BusinessMagazin

Tag: acces

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • Bookster: Ce cărţi au citit în 2015 corporatiştii

    Peste 350.000 de cărţi şi articole au fost împrumutate până acum de abonaţii Bookster, prima bibliotecă modernă pentru companii din România. Cele mai populare au fost cărţile de dezvoltare profesională, în topul preferinţelor fiind “Inteligenţa financiară” de Joe Knight şi “A vinde e omeneşte” de Daniel Pink.  

    Cea mai citită carte de dezvoltare personală a fost şi în 2015 “Cum îţi vei măsura viaţa” scrisă de profesorul de la Harvard, Clayton Christensen. În top au mai fost şi “Psihologia persuasiunii” de Robert Cialdini şi “Drumul către tine însuţi” de Scott Peck.  Autorul Eric Emmanuel Schmitt are primele două locuri în top beletristică. Cele mai citite cărţi au fost “Oscar şi Tanti Roz” şi “Cea mai frumoasă carte din lume”.

    Bookster este prima bibliotecă modernă pentru companii din România, cu acces nelimitat la cele mai bune cărţi din lume. Biblioteca include peste 40.000 de cărţi, articole, studii de caz şi materiale video din domenii diferite, de la dezvoltare personală şi profesională, la hobbyuri şi beletristică. Serviciul de recomandare personalizată şi livrare la birou este oferit exclusiv companiilor.

    La 2 ani de la lansare, Bookster are în portofoliu 140 de companii şi peste 20.000 de abonaţi, care au citit împreună peste 350.000 de cărţi, articole şi studii de caz. Abonamentul la Bookster porneşte de la 4 euro de persoană pe lună, în funcţie de numărul total de angajaţi ai companiei.
     

  • Cât plătesc românii ca să-şi recupereze datele blocate de hackeri

    48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender.

    Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condiţiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuşi să  achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări şi a pierderii accesului la informaţii. Datele Bitdefender arată că mai bine de jumătate dintre fişierele malware care se adresează utilizatorilor din România conţin unele forme ale clasei de viruşi ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker şi alte variante.

    Ameninţările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât şi companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an faţă de anul precedent prin blocarea dispozitivelor şi solicitarea de recompense şi au depăşit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruşi. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux şi, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile şi conţinutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 şi 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.

    Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei. Studiul mai arată că un sfert dintre respondenţi nu ştiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de oraşe, etc.). Totuşi şapte din zece români chestionaţi au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puţin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.

    Principalele surse de infectare a terminalelor cu viruşii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite şi fişierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionaţi. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o ameninţare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paştele sau Ziua Îndrăgostiţilor.

    Specialiştii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fişierelor şi la solicitarea de recompensă, ci vor trece la şantajul utilizatorilor şi ameninţarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deşi victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate şi de către terţi, cauzând importante prejudicii de imagine.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.906 respondenţi la nivel de vârstă, sex şi regiune în pieţele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piaţa locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • Cu cine se va bate Netflix pe piaţa din România şi ce şanse are să câştige teren

    Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investi­torilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.

    Goana după creştere a determinat lan­sarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale com­­paniei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi Ro­mânia.

    Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.

    Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se ob­servă însă în modalitatea de lansare. În Ro­mânia, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba ro­mână a interfeţei site-ului, ca să nu mai vor­­bim de o eventuală investiţie în tra­ducerea conţinutului – care poate fi ur­mărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abo­nament oferă acces simultan de pe un sin­gur dispozitiv dar nu le permite utili­zatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dis­po­zitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul eco­no­mic local, astfel că americanii au de­venit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.

    În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.

    Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi  documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet  şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.

  • Netflix a intrat şi pe piaţa din România. Care sunt preţurile

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, a devenit disponibilă astăzi în încă 130 de ţări, printre care şi România, unde tarifele lunare variază între 8 şi 12 euro.

