Mitingul, intitulat “S.O.S. – Salvaţi agricultura!” şi autorizat de Primăria Capitalei ca adunare publică, va avea loc în Piaţa Victoriei, între orele 11.00 şi 15.00. Protestul este organizat în contextul nemulţumirilor legate, printre altele, de recuperarea subvenţiilor şi acordarea ajutorului de 220 de euro pe hectar, potrivit LAPAR. “Miercuri, 7 noiembrie, în Piaţa Victoriei, va avea loc o adunare publică organizată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, (LAPAR) împreună cu Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Holstein.Ro, Federaţia Romovis, Asociaţia Naţională Profesională Legume-Fructe, care se va desfăşura după un program prestabilit, în intervalul orar 11.00 – 15.00, conform protocolului aprobat de Primăria Capitalei. La activitate, organizatorii au anunţat prezenţa a 10.000 de persoane din provincie care se vor deplasa cu aproximativ 200 de autocare”, se arată într-un comunicat de marţi al Jandarmeriei Bucureşti.
Tag: Agricultura
-
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care sunt cele cinci ministere care câştigă de pe urma ei
Suma respectivă este formată, pe sold, din 908,2 milioane lei, sume încasate din închirierea benzilor de frecvenţă pentru telefonia mobilă, reprezentând echivalentul a 204,1 milioane euro, şi 450 milioane lei, sume rezultate din mecanismul specific pentru reducerea arieratelor la autorităţile locale.
Pe cheltuielile bugetului general consolidat, suma de 1,354 miliarde de lei alocată suplimentar este destinată, în principal, pentru: 628,8 milioane lei către bugetele locale pentru plată de arierate şi a altor cheltuieli ale acestui buget, 450 milioane lei alocate bugetelor locale în scopul achitării plăţilor restante ale unor unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice finanţate integral din bugetele locale, din subordinea acestora, şi 400 milioane lei alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru combaterea efectelor secetei din acest an şi acordarea de avansuri aferente plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.
Veniturile bugetului de stat pe anul 2012 au fost reduse pe sold cu 1,104 miliarde lei, iar cheltuielile au fost majorate cu 343,9 milioane lei. Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminuează cu 46,7 milioane lei.
Pentru bugetele locale se suplimentează sumele defalcate din TVA cu 1,07 miliarde lei, pentru: finanţarea programului Cornul şi Laptele, finanţarea şcolilor pentru clasa pregătitoare, finanţarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi grave şi ale asistenţilor lor, achitarea obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de energie termică pentru populaţie, avansuri pentru stocurile de cărbune, păcură şi de combustibil lichid uşor pentru sezonul rece, achitarea arieratelor.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012 se majorează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu suma de 136,4 milioane lei. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează 150 milioane lei care se utilizează pentru plata obligaţiilor restante, reprezentând bunuri şi servicii achiziţionate, cu termen de plată mai vechi de 90 de zile, ale unităţilor sanitare publice cu paturi, indiferent de reţeaua sanitară din care fac parte, cu prioritate ale spitalelor din reţeaua regională de spitale de urgenţă.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează pe total cu 4,8 milioane lei, ca urmare a diminuării CASS cu 180,4 milioane lei şi a majorării subvenţiei acordate din bugetul de stat cu 175,6 milioane lei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează pe total cu 70 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor aferente sistemului public de pensii cu 69,1 milioane lei.
Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 205 milioane lei, ca urmare a diminuării subvenţiei acordate din bugetul de stat. Ca urmare, bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se diminuează, pe sold, cu suma de 65,7 milioane lei, diminuare determinată de reducerea transferurilor acordate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 201 milioane lei.
Pe ansamblu, atât veniturile totale ale bugetului general consolidat, cât şi cheltuielile cresc cu 0,3% din PIB, deficitul bugetului general consolidat rămânând la nivelul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile financiare internaţionale. “Pe primele nouă luni am avut un deficit de 1,18% din PIB, deci de 7,17 miliarde de lei: faţă de anul trecut am cheltuit mai puţin cu 6,7 miliarde de lei, adică un miliard şi jumătate de euro. Ne încadrăm şi ne vom încadra până la sfârşitul anului în cea mai mare scădere procentuală a deficitului unei ţări din UE. Practic am înjumătăţit deficitul de la 4,4% în 2011, la 2,2% în 2012. În toate discuţiile pe care le am cu prim-miniştrii din UE, această înjumătăţire a deficitului stârneşte uimire, ca să nu spun altfel. Însă erau necesare aceste măsuri, foarte dificil de aplicat atunci când eşti la guvernare”, a declarat premierul Victor Ponta.
