Alături de Stroe, vor fi eliberaţi Alin Teodorescu, Doina Petrescu, Ionel Pencu, Marian Gusti şi Ionuţ Chiripuş. Pentru toţi aceştia, instanţa a decis înlocuirea măsurii de arest preventiv cu interdicţia de a părăsi ţara.
Tag: anaf
-
Cum arată bilanţul lui Ponta după 100 de zile de guvernare
“Este prematur sa fac un raport, il voi face inainte de alegerile din noiembrie, cand voi cere si votul oamenilor pentru a continua”, precizează Ponta, într-un comentariu publicat pe blogul său. El adaugă însă că ar putea face un mic raport preliminar numit “100 de zile de oprit marile jafuri produse de guvernele PDL”, în care ar figura la loc de cinste stoparea furturilor de la Hidroelectrica şi de la ANAF.
Cea mai mare realizare a guvernării actuale, în opinia lui, este “oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica”, prin decizia de a accepta un administrator special. Aşa au fost oprite “contractele cu băieţii deştepţi, care au produs, doar din 2010 cand au fost prelungite de Videanu, peste 1 mld. euro pagubă”, a fost oprită politizarea societăţii şi a fost pregatită compania pentru listarea la bursă la valoarea adevărată a ei.
O a doua realizare ar fi ruperea “reţelei de crimă organizată de la ANAF (promovată de Gheorghe Falcă şi grupul de la Arad, cu protecţia directă a lui Traian Băsescu)”. Rezultatul: doar în trimestrul al doilea, potrivit lui Ponta, încasările la buget au crescut cu 1,2 mld. lei faţă de primul trimestru.
“Deci, simplu: 1,2 mld. euro de la Hidroelectrica şi 1,2 mld lei de la ANAF!”, conchide premierul.
“Pot să adaug uşor cca 50 mil. euro prejudiciu la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate produse de activitatea ilegală de anul acesta a fostului preşedinte Duţa (alt protejat al lui Videanu şi al PDL) – sau 50 mil. lei furate de Funeriu la Ministerul Educaţiei sub pretextul organizării clasei pregătitoare, sau 200 milioane de euro deja contractaţi de dna Udrea şi Ministerul Dezvoltării la faimosul PNDI, ca să nu mai reamintesc de cei 600 milioane lei pe care MRU i-a dat ca ‘şpagă’ înainte de campania electorală de la locale către primarii PDL; şi putem continua acest raport!”
La preluarea guvernării, după moţiunea de cenzură care a scos din funcţie guvernul Ungureanu la 27 aprilie, guvernul Ponta avusese ca prioritate iniţială realizarea unor audituri detaliate la fiecare minister, pentru a dovedi proasta guvernare şi ilegalităţile comise de PDL. Acest obiectiv a fost realizat însă doar parţial, întrucât campania de suspendare şi demitere a preşedintelui Traian Băsescu a acoperit mediatic orice alt subiect.
-
Dosarul de evaziune fiscală: Cei doi şefi din ANAF şi alte 17 persoane, arestaţi
Instanţa a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Nicuşor Drăgan, Dan Stroe, Tudor Constantin, Vasile Petre, Mirela Doina Petrescu, Florin Ivănuş, Viorel Cazan, Ionel Petcu, Neculai Martaş, Stelian Vintilă, Marian Eduard Gusti, Mircea Rădină, Ionuţ Robert Chiripuş, Gabi Mircea Fertu, Marius Sorin Cune, Luca Galavotti, Alin Mihai Teodorescu, Emil Marius Cilibeanu şi Sorin Stuparu. Anterior, un alt complet de judecată de la Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă pentru Octavian Grecu, zis “Butoane”, ginerele senatorului Cezar Măgureanu, Sorin Găzdac, omul de afaceri de origine libaneză Nicole Saikaly, cunoscut în presa mondenă drept fostul iubit al Ginei Pistol, Daniel Niţu, director la firma acestuia, Cristian Valeriu Sava, Mădălina Elena Năipeanu, Nadia Păcală, Andrei Valentin Găzdac, Ştefan Aurel Drugă, Florin Bogdan Silinescu, Valeriu Muja, Doru Moale, Lili Florin Deliu, Marian Bordei, Bogdan Moise, Stelian Ficleanu, Marius Petrache, Svetlana Anton, Florin Mihai Dumitriu şi Valentin Rus.