    “În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând”, a declarat Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas, conform gizmodo.com.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilo să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Filmele şi celelalte tipuri de conţinut video nu sunt subtitrate în română, ci, în mod obişnuit, doar în engleză, franceză, germană sau spaniolă.

    Arhiva Netflix include mii de filme şi episoade din diferite seriale.

    Pe piaţa locală Netflix intră în competiţie în principal cu platformele de video la cerere ale operatorilor de comunicaţii Orange, Telekom şi RCS&RDS şi cu servicii precum HBO Go, Voyo sau Seenow.

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai mare reţea gratuită de WiFi se lanseză la New York

    Cea mai mare şi rapidă reţea WiFi municipală este instalată în New York de un grup de companii ce include Google. LinkNYC va oferi conexiune gratuită cu viteze de până la un gigabit pe secundă, folosind un lanţ de 7.500 de puncte wireless ce vor fi amplasate în vechi cabine telefonice. Conexiunile vor fi de aproximativ 20 de ori mai rapide decât cele broadband disponibile acum în oraşul de pe Hudson.

    Primele două “Link kiosks” vor fi prezentate marţi pe Third Avenue: turnurile de 2,7 metri vor funcţiona ca transmiţătoare WiFi ultra rapide pentru a înlocui firele de cupru ce legau în trecut cabinele telefonice, scriu cei de la FInancial Times.

    Fiecare “chioşc”, aşa cum au fost denumite, va include un telefon hands-free, o tabletă Android pentru browsing şi două ecrane digitale ce vor rula reclame, banii încasaţi urmând a fi folosiţi pentru finanţarea serviciului de mentenanţă a spaţiilor.

    Clienţii vor fi invitaţi să testeze serviciul la finalul acestei luni, iar LinkNYC plănuieşte să mai instaleze 500 de chioşcuri până în luna iulie.

    “Aceste spaţii vor înlocui vechile cabine telefonice cu structuri ce oferă WiFi gratuit”, a explicat Stanley Shor, un oficial din primăria New York. Iniţiativa face parte din planul primarului Bill de Blasio de a scădea deficienţele digitale ale oraşului: una din patru familii din New York nu are acces la o conexiune broadband.

    Serviciul este destinat persoanelor care doresc acces la internet atunci când circulă pe străzile din New York, dar va putea fi folosit şi din interiorul apartamentelor de către cei care locuiesc în apropiere de un chioşc, existând astfel posibilitatea de a renunţa la un abonament plătit.

  • 11 motive pentru care 2015 a fost un an bun

    1. Educaţia

    Conform UNESCO, numărul copiilor care nu au acces la educaţie a scăzut de la 100 de milioane la 57 de milioane – practic, nouă din zece copii învaţă în prezent să citească şi să scrie. Este continuarea unui proces început în urmă cu 15 ani, iar Banca Mondială apreciază că suntem la doar o generaţie distanţă de o lume fără analfabeţi.

    2. Scăderea sărăciei

    Numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a scăzut la 702 milioane în 2015, adică 9,6% din populaţia globului. Este un progres faţă de 2012, când 902 milioane de oameni, adică 12,8% dintre oameni trăiau în sărăcie, şi cel mai redus număr de oameni săraci din ultimii 200 de ani.

    3. Internetul

    În prezent sunt 3,2 miliarde de oameni conectaţi la internet, dintre care 2 miliarde în ţări dezvoltate. Pentru comparaţie, în 2000 erau 300 de milioane de oameni conctaţi la internet, dintre care 100 de milioane în ţări dezvoltate. 2015 ne-a arătat şi că următorul miliard de oameni se va conecta la internet folosind telefoane mobile ieftine, iar internetul mobil este atât de folositor şi de intuitiv, încât devine cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria omenirii.

    4. Educaţia financiară

    700 de milioane de persoane au căpătat, în ultimii trei ani, acces la conturi bancare şi servicii financiare şi de transfer de bani, iar procentul persoanelor nebancarizate a scăzut sub 20%. Acestea sunt rezultatele unui studiu care a analizat 150.000 de persoane din 140 de ţări.