Principalele ministere care au beneficiat de majorări ale alocaţiilor bugetare sunt:
– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 400 de milioane de lei pentru acordarea unor ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă şi pentru susţinerea crescătorilor de animale;
– Ministerul Administraţiei şi Internelor – 152,5 milioane de lei pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor; plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012; cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, respectiv a expertizelor medico-legale, carburanţilor, utilităţilor, etc; alocaţii pentru Programul Schengen.
– Ministerul Justiţiei (în principiu, pentru aplicarea codurilor juridice) – 45,844 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; bunuri şi servicii pentru achiziţionarea mobilierului pentru personalul nou încadrat în funcţionarea instanţelor; subvenţii pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor; credite externe rambursabile prin Proiectul “Reforma sistemului judiciar”; cheltuieli de capital pentru instanţe;
– Ministerul Afacerilor Externe – 11 milioane de lei pentru contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale; cheltuieli de personal;
– Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – 10 milioane de lei pentru investiţii.
-
Daniel Constantin: Pierderile din cauza secetei în majoritatea sectoarelor agricole sunt în jur de 20%
“Eu cred că pierderile în majoritatea sectoarelor sunt undeva în jur de 20% şi faptul că avem 100 de milioane de euro care vin suplimentar reprezintă în jur de 10-15% din bugetul pe care l-a avut ministerul. Oarecum încercăm prin această alocare să compensăm pierderile care sunt în agricultură”, a spus ministrul. El a arătat că sunt sectoare ale agriculturii care, din cauza secetei, au înregistrat pierderi de până la 60%, dar sunt şi sectoare unde pagubele au fost de 15% sau nu au înregistrat pierderi. Potrivit ministrului, calitatea vinului din acest an este superioară celei de anul trecut, chiar dacă producţia a scăzut puţin faţă de anul trecut.
-
Omul care mişcă o cincime din agricultură
Jabbar Kanani n-a mai acordat niciun interviu. Nu-i place vizibilitatea şi înainte de a accepta să-şi spună povestea am dat un soi de examen. A căpătat, de-a lungul celor 27 de ani pe care i-a petrecut în ţară, abilitatea de a se exprima fluent în română şi vorbeşte despre sine (“chiar şi acasă”) la persoana întâi plural: “Noi facem/alegem/decidem”. Biroul în care îşi petrece zece ore pe zi, de la nouă dimineaţa la şapte seara, n-are nicio urmă de lux. Povesteşte deschis că turnura pe care a luat-o destinul său, de când a venit să înveţe în România, a fost neaşteptată, că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea de la târg.
“1990 m-a prins student în anul patru la medicină şi era un moment interesant”, spune Jabbar Kanani. Venise la studii în România din Iran, o ţară din ceea ce numea “lumea capitalistă”, iar în anii pe care îi petrecuse aici ajunsese să cunoască mentalităţile naţiei. “După căderea «zidului» am văzut că, legislativ, capitalismul era acceptat, dar ca mentalitate nu.” Şi-a spus atunci că acela este momentul în care să se apuce de afaceri, pentru că nu era prea pasionat de medicină. Spune acum că i-ar fi plăcut mai degrabă să studieze dreptul, poate pentru că tatăl său era avocat, dar că meseria de medic i se părea mai stabilă. Şi totuşi spiritul antreprenorial a fost suficient de puternic pentru a-l îndemna să vadă în căderea comunismului o rampă de lansare în afaceri, în care, povesteşte el, “am găsit ceva ce nu am mai găsit în altă parte: noutatea. În afaceri nu te plictiseşti niciodată. Când ajungi în vârf găseşti alt munte”. Dovadă şi că, în ciuda faptului că nu este constrâns în niciun fel, Kanani vine zilnic la birourile companiei din Pipera. Până în urmă cu 4-5 ani mergea însă adesea la negocieri cu clienţii fermieri, chiar la ei în curte. De aceea ştie după nume, chiar dacă nu asociază cu figurile, aproape toţi cei 3.000 de fermieri cu care lucrează Agricover şi care deţin circa aproape o cincime din totalul suprafeţelor arabile utilizate din Romania. Acum vorbeşte zilnic cam cu cinci oameni şi spune că principala lui grijă este să gândească noi modele de afaceri, pe care le supervizează până când merg ca pe roate sau, dimpotrivă, se hotărăşte să le închidă.