-
ANAF va include o Direcţie de Integritate, un serviciu de tip “doi şi-un sfert”
“Prin acest act normativ se propune înfiinţarea în cadrul ANAF a Direcţiei Generale de Integritate. Această structură va avea atribuţii pentru crearea unor mecanisme specifice de luptă împotriva fraudării sistemului fiscal”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. El a mai afirmat că înfiinţarea noii structuri nu va afecta bugetul instituţiei şi nu prevede angajări suplimentare de personal.
-
ANAF a blocat conturile SRTV pentru obligaţii către stat de 308 milioane de lei
Fiscul a pus sechestru şi va executa sumele din toate conturile SRTV. De asemenea, au fost puse sub sechestru şi unele bunuri aparţinând televiziunii publice. Potrivit surselor citate, datoriile se apropiau de prescripţie. Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2011 cu un deficit de 160,8 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Publică a avut, anul trecut, venituri totale de circa 583 de milioane de lei, potrivit raportului de activitate al SRTv. Potrivit raportului, TVR a avut anul trecut venituri totale de 583.033.757 de lei şi cheltuieli totale de 743.841.666 de lei. Totodată, cifra de afaceri netă a SRTv a fost, anul trecut, de 544.416.845 de lei.
-
Ce este şi ce vrea marea reformă a fiscului românesc
Ce-ar însemna dacă am aduce o parte din economia subterană la suprafaţă? se întreba toamna trecută economistul Laurian Lungu, coautor, alături de Ella Kallai şi de Daniel Dăianu, al unui studiu despre ineficienţa cronică a colectării taxelor în România. Estimările economiei subterane din România variază între 19% din PIB – cea oficială, conservatoare – şi 35%, ba chiar unii vorbesc de 40-45%.
Într-un scenariu mediu însă, cu evaziune de 27% (“deşi eu cred că este mai mult”, spunea Lungu), dacă economia subterană ar fi taxată, s-ar aduce la buget venituri în echivalentul a 12,3% din PIB, iar numai încasările din TVA ar creşte cu 6,5%. Estimarea, sublinia Lungu, este pur teoretică, pentru că presupune că toată economia subterană ar fi adusă la suprafaţă, “ceea ce este utopic inclusiv pentru ţări dezvoltate, unde în jur de 15-18% din PIB este economie nefiscalizată”; dar chiar şi dacă 30% din ea ar fi adusă la suprafaţă, la nivelul curent implicit de colectare (adică fără o ameliorare a colectării faţă de situaţia de acum), veniturile încasate la buget ar creşte cu 2,2%.
Combaterea evaziunii fiscale e doar unul dintre elementele reformei pe care Guvernul vrea s-o facă în perioada 2012-2016, cu asistenţa Băncii Mondiale şi cu un credit special, de la aceeaşi instituţie, în valoare de 75 mil. euro. Celelalte două elemente: ameliorarea conformării voluntare la plata taxelor şi creşterea colectării. Modelul e cel bulgăresc, despre care mai întâi a vorbit anul trecut Consiliul Fiscal, referindu-se la efectul programului de reformă derulat între 2002 şi 2008 de Sofia cu Banca Mondială, printr-un credit de 32 mil. euro. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, deplângea faptul că, de exemplu, România colecta în 2009 din TVA doar 6,7% din PIB, în timp ce Bulgaria colecta 8,9%, deşi cota legală de TVA era doar cu 1% mai mare decât la noi. Sau că prin 2011 aveau un grad de colectare a TVA în jur de 60%, aşa cum avem noi acum, în timp ce în prezent colectează circa 90%.
