Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare
b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale
1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare.
La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici. Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă.
În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă.
Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă.
Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
– În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă.
– În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi.
Ce ne rezervă viitorul?
Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante.
Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.
Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi.
Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă.
În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.