucureşti. Povesteşte că nu a avut un plan de carieră şi nici nu a terminat una dintre facultăţile care i-ar fi putut da o direcţie clară din punct de vedere profesional, precum cele tehnice, de drept sau de medicină. „Totuşi, cunoaşterea limbii franceze şi-a pus amprenta asupra primilor ani de carieră şi m-a ajutat să intru în lumea corporate într-o perioadă în care comunitatea de business franceză din Bucureşti era extrem de activă.“

    Însă intrarea în sectorul imobiliar a fost premeditată, deoarece observase că era un domeniu cu potenţial, iar contactele create în industria ospitalităţii au ajutat-o la semnarea rapidă a primelor tranzacţii. „Era o piaţă extrem de dinamică, în sectorul de birouri se construia foarte mult, rata de neocupare ajunsese la un moment dat la 1%, astfel că munca brokerilor era mai degrabă concentrată pe identificarea spaţiilor decât pe cea a diversificării portofoliului de chiriaşi.“

    Apoi a urmat declinul pieţei imobiliare, perioada 2009 – 2010 fiind cea mai dificilă din cariera sa: „Trebuia să fii creativ, să-ţi diversifici serviciile, să vizezi clienţi care aveau nevoie de servicii de consultanţă pentru reducerea cheltuielilor şi eficientizarea spaţiului. Era un moment în care aproape nimeni nu mai dorea să se mute, majoritatea chiriaşilor fiind concentraţi pe scăderea costurilor de ocupare“. În acea perioadă, peste 50% din volumul tranzacţiilor intermediate de membrii departamentului Office au vizat renegocieri de contracte de închiriere.

    Spune că pe termen lung, peste zece ani, şi-ar dori să-şi continue activitatea în zona imobiliară: „Este un domeniu extrem de dinamic, plin de provocări, din care ai mereu ceva de învăţat şi în care filosofia «it’s not personal, it’s business» nu se aplică“.

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.  

  • Cum arată birourile viitorului

    Birourile viitorului vor arăta foarte diferit de cele în care lucrăm în ziua de azi: fără cabluri, fără un program fix de lucru, fără spaţii de birouri clar definite ierarhic şi fără şedinţe interminabile. Interacţiunea dintre arhitectură şi tehnologie este principalul motor al schimbărilor din spaţiile de lucru, spun reprezentanţii Kinnarps România, unul din cei mai importanţi jucători pe segmentul de mobilier şi soluţii de amenajare pentru spaţii de birouri.

    “Schimbările în modul în care interacţionăm unii cu alţii prin intermediul noilor tehnologii, telefoanelor smart sau tabletelor, afectează în mod direct modul în care noi muncim. în noua eră, munca, aşa cum spune arhitectul Frank Duffy, unul din fondatorii DEWG, este ceea ce faci şi nu un loc în care te duci. Graniţa dintre timpul consacrat muncii şi timpul liber a dispărut şi este obligatoriu ca spaţiile în care ne desfaşurăm munca să se adapteze acestor condiţii. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată birourile viitorului

    Birourile viitorului vor arăta foarte diferit de cele în care lucrăm în ziua de azi: fără cabluri, fără un program fix de lucru, fără spaţii de birouri clar definite ierarhic şi fără şedinţe interminabile. Interacţiunea dintre arhitectură şi tehnologie este principalul motor al schimbărilor din spaţiile de lucru, spun reprezentanţii Kinnarps România, unul din cei mai importanţi jucători pe segmentul de mobilier şi soluţii de amenajare pentru spaţii de birouri.

    “Schimbările în modul în care interacţionăm unii cu alţii prin intermediul noilor tehnologii, telefoanelor smart sau tabletelor, afectează în mod direct modul în care noi muncim. în noua eră, munca, aşa cum spune arhitectul Frank Duffy, unul din fondatorii DEWG, este ceea ce faci şi nu un loc în care te duci. Graniţa dintre timpul consacrat muncii şi timpul liber a dispărut şi este obligatoriu ca spaţiile în care ne desfaşurăm munca să se adapteze acestor condiţii. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în aceşti ani

    Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%, scrie Ziarul Financiar

    Deşi au recuperat pierderile de atunci, pieţele financiare nu mai sunt la fel  –  PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu  –  În schimb, numărul de supermarketuri s-a triplat.

    Falimentul Lehman Brothers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani.

    Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproa­pe 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.
    Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creş­terea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Euro­pene.

    Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea eco­nomică ponderea lor ar trebui să crească.
    Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere.

    În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“  270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pom­pat sute de milioane de euro în extindere.

