BusinessMagazin

Tag: arta

  • Minimuzeul din sufragerie

    Galeriile rezolvă astfel problema spaţiului expoziţional, în timp ce dezvoltatorii decorează proprietăţi luxoase pe care vor să le promoveze, potenţialii clienţi fiind atraşi de ideea de a putea cumpăra lucrările respective ori chiar de a le primi odată cu casa dacă vor să o cumpere, scrie The Telegraph. 

    Transformarea locuinţelor în minimuzee duce şi la creşterea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale aflate în apropiere de muzee sau galerii de artă. Totodată, o proprietate nouă sau renovată prezentată ca un minimuzeu are şanse mai mari să se vândă celor care deţin deja mai multe locuinţe, pentru că îi scapă de bătaia de cap pe care o reprezintă amenajarea de la zero, susţin experţii imobiliari.

  • Prima artistă din România care a vândut un tablou în Bitcoin. Cât a luat pe lucrarea ei

    Pictura „Cryptsy”, realizată de Ştefania Nistoreanu în 2014, a fost expusă spre vânzare pe platforma online BitPremier, unde a fost remarcată recent de un cumpărător din Hong Kong. Acesta a considerat că face o bună investiţie adăugându-şi la colecţie lucrarea, având în vedere popularitatea ei în rândul celor pasionaţi de criptografie şi criptoartă.

    Vânzarea s-a făcut rapid şi uşor, printr-un transfer aproape instantaneu al „monedei viitorului”, Bitcoin, care, la momentul tranzacţiei, urcase la valoarea de aproximativ 2,250 de dolari. „Cryptsy reprezintă un cod destinat unei civilizaţii avangardiste, un labirint compus din simboluri primordiale, ancestrale, îmbinate cu elemente matematice împrumutate din criptografie. Tabloul este plin de indicii pentru cei care caută să descopere şi să înţeleagă Totul”, spune Ştefania Nistoreanu despre lucrarea ei, care va ajunge curând în Hong Kong.

    „Achiziţionarea unei opere de artă în Bitcoin demonstrează că această modalitate de plată a devenit, fără îndoială, o normalitate. Nu mai există nesiguranţa şi neîncrederea de la început, pentru că s-a dovedit buna şi uşoara utilizare a acestei monede. Ea este o alternativă reală de resurse, care, împreună cu inovaţii din alte domenii, nu va ştirbi cu nimic umanitatea pură pentru care pledez în arta mea. Dimpotrivă, oferă şansele unei civilizaţii superioare, în care natura şi umanitatea vor fi celebrate”, adaugă pictoriţa.

    În prezent, Ştefania Nistoreanu are alte opt picturi expuse pe platforma BitPremier, unde oamenii pot cumpăra cu Bitcoin lucruri dintre cele mai diverse, de la artă, la iahturi, bijuterii sau chiar bunuri imobiliare.

    La 35 de ani, Ştefania Nistoreanu se numără printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi tineri artişti din România, lucrările sale fiind prezentate de-a lungul timpului în numeroase publicaţii şi la posturi de televiziune naţionale. Pictează de la 13 ani şi a absolvit un liceu de arte şi o universitate în acelaşi domeniu, cu specializarea în Artă Monumentală Bizantină. A expus în mai multe oraşe din ţară, precum şi în Luxemburg, Austria şi Ungaria. Pictoriţa trăieşte la Braşov.

     

  • Doi tineri români au pornit o afacere cu mobilier cu 15.000 de euro, iar anul acesta au în plan vânzări de aproape 1 milion de euro

    ”În măsura în care toate lucrurile au o poveste, unele au o istorie mai veche, iar cea din urmă ne pasiona pe noi. Nu am vrut să mergem în zona de obiecte de colecţie, pentru că ne-am dorit şi latura practică, utilă a obiectelor, pe lângă cea estetică“, spune Octavian Mănescu, cel care împreună cu asociata sa a pus bazele poveştii Retro Boutique. Au ales online-ul ca mijloc de comercializare a produselor, deoarece şi-au propus să nu investească o valoare mare de capital, iar în urmă cu şase ani segmentul nu cunoştea nici popularitatea din prezent. ”Însă din moment ce am început să sap – şi astăzi sap şi învăţ în continuare – mi-am dat seama că e fabulos. Un magazin online nu înseamnă doar un site, ci are toată bucătăria internă a unuia fizic, doar cu interfaţa diferită“, îşi aminteşte antreprenorul.