    5. SIDA înregistrează o tendinţă descrescătoare

    Pentru 37 de milioane de persoane de pe întreg globul SIDA este în prezent tratabilă. 41% dintre bolnavi sunt trataţi, de două ori mai mulţi decât în 2010, iar numărul celor înfectaţi este la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.

    6. Lupta cu malaria

    Malaria ucide mai mulţi oameni decât accidentele de automobil, dar în ultimii ani, în urma folosirii insecticidelor împotriva ţânţarilor şi a terapiilor, rata mortalităţii a scăzut cu 85% în Asia, cu 72% pe continentul american, cu 65% în zona Pacificului şi cu 64% în Orientul Mijlociu. În Africa rata mortalităţii a scăzut cu 66% şi cu 71% în cazul copiilor sub cinci ani. Numărul total de decese a scăzut la 438.000 în 2015, de la 839.000 în 2000.

    7. Eradicarea poliomielitei

    După investiţii de 9 miliarde de dolari şi după vaccinarea a 2,5 miliarde de copii, numărul cazurilor de poliomielită a scăzut cu 99%. În luna decembrie 2015 OMS a anunţat că poliomielita nu mai este epidemică în Nigeria, care ar putea deveni ultima ţară de pe continentul african din care boala va fi eradicată, în 2017. Cele mai afectate două state sunt în prezent Pakistan şi Afghanistan.

    8. Reducerea foametei

    Din cei 7,3 miliarde de locuitori ai planetei, 805 milioane sufereau de foamete cronică întrte 2012 şi 2014, dar numărul acestora a scăzut în prezent cu circa 200 de milioane faţă de 1990 (trebuie să ţinem cont şi de creşterea populaţiei cu 1,9 miliarde de oameni, în aceeaşi perioadă).

    9. Apa potabilă

    Numărul celor care au acces la apă potabilă a scăzut sub 700 de milioane pentru prima dată în istorie, iar numărul celor care au apă de băut a crescut cu 76% faţă de 1990. În 2015 doar trei state – Angola, Guinea Ecuatorială şi Papua Noua Guinee – au apă potabilă pentru mai puţin de jumătate dintre locuitori, în comparaţie cu 23 de ţări în 1990. Doar în Africa 427 de milioane de oameni au dobândit acces la surse de apă proaspătă.

    10. Rata mortalităţii infantile

    Rata mortalităţii infantile a scăzut în toate ţările din lume, graţie eradicării epidemiilor, a suplemntelor de vitamina A, a medicamentelor pentru SIDA şi tratamentelor medicamentoase. În 2015, pentru prima dată, rata globală a mortalităţii infantile  a scăzut sub 6 milioane:  în fiecare zi rămân în viaţă 19.000 de copii care în alte vremuri ar fi fost condamnaţi.

    11. Lupta împotriva schimbărilor climatice

    2015 a fost cel mai cald an din istoria măsurabilă, temperatura medie mondială crescând cu 1 grad Celsius de la debutul revoluţiei industriale. Dar China a început să ardă mai puţin cărbune, iar emisiile de CO2 nu au mai crescut. Acordul de la Paris, semnat de aproape 200 de state, este o altă măsură demnă de menţionat.

  • 20.000 de bucureşteni îşi pot plăti întreţinerea de pe smartphone

    Peste 20.000 de proprietari din Bucureşti au acces, începând cu luna decembrie,  la plata întreţinerii direct de pe smartphone, prin portofelul digital mobilPay Wallet, dezvoltat de compania de plăţi digitale NETOPIA mobilPay.

    Potrivit reprezentanţilor NETOPIA, bucureştenii au acces la noua metodă de plată a costurilor de întreţinere, în baza unui parteneriat încheiat cu providerul de servicii de administrare a blocurilor de locuinţe Scomet.ro. Astfel, locatarii tuturor celor 21.400 apartamente, administrate de  316 asociaţii de proprietari din Bucureşti, care colaborează cu Scomet, pot plăti rapid, comod şi simplu, direct de pe smartphone, toate serviciile de întreţinere lunare.