  • A inceput afacere intr-un birou unde erau două scaune şi trei oameni iar acum este cunoscut pe orice şantier din Bucureşti

    Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri şi este cunoscut şi recunoscut pe orice şantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat şi îşi propune să îşi dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfăşurat noaptea sau în weekend.

    Un alt detaliu interesat al activităţii lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără ţintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să îşi acopere cheltuielile companiei. „Dacă îţi propui să faci un milion de euro şi realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu eşti suficient de bun. Şi atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă ţintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât şi asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acţionarilor.” Recunoaşte că îi este destul de simplu să depăşească nivelul propus iniţial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau şase sedii de birouri.

    Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; şoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greşit, aşa că am luat pieptiş arşiţa verii bucureştene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care şi-a făcut birouri în clădire şi l-a angajat pentru amenajare; a rămas şi el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni şi două scaune. Provine dintr-o familie de medici şi s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agenţiile de publicitate, aşa că a mers pe marketing.

    N-a ştiut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing şi comerţ exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata şi-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume ştia ce este marketingul. A colaborat şi cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să îşi facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După şase luni şi nicio lucrare şi nicio perspectivă, a constatat că voinţa nu este de ajuns; îi lipsea experienţa. „Sunt mulţi care aleargă înainte de a învăţa să meargă şi cad şi îşi rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”

    A revenit la condiţia de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din Bucureşti. Spune că a fost cea mai bună şcoală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensităţii. „Făceam şi contabilitate, eram şi project manager, urmăream şi execuţia, mă certam cu constructori, am achiziţionat şi terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simţea nevoia să urce. S-a despărţit de Cascade şi a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Iniţial project manager, a primit patru luni mai târziu şefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înfiinţa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcţii şi instalaţii pentru companie. Iniţial lucrările de construcţii nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În şase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la Bucureşti la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”

    A simţit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeaşi performanţă de unul singur. După multe nopţi nedormite, a luat decizia să îşi reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, şi doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relaţii pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulţi parteneri, clienţi sau executanţi, a învăţat lucruri şi a lăsat loc de bună ziua. „Experienţele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporaţiei. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram şi partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulţi angajaţi, poţi învăţa cum să lucrezi în echipă, cum să te comporţi cu oamenii, cum să comunici cu ei, şi acesta este cel mai bun antrenament.

  • Mai puţin zgomot, mai multă culoare

    „Câteva milioane de euro“, este răspunsul pe care îl oferă Ravinder Takkar, CEO şi preşedinte al Vodafone România, întrebat de investiţia în noul sediu, când a prezentat noile birouri ale companiei. Takkar nu a mai oferit niciun detaliu pe marginea sumei investite, dar a precizat că „este pentru prima oară când am reuşit să aducem aproape toţi angajaţii într-un singur loc“. Conform reprezentanţilor companiei, conceptul de design, intitulat Vodafone City, este inspirat din aspectul şi diversitatea oraşului; amenajarea noului sediu a durat circa patru luni, iar mutarea propriu‑zisă circa o lună. La mezanin este amenajată, pe o suprafaţă de 1.000 mp, o zonă extinsă pentru traininguri (Vodafone Learning Center), iar accesul la etajele superioare este asigurat cu nouă lifturi şi trei rânduri duble de scări (două interioare şi una exterioară), ce asigură evacuarea simultană pe şase fluxuri. Dincolo de explozia de culori şi spaţiile luminoase, în realizarea amenajării sunt elemente care au jucat, în mod surprinzător poate, un rol important. De pildă mocheta, care nu are doar un rol estetic, în amenajare, aşa cum ar crede un profan. În acest caz, mocheta a fost aleasă şi după un alt criteriu, iar Ravinder Takkar spune: „Am plătit foarte mult pe această mochetă. Pare normală dar de fapt este una specială, care absoarbe zgomotul, iar zgomotul afectează nivelul de concentrare“. Şi pentru că eficienţa angajaţilor se leagă strâns de nivelul de stres, clădirea are o serie de dotări care să ajute la relaxarea celor care doresc pauze: cameră cu bibliotecă digitală, o zonă cu masă de ping-pong, biliard şi air hockey; la fiecare etaj se găsesc scaune de masaj, terase, bucătărie complet echipată şi duşuri.