AŞA A AJUNS AGRICOVER, CEA MAI MARE AFACERE DIN DOMENIUL AGRIBUSINESSULUI, la o cifră de afaceri de aproape 900 de milioane de lei anul trecut, în creştere cu 48% faţă de 2010. Tot pentru anul trecut grupul a raportat EBITDA de peste 44 milioane de lei, cu 40% mai mare decât în 2010. Şi chiar dacă seceta a afectat drastic agricultorii şi recolta a scăzut faţă de 2011, Jabbar Kanani crede că la bilanţul anului ţinta de creştere cu 29% va fi atinsă. Cu alte cuvinte, rulajul din acest an se va apropia de 1,1 miliarde de lei. Nouă divizii, pentru care lucrează în jur de 600 de oameni, funcţionează sub umbrela Agricover şi activitatea lor este să ofere soluţii şi produse atât producătorilor agricoli, cât şi industriei procesatoare. În afacerile aşezate nu se implică prea mult (“la unele divizii nu mă duc nici la şedinţele lunare”), iar cea mai mare parte a timpului este “mâncată”, după cum spune chiar el, de rolul de consultant pentru management în cazul “afacerilor noi, la care mă uit şi de zece ori pe zi”.
Prima idee de afaceri a fost legată de importul de bunuri de larg consum, care se vindeau ca pâinea caldă imediat după căderea comunismului. Ca să intre în joc însă, avea nevoie de bani. Şi s-a gândit să ceară familiei în avans banii de taxe şcolare, promiţându-le că la finalul facultăţii le va înapoia suma cu tot cu dobândă. Spune că nu va uita niciodată încrederea pe care au avut-o în el şi faptul că a doua zi dimineaţă avea deja 40.000 de dolari în cont. Şi totuşi, deşi avea bani, îi lipsea credibilitatea. “Nu mă cunoştea nimeni… eram tânăr, slab şi nu-mi plăcea nici atunci cravata”, îşi aminteşte Kanani, care spune că nu-şi dă seama cu exactitate când s-a hotărât de fapt să rămână în România – venise în ţară doar pentru studii şi apoi a fost prins în tumultul afacerilor. Abia în perioada 2000-2001, când se discuta despre aderarea la NATO şi UE, iar “orizontul era de stabilizare a pieţei”, s-a gândit să rămână aici. A înţeles de la bun început că are nevoie de cineva care să-l reprezinte pentru a putea face cu adevărat afaceri. “Am cunoscut un domn impunător, de 45-50 de ani, vorbitor de engleză, care avea experienţă în negocieri şi l-am angajat.” Acela a fost primul manager angajat şi cel mai scump, evaluează acum.
-
Ministrul Agriculturii: Vom limita cumpărarea de terenuri de către străini, din 2014
“În momentul de faţă persoanele fizice străine nu au în proprietate teren în România. Piaţa funciară se va liberaliza de la 1 ianuarie 2014, conforma tratatului de aderare pe care îl avem şi care este semnat şi vis-a-vis de care nu putem face modificări”, a spus ministrul.
Constantin a adăugat că în 2013 va fi pregătită o agenţie, cel mai probabil Agenţia Domeniilor Statului, pentru a fi “un fel jucător pe piaţa funciară” şi care să dea aviz persoanelor fizice străine interesate de achiziţia de terenuri în România, după modelul altor state membre.
Unele state membre, a spus ministrul, au impus o limită de suprafaţă la cumpărarea terenurilor de către persoanele fizice, iar alte state au condiţionat acest lucru de existenţa experienţei în domeniul agricol în statul respectiv.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cat mai dureaza seceta. Prognoza hidrologica pentru octombrie si noiembrie
In luna octombrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din mediile multianuale lunare (cu verde pe harta), mai mari (50-70% din normalele lunare – cu albastru pe harta) pe raurile din bazinele hidrografice Jiu, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna si mai mici pe Trotus, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (10-30% din normalele lunare – cu maro pe harta).