Ce au făcut de fapt bulgarii? În esenţă, au redus costurile administrative ale colectării (de la 340 s-a ajuns la 29 de agenţii fiscale, au redus personalul cu un sfert şi au informatizat procesul, de la completarea formularelor la plăţi. Costul colectării a scăzut de la 1,4% la 0,8% din venituri). În paralel a avut loc o reformă a administraţiei vamale şi a sistemului de control al personalului, coordonată timp de opt ani de o firmă privată britanică, Crown Agents, ale cărei servicii au costat statul bulgar circa 46 mil. euro.
Ionuţ Dumitru spunea că un astfel de program cu Banca Mondială a fost disponibil şi pentru noi începând cu aceeaşi perioadă şi a rămas în continuare disponibil, “însă din păcate România nu a vrut”. Acum, guvernul Ungureanu vrea: afirmă în Programul de convergenţă adresat Comisiei Europene că până la anul, ANAF va fi reorganizată, în colaborare cu Banca Mondială, în opt direcţii regionale în loc de 42 judeţene, până în 2015 numărul de administraţii fiscale se va reduce la 47 din cele 220 actuale, direcţiile regionale de finanţe publice, vamă şi gardă financiară vor fuziona, iar contribuabilii vor putea să depună declaraţii fiscale online şi să facă plăţile electronic.
Ţinta va fi ca ponderea în PIB a veniturilor colectate prin ANAF să crească de la 28,75% în 2011 la peste 30,5% în 2016, , nivelul conformării voluntare la plată să urce de la 77,9% la 85%, iar costul în sistem să scadă de la 9.800 lei la mai puţin de 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi. Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a precizat că Guvernul va lucra cu asistenţa Băncii Mondiale pe mai multe paliere decât în Bulgaria şi la niveluri mai detaliate, inclusiv în privinţa echipamentelor şi a softurilor necesare pentru sistemul informatic.
Potrivit raportului “Paying Taxes 2012”, realizat de PwC, România a coborât pe locul 154 din 183 de ţări din punctul de vedere al poverii fiscale pentru companii şi al birocraţiei aferente în anul anterior, de pe locul 151 în raportul “Paying Taxes 2011”. Poziţia României este trasă în jos nu atât de mărimea taxelor (o rată totală de taxare de 44,4%, faţă de o medie europeană de 43,4%), cât de numărul mare al impozitelor şi al taxelor care trebuie plătite – 113 într-un an, “majoritatea legate de impozite pe muncă şi de faptul că România nu are un sistem electronic funcţional de plată disponibil pentru companii”, conform lui Peter de Ruiter, şeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC. Pentru comparaţie, Bulgaria, situată pe locul 84 în top, are o rată totală a taxării de 28,1% şi numai 17 taxe de plătit pe an, pentru completarea şi plata cărora e însă nevoie de 500 de ore. În Irlanda, care ocupă locul 5 în top, se plătesc anual 8 taxe, timpul necesar e de 76 de ore, iar rata taxării e de 26,3%.
-
Demiterea cu schepsis a lui Blejnar de la ANAF
Efectul benefic al schimbării lui Blejnar pentru imaginea premierului e însă discutabil, ţinând cont că ex-şeful Fiscului a fost înscăunat în fruntea departamentului ANAF de control al marilor averi – proaspăt înfiinţat şi de mare efect în an electoral – chiar după ce premierul a criticat atât ineficienţa din stilul de lucru al ANAF, cât şi incapacitatea instituţiei de a îndeplini sarcina de a aduce la buget în două luni venituri echivalente cu 1,5% din PIB.
Ulterior, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, Sorin Blejnar a susţinut că iniţial nu era vorba de două luni, ci de tot anul 2012, iar că vina pentru neînţelegere ar avea-o de fapt cei care s-au ocupat de comunicare la Guvern, în ciuda faptului că termenul de două luni nu a fost niciodată infirmat de premier, nici înainte de încheierea celor două luni, nici după demiterea lui Blejnar. Fostul şef al ANAF a spus însă că ţinta de a aduce la buget venituri echivalente cu 1,5% din PIB în două luni era oricum nerealizabilă, astfel încât premierul i-a propus noul şef, Şerban Pop, ca în termen de o săptămână să vină cu propria evaluare legată de ce înseamnă îmbunătăţirea activităţii ANAF, dacă apreciază că ţinta de 1,5% pentru două luni nu este realistă.