    În primul an Retro Boutique a fost specializat exclusiv pe decoraţiuni, după care, luând contact cu furnizorii, pieţele străine şi trendurile în domeniu, antreprenorii şi-au dat seama că mobilierul poate fi mai ofertant, atât din punct de vedere stilistic, cât şi al online-ului. Valoarea investiţiei iniţiale se învârte în jurul a 15.000 de euro, bani pe care i-au cheltuit pe infrastructura site-ului, costuri iniţiale de promovare, stocuri etc., însă ”în online este vitală îmbunătăţirea continuă a platformei“, motiv pentru care au investit continuu în afacere, spune fondatorul.

    Dacă la început aduceau produse mai ales din Asia, piesele fiind mai ieftine, odată cu creşterea afacerii s-au reorientat pe alegerea furnizorilor locali de mobilier, mai scump. Iar oamenii au început din ce în ce mai des să solicite să vadă produsele înainte de a le cumpăra, motiv pentru care Retro Boutique a deschis, după trei ani de activitate în online, primul showroom în zona Băneasa. Mai târziu au ales să se mute într-o casă construită în 1930, mai mare şi adaptată identităţii Retro Boutique. ”Ideea noastră a fost să atragem oamenii din online şi să închidem vânzarea în showroom. Prin urmare, nu suntem amplasaţi într-o zonă cu vad, o zonă comercială“, explică antreprenorul.

    Portofoliul Retro Boutique reuneşte deopotrivă decoraţiuni şi accesorii, iar gama de preţuri începe de la 20-30 de lei şi urcă spre 300-400 de lei piesa. Mobilierul este însă baza afacerii, iar media de preţ pentru fiecare obiect se află între 800 şi 900 de lei; printre cele mai scumpe piese se numără, spre exemplu, o bibliotecă de 8.000 de lei, care poate fi personalizată. În acest moment, la Retro Boutique pot apela şi cei care vor să îşi decoreze întrega casă, cu excepţia băii şi bucătăriei, businessul incluzând, de aproape doi ani, şi o zonă de consiliere în acest sens. Din portofoliu lipseşte deocamdată mobilierul pentru baie, iar ”bucătăriile sunt un business în sine şi nu cred că o să intrăm vreodată“, spune Mănescu.

    Retro Boutique acoperă o zonă de clienţi cu putere medie de cumpărare, cu gusturi elitiste şi posibilităţi pe măsură, precizează Mănescu. ”Nu poţi să vinzi anumite piese oricui, pentru că ele au o poveste, iar cel ce are nivelul de educaţie încât să priceapă valoarea sa este individul din middle class, care călătoreşte mult, citeşte mult, se autoeducă şi are bani“, precizează antreprenorul. În continuare majoritatea clienţilor vin din online, iar 40% dintre vânzări se încheie pentru clienţi din Bucureşti; cea mai mare comandă primită şi încheiată în online a fost de 18.000 de lei, de la un client din Satu Mare.

    ”Chiar dacă dorim să promovăm showroomul, se pare că online-ul nu are rival“, spune Mănescu zâmbind. Conform unui studiu al GpeC, citat de Mediafax, valoarea cumpărăturilor online a depăşit pragul de 1,8 miliarde de euro în 2016, nivel cu aproape 30% mai mare decât în 2015, ceea ce înseamnă că românii cheltuiesc circa 5 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături pe internet. Valoarea de 1,8 miliarde de euro face referire doar la produsele fizice (tangibile) comercializate online şi nu la servicii, plăţi de facturi la utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole sau diferite evenimente, rezervări hoteliere, vacanţe şi călătorii etc. Dacă ar fi adăugate şi acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil. Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2016 a rămas neschimbat faţă de 2015: produsele din gama electro-IT&C, produsele de tip fashion & beauty, produsele pentru casă şi decoraţiuni, precum şi produsele destinate copiilor. Comparativ cu 2015, valoarea medie a tranzacţiilor a scăzut pe aproape toate categoriile menţionate, cu o singură excepţie – produsele pentru casă şi decoraţiuni, unde valoarea medie a tranzacţiei a crescut de peste două ori. Astfel, în cazul magazinelor online cu profil home & deco, românii au cheltuit 474 de lei pe tranzacţie, comparativ cu 220 de lei pe tranzacţie în 2015.