Pentru inceputul lunii octombrie, conform INHGA, debitele raurilor vor fi general stationare, exceptând cursurile inferioare ale Muresului, care vor fi în scadere usoara. Cu totul izolat, sunt posibile mici cresteri de debite pe unele râuri din zonele de deal si munte din nordul tarii datorita precipitatiilor prognozate. Se va mentine fenomenul de “sec” pe multe râuri mici si pâraie din bazinele hidrografice: Somes, Crisuri, Mures, Moravita, Amaradia, Oltul inferior, Argesul mijlociu, pe unii afluenti ai Siretului (Ozana, Cracau, Bolatau, Agapia, Susita, Putna, Bârlad).
In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior si mijlociu, Prahova, Bistrita, Moldova, Suceava (50-70% din normalele lunare) si mai mici pe Barlad (10-30%).
Pentru Dunare, prognoza lunii octombrie indica un debit minim la intrarea in tara (sectiunea Bazias) de 2300 mc/s, un debit mediu de 2800 mc/s si un debit maxim de 3600 mc/s, comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna octombrie de 3850 mc/s. In luna noiembrie, debitele Dunarii vor fi cuprinse intre 2800 mc/s (debit minim), 3500 mc/s (mediu) si 4500 mc/s (maxim), comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna noiembrie de 4650 mc/s.
Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) în intervalul 29 – 30 septembrie a fost în scadere, la cca 3000 mc/s, sub media multianuala a lunii septembrie (3800 mc/s). In aval de Portile de Fier, debitele au fost în scadere pe sectorul Gruia-Isaccea si stationare la Tulcea.
De asemenea, Administratia Nationala pentru Meteorologie a difuzat in aceasta saptamana o nota in care preciza ca se semnaleaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologică fiind moderata, local puternică sau extrema in Oltenia, pe suprafete extinse din Dobrogea, Crisana, Banat, vestul Maramuresului, sud-vestul Munteniei si al Transilvaniei, local in estul si sudul Moldovei.
In cultura neirigata de porumb, rezerva de umiditate pentru adancimea de sol 0-100 cm inregistreaza valori deosebit de scazute şi local scazute, seceta pedologica fiind semnalata in diferite grade (extrema, puternica, local moderata) la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Estimarea ANM, valabila pana la inceputul lui octombrie, preciza ca seceta pedologica de diferite grade de intensitate (extrema, puternica si moderata) se va mentine în zonele din estul, sud-vestul si vestul teritoriului agricol al tarii.
-
Poza zilei: cel mai mare dovleac din lume
Fermierul Ron Wallace din Greene a câştigat competiţia, prezentând un dovleac uriaş care a cântărit 2.009 livre (cca 911 kg), conform Boston Globe. Wallace, primul fermier care a depăşit cu dovleacul lui pragul de 1.500 de livre, în 2006, s-a entuziasmat acum când a văzut că a bătut un nou record mondial. “Ron Wallace se întoarce!”, a strigat el, lovindu-se cu pumnul în piept de mândrie. Wallace a încasat un premiu de 5.500 de dolari, plus o primă de 10.000 de dolari pentru că a fost primul fermier capabil să se prezinte cu un dovleac aproape de greutatea de o tonă.
Topsfield Fair este cel mai vechi târg agricol din America, înfiinţat în 1818.
-
Ce face Guvernul pentru combaterea secetei. Ponta: “România va fi cel mai afectată din Europa”
“Am văzut şi eu prognozele europene şi e chiar groaznic, e chiar groaznic cât de mult va fi afectată România, cel mai mult din toată Europa, de secetă, dar trebuie să trecem peste anul ăsta greu şi să sperăm că la anul va fi un an bun şi reuşim să recuperăm din ceea ce a rămas în urmă”, a comentat premierul Victor Ponta.