Liderul PSD, Victor Ponta, n-a ratat ocazia să comenteze că trecerea lui Blejnar la departamentul de control al marilor averi denotă că premierul Ungureanu şi PDL “nu au curajul să ducă o măsură până la capăt” şi să promită că atunci când opoziţia va veni la putere, “vom avea grijă ca domnul Blejnar să ajungă în faţa justiţiei şi să explice câţi bani a dat şi cui a dat din banii obţinuţi în această perioadă din contrabandă fiscală şi trafic”.
Din punctul de vedere al Guvernului însă, exprimat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu, “premierul a spus de multe ori că domnia sa nu urmăreşte să schimbe o persoană cu o altă persoană de dragul schimbării” şi că “s-a făcut această schimbare evident ţinând cont de asumarea unor ţinte şi nerespectarea lor, dar în acelaşi timp de deficienţe manageriale pe care noua conducere are datoria să le implementeze sau să le revizuiască şi să implementeze noi standarde manageriale la acest nivel”. Potrivit lui Suciu, “evident că este un semn de întrebare legat de capacitatea ANAF de a recupera restanţele de plată, legate de evaziune şi de venituri la buget. Noua conducere şi-a luat acest angajament de a încerca să recupereze toate aceste venituri şi plecăm de la premisa, se pleacă de la premisa că poate face acest lucru. Acesta este scopul schimbării”.
-
Ungureanu critică fosta conducere ANAF, acuzând management defectuos şi proceduri învechite
În prezent, veniturile bugetare reprezintă aproximativ 32-33% din PIB.
În şedinţa de miercuri a comitetului interministerial, şeful Guvernului a acuzat fosta conducere ANAF de management defectuos şi proceduri învechite în combaterea evaziunii fiscale, arătând că la nivelul Guvernului există o analiză care s-a bazat pe controlul Curţii de Conturi, al Corpului de Control al primului-ministru şi pe datele specialiştilor din aparatul de lucru al primului-ministru.
“Ceea ce ne-a interesat a fost diagnosticul de management al instituţiei, constatând că în 2011 şi în primul trimestru al acestui an încasările la bugetul consolidat s-au situat sub planul stabilit de Ministerul Finanţelor, împrejurare în care este exclusă ideea vehiculată cu privire la colectarea unor sume suplimentare. Am constatat, de asemenea, că pe toate segmentele direct implicate în prevenirea şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, începând cu evaziunea fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Executarea Silită, Gardă Financiară, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întreţinându-se un sistem de indicatori de perfomanţă care a fost constant modificat, reflectând în special aspectele cantitative, făcă corelarea cu aspectele calitative”, a spus premierul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Blejnar a fost revocat de la conducerea ANAF. Şerban Pop este noul şef al Agenţiei
Conducerea ANAF va fi preluată de către Şerban Pop.
Şerban Pop a ocupat postul de vicepreşedinte ANAF în perioada în care Guvernul era condus de Călin Popescu Tăriceanu şi a fost schimbat prin decizie a premierului Emil Boc, în ianuarie 2009.
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a comunicat lui Sorin Blejnar prin telefon că va fi revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), acesta nefiind chemat la sediul Guvernului pentru o discuţie cu premierul, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
“A fost o analiză la nivelul aparatului de lucru al primului-ministru, în intervalul celor 60 de zile. În urma analizei, s-a constatat că nu a fost o colectare eficientă”, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ungureanu: Oficiul Spălării Banilor să aducă bani la buget, cererea rămâne valabilă şi pentru ANAF
“Guvernul s-a angajat la combaterea criminalităţii organizate, orientându-se în special spre combaterea evaziunii fiscale, pentru că este o sursă de alimentare bugetară pe care noi considerăm că nu o valorificăm suficient. Nu spun aceasta numai pentru că în sală este şi domnul Blejnar, ci pentru că trebuie să se ştie foarte bine că aşteptăm performanţe”, a spus Ungureanu, la prezentarea Raportului de activitate a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pe anul 2011. În luna februarie, şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut , echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.