    Afacerea Retro Boutique a pornit la drum cu doi oameni şi a înregistrat creşteri constante de la an la an, spune antreprenorul. Se declară mulţumit de strategia managerială pe care a pus-o în aplicare încă de la început, şi anume externalizarea majorităţii serviciilor, de la marketing până la contabilitate, iar cei doi parteneri s-au concentrat, în general, doar pe planul de afaceri; în prezent Retro Boutique are şase angajaţi. Pe de altă parte, Mănescu recunoaşte că antreprenoriatul nu este ”un job“ prea uşor, ci dimpotrivă. ”Sigur că a fost greu, sigur că este în continuare solicitant şi provocator, dar dacă am ajuns aici înseamnă că am fost răsplătiţi în sensul în care creşterile noastre au fost substanţiale de la un an la altul.“ Spre exemplu, cifra de afaceri a bifat anul trecut un avans de 30% faţă de anul anterior, iar până în prezent 2017 a adus 50% creştere a rulajelor Retro Boutique. Pentru finele anului curent, antreprenorul estimează  – ambiţios, spune el – o dublare a cifrei de afaceri, fiind ajutaţi de piaţă, dar şi de schimbările şi investiţiile majore făcute în ultima perioadă.

    Ultimele investiţii au vizat relansarea noii platforme, angajări, o creştere a costurilor de marketing, dar şi un stoc pentru cele mai vândute produse. Anul trecut, afacerile s-au plasat în jurul a 400.000 de euro, iar odată cu finalizarea investiţiilor de ordinul zecilor de mii de euro, antreprenorul se aşteaptă să intre pe profit.

  • Cum să faci bani modificând calculatoare

    Moddingul are la bază un principiu simplu: modificarea uneia sau a mai multor piese care alcătuiesc un PC. Poate varia de la o simplă vopsire a unui element până la modificarea carcasei atât de mult încât nu o mai recunoşti“, spune Coman, unul dintre ”modderii“ cunoscuţi din România.

    Această activitate nu este doar un hobby; se poate dovedi chiar bănoasă, deoarece sistemele transformate pot fi vândute celor care sunt dispuşi să scoată din buzunare sume însemnate.

    Aşadar, clasicele dreptunghiuri gri sau negre se pot schimba radical şi aici nu vorbim doar de o pată de culoare, ci de tuburi cu apă ori elemente din fier sau lemn care schimbă radical aspectul desktopului. Alexandru Coman şi-a început traseul în această meserie vopsind o carcasă, însă ultimele sale creaţii sunt mult mai complicate de atât. Un pasionat de calculatoare poate începe să-şi modifice propriul computer, apoi să-l facă cunoscut internetului; astfel, poate câştiga îndeajuns de multă faimă pentru a atrage atenţia marilor producători de PC-uri, care ”ajung să investească într-un modder după ce văd că proiectele atrag interesul fanilor în online dar şi în offline, la evenimente de specialitate. Aşa că aleg să investească fie prin sponsorizări, fie prin oferirea de produse către oamenii care le pot pune în valoare“, afirmă Coman.

    Proiectele variază, atât ca investiţie cât şi ca timp de execuţie, în funcţie de complexitatea fiecăruia. Realizarea celui mai recent proiect al lui Coman a durat cam o lună, dar ”PC-deskul All-in“, cum îi zice el, a fost cel mai dificil proiect; este practic vorba despre un computer încorporat într-o masă de birou şi construcţia acestuia a durat cam un an. Iar costurile sunt ridicate, atât pentru constructor, cât şi pentru cumpărător.

    Coman a vândut PC-deskul All-in localului Nexus Gamers Pub din Bucureşti pe o sumă serioasă. ”Un sistem construit la acest nivel de complexitate poate costa în jur de 2.000 de euro. Un mod mai «cuminte», cum a fost şi ultimul meu «build», poate duce la costuri suplimentare de 1.000 de euro, poate chiar mai mult, dincolo de componentele standard ale computerului“, spune el. Şi argumentează că numai răcirea cu apă costă în jur de 600 de euro pentru un sistem complicat. Tot el dă asigurări că nu toate transformările trebuie să fie foarte costisitoare. ”Nu toate moddurile costă la fel de mult, pentru un proiect de început te poţi rezuma la ceva simplu cum ar fi vopsirea unui design pe carcasă.“