    Mocheta specială este doar unul din elementele din cadrul sistemului de mascare a zgomotului, o premieră pe piaţa românească. În plus, toate etajele sunt prevăzute cu sistem centralizat de management al temperaturii şi al aportului de aer proaspăt. În noul sediu se păstrează sistemul de lucru în zonă open-space, pus în practică în timpul mandatului fostului şef, Inaki Berroeta, în care angajaţii nu au locuri proprii la birouri, ci se aşază unde găsesc loc liber şi eliberează masa la plecare. Fiecare angajat se poate aşeza unde vrea, dar există o organizare pe etaje a departamentelor, care ocupă zone prestabilite. Nivelurile închiriate de Vodafone reunesc 94 de săli de şedinţă, care pot fi rezervate de orice angajat, dar dacă întârzierea este mai mare de câteva minute, sala este considerată liberă şi poate fi folosită de altcineva. Mobilierul folosit la amenajarea birourilor cântăreşte 37 de tone, iar pentru instalaţii s-au folosit 233 km de cablu.

    Clădirea în care îşi desfăşoară acum activitatea angajaţii operatorului de telefonie mobilă, pe o suprafaţă de 17.800 mp dintr-un total de 58.000 mp, este clasificată ca „imobil verde“, fiind proiectată şi executată conform standardului LEED Platinum. Astfel, clădirea plasată la intersecţia a trei artere importante din Bucureşti – calea Floreasca, şoseaua Pipera şi bulevardul Barbu Văcărescu – dispune de parcare pentru maşini electrice, permiţând şi alimentarea lor, parcare subterană şi supraterană pentru biciclete şi pentru motociclete, foloseşte apa de ploaie reciclată, asigură un consum eficient al energiei electrice prin sistemul automat de control al facilităţilor şi de iluminat. Sistemul de iluminat funcţionează automat, pe primele două linii de la faţadă, pe senzori de lumină (cerinţă pentru acreditarea de clădire verde) şi sistem de închidere automat după o anumită oră (zonele sunt setate în sistem în funcţie de departament, la nivel de etaj).

    „Suntem o companie cu activitate în domeniul tehnologiei, de aceea folosim tehnologiile noastre, dar şi tehnologii inovatoare, pentru că vrem ca angajaţii noştri să aibă încredere în aceste tehnologii şi beneficiile pe care le aduc aceste tehnologii“, a declarat Takkar, cu ocazia turului de prezentare al clădirii. Compania pe care o conduce a raportat la finalul trimestrului încheiat la 30 iunie venituri din servicii de 173,9 milioane de euro, în creştere cu 4,2% faţă de perioada similară a anului trecut, pe bază organică. În acelaşi interval, consumul de date mobile a crescut cu 105,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Vodafone a raportat un număr total de 9,159 milioane de clienţi ai seviciilor mobile, de voce şi m2M.

  • Nu prea ai chef de muncă? De vină ar putea fi aerul condiţionat din birou

    Afară este caniculă, iar singurul mod în care putem combate căldura este prin scăderea temperaturii din interior cu ajutorul unui aparat de aer condiţionat. Din ce în ce mai multe locuinţe sunt dotate cu astfel de aparate şi aproape toate clădirile de birouri vin echipate astfel.

    Anagajaţii se pot bucura de aerul răcoros, dar temperatura prea scăzută ar putea avea un efect neaşteptat: scăderea productivităţii,  relatează Bloomberg.

    În 2010 Alan Hedge, director al laboratorului “Human Factors and Ergonomics Laboratory” din cadrul Universităţii Cornell, a realizat un experiement pentru a vedea efectul aerului condiţionat asupra productivităţii angajaţiilor. El a găsit că cei care lucrau în birouri unde temperatura erau până la 20 de grade Celsius nu au fost la fel de productivi ca cei care stătea într-un mediu mai cald şi făceau mai multe greşeli. Mai mult, se pare că cei care lucrau în birouri cu temperatura medie de 25 au produs de două ori mai multe materiale decât cei aflaţi în birouri cu temperatura de 20 de grade. Totuşi nici prea cald nu este bine, deoarece atunci când temperatura ajungea aproape de 29-30 de grade, nivelul de productivitate scădea din nou.

    “Când oamenilor le este frig le vine greu să se concentreze pe muncă. Îşi freacă mâinile, se plimbă prin birou pentru a se încălzi. Frigul îi distrage de la muncă”, spune Hedge.

    În Statele Unite temperatura medie din birouri se situează undeva între 20-23 de grade Celsius, temperatura stabilită încă din anii 60 pentru ca purtatul unui costum să fie confortabil, potrivit unui studiu publicat în 2015 în Nature Climate Change. Pe lângă consumul mare de energie pe care-l presupune, această situaţie le afectează pe femei care se încălzesc mai greu decât bărbaţii.

    Pentru a creşte confortabilitatea şi productivitatea Hedge sugerează ca oamenii să-şi acopere zonele cele mai sensibile la frig precum ceafa, gleznele sau picoarele (dacă poartă sandale).