Ajutorul de minimis se acordă pentru suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi vizează sprijinirea acelor fermieri care au între 1 şi 10 hectare, inclusiv, sprijinul fiind stabilit la 100 de lei pe hectar, a anunţat ministrul de resort, Daniel Constantin. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite conform Ordonanţei de urgenţă 44 din 2008, persoane juridice, precum şi orice alte forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii. Beneficiarii estimaţi de către Ministerul Agriculturii sunt în jur de 600 de mii de fermieri, suprafaţa totală care va fi acoperită de acest sprijin este de 1,9 milioane de hectare, iar valoarea totală a sprijinului a fost stabilită în jurul sumei de 42,8 milioane de euro.
Banii sunt prevăzuţi în bugetul anului 2012, o parte dintre ei, iar cealaltă parte în primele luni ale anului 2013. Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de circa 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat. Cererile se depun la direcţiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012, sprijinul financiar începând a fi acordat către fermieri la data de 1 noiembrie 2012.
Guvernul a aprobat şi o hotărăre prin care, potrivit lui Constantin, “dorim să mărim numărul de beneficiari ai Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, mai exact acei beneficiari ai finanţării nerambursabile pe grupurile de acţiune locală şi pe organizaţiile udătorilor de apă”. Pentru a încasa avansurile de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, beneficiarii au nevoie de o garanţie, însă pentru a nu întârzia începerea lucrărilor sau rezilierea contractului atunci când beneficiarii nu au aceste garanţii, Guvernul le oferă posibilitatea să meargă la Fondul de Garantare, spre a obţine garanţiile guvernamentale necesare.
O altă hotărâre, care vizează sprijinul pe suprafaţă acordat începând din toamna acestui an, va fi aprobată de Guvern în prima săptămână a lunii octombrie, vizând componenta europeană, denumită SABS, şi componenta naţională, a spus Daniel Constantin. “În aceste zile suntem în discuţii cu fermierii şi încercăm să obţinem o alocare financiară cât mai mare, pentru sprijinul complementar, de la bugetul de stat, pentru ca fermierii să beneficieze de un sprijin mult mai mare decât în anii precedenţi”, a afirmat ministrul.
Ministerul Agriculturii intenţionează, de asemenea, să lanseze un proiect care să înceapă a fi finanţat de la 1 ianuarie 2014 şi care să vizeze refacerea sistemului de irigaţii cu fonduri europene. Potrivit ministrului, “există acordul de principiu al Comisiei Europene şi sper ca până la sfârşitul anului să scriem acest proiect şi să avem şi acordul definitiv ca să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României”.
-
UE ne intreaba: cum ar trebui cheltuiti banii pentru sustinerea agriculturii?
Politica Agricola Comuna (PAC) este una dintre cele mai importante politici ale UE, care afecteaza viata de zi cu zi a fiecaruia dintre cele 500 de milioane de cetateni ai Uniunii. In prezent, aceasta politica se afla in proces de reforma, pe aceasta tema avand loc o dezbatere publica. In cadrul acestei dezbateri, Parlamentul European a lansat un proces de consultare a cetatenilor, care isi pot exprima opinia prin intermediul unui chestionar disponibil la adresa http://www.food4.eu/ro/have_your_say.html.
Toate raspunsurile vor fi centralizate intr-un document de care Parlamentul European va tine cont in elaborarea unei pozitii referitoare la reforma PAC.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
> 21.000 mld. dolari
sumele trimise în paradisuri fiscale, la nivelul anului 2010, de către cei mai bogaţi cetăţeni ai planetei, conform unui studiu efectuat pentru Tax Justice Network32%
ponderea cetăţenilor români care declară că ar prefera anul acesta un concediu în străinătate, conform IRES, faţă de 48% în 2010 şi 42% în 201183,4%
ponderea datoriei publice în PIB în UE la sfârşitul T1 2012, faţă de 82,5% la sfârşitul T4 2012; în zona euro, ponderea a crescut în acelaşi interval de la 87,3% la 88,2%2,1%
cu atât a crescut soldul creditelor în lei în iunie faţă de mai, la 82,5 mld. lei, în timp ce soldul creditelor în valută a scăzut cu 0,8% în termeni reali, la 144,6 mld. lei12,9%
cu atât a crescut anul trecut producţia vegetală, iar producţia animală a crescut cu 0,8%, în timp ce producţia de servicii agricole a scăzut cu 4,6%