    Publicul ţintă este restrâns şi, de asemenea, piaţa pentru astfel de produse este relativ mică. Interesaţi de astfel de produse sunt ”toţi pasionaţii «hardcore» de PC-uri, care vor să aibă ceva unic în casă sau la biroul de lucru. Este pentru oamenii care vor să investească mai mult în PC-ul lor nu doar pentru performanţă, ci şi pentru estetică“, spune Coman. Această activitate nu este rezervată doar pasionaţilor de jocuri, IT-iştilor, ci şi companiilor. Origin PC Corporation, Digital Storm sau Singularity Computers sunt câteva dintre firmele care fac produse personalizate pentru clienţi. Potrivit site-ului Glassdoor, veniturile Digital Storm se plasează între 5 şi 10 milioane de dolari.

    Pentru România este greu de estimat o astfel de piaţă, dar ”românii pasionaţi de PC-uri pun preţ pe latura estetică şi vor un sistem unic pe care să-l folosească în gaming sau pentru a lucra“, este de părere Coman. Tot el apreciază că în ultima vreme s-a dezvoltat o tendinţă a gamerilor români de a încerca să-şi personalizeze singuri computerele, ”şi nu-i învinovăţesc, e extrem de distractiv să lucrezi la un proiect de acest gen“.

  • Un student român completează lista artiştilor celebri implicaţi în proiectul illy Art Collection

    Lucrarea câştigătoare a fost prezentată în cadrul unei expoziţii de artă care a avut loc ieri, la galeria Galateca. Evenimentul a reunit creaţiile artiştilor consacraţi, parte din illy Art Collection, precum şi cele mai bune 20 de opere înscrise în competiţia Design the illy can, ediţia a II-a.  Acestea au fost selectate dintr-un total de 328 de lucrări realizate de peste 160 de tineri pasionaţi de design din întreaga ţară, de către un juriu format din: Carlo Bach, art & creative Director illycaffè, Mihnea Ghilduş, designer de produs şi fondator Dizainăr, Eugen Erhan, asist. univ. drd. al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Magda Sficlea, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, şi Ciprian Mihnea, lector univ. dr. al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Marele premiu, constând în design-ul imprimat pe cutia de cafea illy şi participarea la cursul Disruptive Market Innovation through Design, organizat de Royal College of Arts UK în vara anului 2017, i-a fost acordat lui Marius pentru lucrarea Magic Moment.

    „Opera propune surprinderea momentului în care ne bem cafeaua. Aceasta din urmă este de fapt modul prin care ne începem ziua şi, de multe ori, ne-o şi continuăm. Plecând de la aceste premise, am ales să ilustrez ideea abstractizată a unor fluide ce reprezintă cafeaua în esenţa ei. Culorile folosite sunt vii deoarece exprimă efectul pe care ni-l dă, de multe ori, cafeaua – ne umple de energie oferindu-ne, astfel, mai multe perspective asupra timpului şi modului în care îl folosim.”, a declarat Marius Iulian Stan, student la secţia de design grafic a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

    Numele său se alătură unei liste impresionante de artişti care, într-un sfert de secol, au semnat creaţiile illy Art Collection, printre care se numără: Michelangelo Pistoletto, Marina Abramovic, Anish Kapoor, James Rosenquist, William Kentridge, Yoko Ono şi Gillo Dorfles. Acest proiect special a luat naştere în 1992, când Francesco Illy, fondatorul brand-ului illy, a invitat câteva personalităţi ale artei contemporane să îşi pună amprenta pe ceaşca de cafea desenată de Matteo Thun. Colaborările illycaffè în domeniul artei au luat, de-a lungul timpului, şi alte forme: prin contribuţii importante la crearea şi expunerea artei contemporane, susţinerea tinerilor artişti, implicarea în literatură, susţinerea unor evenimente sau deschiderea de spaţii menite să aducă arta mai aproape de publicul larg.

    De exemplu, Galleria illy este un spaţiu temporar care se redeschide în diferite colţuri ale lumii ca o sinteză a universului illy şi a pasiunii pentru excelenţă. Galeria găzduieşte nume internaţionale renumite din lumea artei, literaturii, ştiinţei, design-ului şi a gastronomiei şi a apărut până acum în New York, Milano, Trieste, Berlin, Istanbul, Londra, Beijing etc. În 2015, illycaffè a fost partener oficial al Expo Milano, fiind responsabil de cel mai mare pavilion al expoziţiei, zona de cafea. Prin intermediul proiectului illy sustainArt, compania vine în sprijinul tinerilor artişti din ţări emergente, oferindu-le oportunităţi reale de a experimenta şi de a-şi dezvolta cariera prin intermediul burselor şi expoziţiilor.