    ”Avangarda plăţilor mobile se extinde la nivelul gesturilor simple, care ne fac viaţa uşoară. Ce poate fi mai comod decât să înlocuieşti vizita lunară la administratorul blocului cu o simplă comandă pe telefonul din buzunar. Salutăm deschiderea către inovaţie a partenerilor noştri de la Scomet, şi le promitem tuturor românilor, nu doar bucureştenilor, noi facilităţi care să le uşureze viaţa de zi cu zi”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Pentru a avea acces direct la plata întreţinerii prin portofelul digital dezvoltat de NETOPIA, locatarii din portofoliul Scomet trebuie să acceseze de pe telefonul mobil get.mobilpay.com, să îşi descarce aplicaţia compatibilă cu sistemele de operare Android sau iOS, să înregistreze şi să confirme cardul bancar. Plăţile online realizate de pe smartphone, prin portofelul digital mobilPay Wallet, au raportat un avans important anul acesta, numărul tranzacţiilor procesate crescând cu peste 300%, în timp ce valoarea lor a urcat cu peste 20%.

    Plăţile cu mobilPay Wallet au fost impulsionate de introducerea opţiunii de achiziţie online a mijloacelor de transport în comun din Alba Iulia, Turda şi Cluj-Napoca,  de implementarea, în premieră, a opţiunii de plată cu portofelul digital în hipermarket, la două magazine Cora din Bucureşti, dar şi în lanţul de restaurante Chopstix din Capitală. Din 2015, utilizatorii portofelului digital pot achita inclusiv  taxa de pod de la Feteşti sau amenzile de circulaţie.
     

  • Ultimul rege al Irlandei. Are 71 de ani, cântă la acordeon şi spune poveşti turiştilor

    Insula Tory din Irlanda are 150 de locuitori, un drum, o biserică, un magazin, care funcţionează şi ca poştă, un far, un hotel, un hostel şi, în ciuda legii Uniunii din 1800 care unea Irlanda cu regatul Marii Britanii, un rege, scrie BBC.

    Patsy Dan Rodgers are 71 de ani şi a trăit de la patru ani pe insula de 5 kilometri lungime şi 1 kilometru lăţime. Spre deosebire de alţi regi, el nu şi-a moştenit tronul, ci, conform tradiţiei, a fost ales în 1993. Tradiţia datează cel puţin din secolul şase, iar insula Tory are rădăcini adânci în mitologia Irlandei.

    Ce face Rodgers în calitate de rege? În primul rând, acesta are îndatoririle unui ambasador: primeşte turişti când ajung pe insulă, le cântă la acordeon şi le spune poveşti, iar la final îşi ia la revedere.

    “Oamenii cred că am puteri speciale, că pot să fac anumite lucruri pentru insulă, iar dacă ceva rău se întămplă ei se aşteaptă ca eu să rezolv situaţia. Îmi dau toată silinţa, dar nu cred că ar trebui să fiu privit astfel”, spune el.

    Rodgers nu este doar rege, ci şi pictor, iar principala sa inspiraţie este chiar insula.  Însă locuitorii împreună cu regele lor sunt loiali locului. În 1974, după furtuni puternice, insula Tory a fost izolată de continent timp de 2 luni. Guvernul irlandez le-a oferit familiilor o casă în Donegal, pe continent, dar aceştia au refuzat.

    Din cei 150 de locuitori, 21 sunt copii, dintre care 8 s-au născut în ultimii 4 ani. Principala sursă de venit a lor este turismul, dar vremea şi accesul pe insulă afectează negativ acestă sursă de venit.

    “Nu sunt sigur că vreau să fiu rege până la moarte. Pentru beneficiul insulei sper că o să aleagă un alt rege, dar nu decid eu acest lucru”, a spus Rodgers.