    Implicarea illycaffè în artă se reflectă şi în mediul digital, platforma illywords fiind un exemplu în acest sens. Blogul reuneşte viziunile şi opiniile oamenilor de diferite naţionalităţi, culturi şi profesii, promovând talente din domenii creative.În 2016, a luat naştere Stories of illywords, constând în mici cărţi care îmbină imagini ale artiştilor cu scurte poveşti. Arta, mâncarea, design-ul, fotografia şi ilustraţiile se întrepătrund cu uşurinţă în versiunea digitală şi cea tipărită illywords, interconectând diferite discipline şi puncte de vedere.

  • Gadget Review: noul vârf al telefoanelor mobile – VIDEOREVIEW

    Samsung a observat că utilizatorii preferă varianta Edge şi la acest model au decis să implementeze marginile curbate atât la S8, cât şi la S8 Plus. Primul are un display de 5,8 inchi, iar al doilea de 6,2 inchi, ceea ce ar putea părea prea mare sau dificil de manevrat, dar nu este cazul aici. Dimensiunile telefonului nu au crescut cu mult faţă de modelele Galaxy S6 şi Galaxy S7, aparatul fiind ceva mai îngust şi puţin mai înalt. Cu toate acestea, dimensiunea displayului s-a mărit datorită faptului că aproape nu mai există margine pe lateral, iar sus şi jos spaţiile inutile s-au micşorat considerabil, butoanele fizice fiind integrate în display.

    Telefonul este îmbrăcat în metal şi sticlă, are colţurile rotunjite, trei butoane pe laterale şi chiar un jack de 3,5 mm pentru căşti. Telefonul este realizat din materiale bune, conferind senzaţia de dispozitiv premium de fiecare dată când este utilizat. Este o plăcere să-l priveşti şi parcă şi-a depăşit funcţia de gadget utilitar devenind un obiect de design, decorativ. Practic, din punctul meu de vedere, la ora actuală este cel mai frumos telefon de pe piaţă.

    Dimensiunile mici ale lui Galaxy S8 asigură o utilizare confortabilă chiar şi cu o singură mână, iar pentru cei cu mâini mai mici Samsung a integrat opţiunea de a micşora ecranul pentru situaţii în care nu poţi ajunge în colţurile telefonului. Telefonul este curbat şi ai fi tentat să crezi că ar putea fi scăpat cu uşurinţă, însă în perioada de testare eu nu am avut în niciun moment senzaţia că ar putea fi scăpat accidental. Se ”lipeşte“ bine de mână şi nu am simţit nevoia utilizării unei huse. Ce se întâmplă dacă totuşi îl scapi? Să zicem că ar fi bine să vă cumpăraţi huse de protecţie dacă sunteti mai neîndemânatici de fel. 

    Displayul telefonului este absolut impresionant şi este o plăcere să te uiţi la filme sau să te joci. Ecranul are o rezoluţie nativă Quad HD (2.960 x 1.440 pixeli), este luminos (Samsung susţine o luminozitate de 1.000 niţi) şi poate fi folosit cu uşurinţă în orice situaţie, fie la interior, fie direct în razele soarelui, imaginile rămânând clare şi luminoase.

    Datorită formei mai puţin obişnuite, redarea conţinutului video nu este ideală în toate aplicaţiile deoarece nu se acoperă în întregime displayul; rămân bare negre pe laterale. Pe YouTube trebuie să mai apeşi încă un buton pentru a putea acoperi tot ecranul, însă alte aplicaţii nu au implementate această funcţie.

    Telefonul are din fabrică opţiunea ca ecranul să rămână mereu pornit, afişându-se astfel ora, data, nivelul bateriei şi notificările. Acest lucru scurge puţin din baterie, dar l-am găsit foarte util deoarece nu mai eram nevoit să deschid telefonul pentru a vedea cât este ceasul, de exemplu. Un element care aproape nu mai este menţionat în recenzii, deşi e o caracteristică fundamentală a unui telefon, este calitatea apelului. Nici eu nu obişnuiesc să vorbesc despre asta, dar la S8 am rămas surprins de cât de clar se aude vocea ”de la capătul firului“.

    La capitolul performanţă, cum este de aşteptat când vine vorba de un nou telefon Samsung, compania coreeană a integrat cel mai nou proces octa-core Exynos 8895, alături de un procesor grafic Mali-G71 MP20, 4 GB de RAM şi stocare internă începând de la 64 GB. De reţinut este şi faptul că Samsung S8 este primul telefon care vine cu Bluetooth 5.0. Telefonul este excelent în utilizarea normală şi de-a lungul testării nu s-a poticnit niciodată. De asemenea, nici jocurile cu grafică detaliată nu au îngenunchat telefonul. Cu toate acestea, spre surprinderea unora, încă nu este cel mai puternic telefon de pe piaţă; conform testelor de benchmark AnTuTu, unde a obţinut peste 170.000 de puncte, se află pe locul 2 sau 3, în spatele lui iPhone 7 Plus.

    Fanii au rămaşi surprinşi când Samsung a anunţat S8 fără a aduce îmbunătăţiri evidente camerei foto faţă de modelul precedent. Avem de a face cu o cameră similară cu cea de pe smartphone-ul de anul trecut, cu senzor de 12 megapixeli şi obiectiv cu diafragmă f/1.7. Camera frontală vine cu un senzor de 8 megapixeli, însă cu un obiectiv la fel de performant precum cel de pe spate, cu diafragmă f/1.7, capabilitate de filmare în rezoluţie QHD şi focalizare automată foarte precisă.


    Astea fiind spuse, S8 face fotografii foarte bune, oferindu-ne imagini clare, cu culori aprinse (poate puţin cam saturate pentru gustul meu), iar cele realizate în lumină bună arată foarte bine şi proiectate pe un ecran de 140 cm. Pe timp de noapte, imaginile sunt bune şi au puţin zgomot. Un alt lucru care m-a impresionat a fost rapiditatea aplicaţiei, reuşind să fac câteva zeci de fotografii ţinând apăsat timp de câteva secunde butonul de volum. Metodă foarte bună pentru a surprinde un subiect în mişcare. Focalizarea este aproape instantă şi de cele mai multe ori corectă, însă fotografiile făcute în grabă pot ieşi mişcate sau neclare, chiar şi în lumină naturală.

    Şi la capitolul video camera stă foarte bine, fiind capabilă să filmeze 4K la 30 cadre pe secundă sau 1.080 p la 60 de cadre pe secundă. În lumina zilei selfie-urile arată foarte bine, dar în cazuri de luminozitate scăzută detaliile din fotografie dispar.
    Mi-a fost greu să-i găsesc telefonului puncte în minus, singurele inconveniente fiind senzorul de amprentă şi autonomia bateriei, care ar putea fi mai bună. Samsung a mutat senzorul de pe butonul de home pe spate, lângă camera foto. În primul rând, amplasarea este extrem de nefericită şi-ţi va lua ceva timp să înveţi unde e, iar în al doilea rând, senzorul este mic şi e greu de ajuns la el cu o singură mână. Nu de puţine ori m-am aflat în situaţia de a pipăi senzorul pentru ca telefonul să se deschidă, dar fără succes; am fost nevoit să apelez la modul de securitate pentru a intra în telefon.

    Problema nu cred că este senzorul în sine, ci faptul că degetul trebuie amplasat direct pe el, într-o poziţie anume, nici mai sus, nici mai jos, pentru deblocare. Totuşi, nu este musai să foloseşti senzorul de amprentă, S8 având posibilitatea de a se debloca prin scanarea facială sau a irisului. Scanarea facială şi a irisului a mers bine de cele mai multe ori, fiind variante pentru cei care nu vor să folosească senzorul de amprentă.

    Al doilea punct în minus este autonomia bateriei. Telefonul e dotat cu o baterie de 3.000m Ah şi este de înţeles de ce Samsung nu a vrut să forţeze nota în privinţa bateriei. Inconvenientul este legat de faptul că deşi ecranele au devenit mai frumoase, mai luminoase şi mai mari, bateria a rămas cam la aceeaşi performanţă, ceea ce înseamnă că un utilizator intensiv ar putea epuiza bateria unui S8 în mai puţin de o zi de muncă. Totuşi un utilizator obişnuit n-ar trebui să aibă probleme cu bateria într-o zi de muncă. Există un mod de funcţionare economic, care limitează puterea procesorului la 70%, limitează luminozitatea display-ului şi scade rezoluţia de la QHD+ la FHD+. De altfel, Samsung setează telefoanele din fabrică pe rezoluţie FHD+. Cu displayul pornit şi internetul activat, bateria telefonului se scurge cu 9-10 procente de-a lungul nopţii.

    Totuşi, se încarcă foarte repede. O încărcare de la zero durează în jur de o oră şi jumătate. Într-o călătorie cu trenul de 40-50 de minute, am pus telefonul la încărcat la o baterie externă (output 2.1A) şi de la 49% a ajuns la 85%, în timp ce ascultam muzică, am făcut câteva zeci de poze şi am filmat trei-patru clipuri.

    Nu pot să închei acestă recenzie fără să menţionez noul asistent virtual al Samsung, Bixby. Astfel, compania coreeană vrea ca utilizatorii să uite de asistentul Google şi să-l înlocuiască cu propriul lor asistent. Mai mult, Bixby beneficiază de un ecran propriu în stânga meniului principal, de un buton fizic dedicat (care nu poate fi reprogramat) şi poate fi folosit chiar şi atunci când ecranul este stins. Multă dedicare pentru o aplicaţie pe care foarte puţini oameni o să o folosească, mai ales că poate fi folosit asistentul Google. Ce are în plus Bixby este faptul că poate recunoaşte obiecte şi astfel le poţi căuta pe internet. Funcţia de recunoaştere nu merge extraordinar, uneori recunoscând obiectele, dar de cele mai multe ori a afişat imagini cu produse asemănătoare.

    Trăgând linie, Samsung S8 este un telefon aproape fără cusur, frumos, iar Apple va trebui să vină cu ceva cu adevărat uimitor pentru a-i învinge pe rivalii de la Samsung.

     

    CASETA TEHNICĂ

    ECRAN: 5,8“, SUPER AMOLED, 2.960 X 1.440 PIXELI, GORILLA GLASS 5, 568 PPI

    SISTEM DE OPERARE: ANDROID 7.0 (SAMSUNG EXPERIENCE 8.1)

    PROCESOR: OCTA-CORE (4 X 2,3 GHZ + 4 X 1,7 GHZ)

    PROCESOR GRAFIC: MALI-G71 MP20

    RAM: 4 GB

    MEMORIE: 64 GB

    CARD: MICROSD, 256 GB MAX.

    BLUETOOTH: 5.0

    USB: USB TYPE-C (USB 3.1)

    CAMERĂ FOTO: 12 MP, F/1,7, DETECŢIE DE FAZĂ, BLITZ LED, STABILIZARE OPTICĂ (OIS)

    FILMARE VIDEO: 4K (3.840 X 2.160 @ 30 FPS), FULL HD (1.920 X 1.080 @ 60 FPS)

    CAMERĂ FOTO FRONTALĂ: 8 MP, F/1.7, FILMARE 2.560 X 1.440 PIXELI @ 30 FPS

    BATERIE: 3.000 MAH, ÎNCĂRCARE RAPIDĂ

    DIMENSIUNI: 148,9 X 68,1 X 8 MM

    GREUTATE: 155 GRAME

  • Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România

    Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.  
     
    “Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Ghenie, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart. 
    Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea  sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită,  este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.   
    Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa. 
     
    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani. 
     
    Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani.   
     

  • Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România

    Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.  
     
    “Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Ghenie, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart. 
    Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea  sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită,  este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.   
    Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa. 
     
    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani. 
     
    Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani.   
     

  • Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România

    Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.  
     
    “Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Gheorghe, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart. 
    Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea  sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită,  este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.   
    Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa. 
     
    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani. 
     
    Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani.   
     

  • V-aţi dorit să vă întâlniţi cu oameni străini în containere de aur? Acum aveţi posibilitatea

    Instalaţia constă în containere folosite la transportul mărfurilor, care sunt vopsite în auriu şi echipate cu cele necesare videoconferinţelor, după care sunt amplasate în diferite locuri din lume, cum ar fi New York şi Teheran, iniţial. Cei care doresc să stea de vorbă cu un străin din altă parte a lumii vin şi se înscriu pentru o discuţie de 20 de minute despre ce subiecte doresc, care nu este filmată sau înregistrată. 

    Scopul proiectului este de a pune în legătură oameni care altfel nu s-ar întâlni şi a avut atât de mare succes, încât s-au instalat containere aurii şi în alte părţi ale SUA şi chiar în ţări ca Afghanistan, Germania sau Mexic.