BusinessMagazin

Tag: piata

  • Când n-ai carne de vită, vinzi carne de cal. În Piaţa Obor

    Comisarii au prelevat probe din carnea comercializată sub denumirea de carne de vită şi pentru care exista suspiciunea că ar fi fost carne de cal. Analizele de laborator au arătat ca 86% dintre probele prelevate au confirmat faptul că se comercializa carne de cal în loc de carne de vită, informează ANPC.

    Cu această ocazie, comisarii au oprit de la comercializare, în vederea confiscării, circa 1.000 kg de carne de cal şi au aplicat amenzi în valoare de 25.000 de lei. Documentele de control vor fi înaintate organelor de urmărire penală pentru aplicarea prevederilor legale.

    “Mă adresez consumatorilor, ca ori de câte ori au suspiciuni asupra securităţii şi a calităţii produselor oferite la comercializare, să sesizeze Comisariatele judeţene pentru protecţia consumatorilor şi cel al Municipiului Bucureşti”, a comentat Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC.

    Controlul a fost făcut cu sprijinul reprezentanţilor Direcţiei de Investigare a Fraudelor Sector 2 Bucureşti.

  • Cum să faci bani din imobiliare chiar în timpul crizei

    A ajuns în România în 1997, când avea numai 14 ani, după ce a copilărit în Israel. După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Ilan Laufer avea în plan să plece în Canada alături de tatăl său pentru a deschide o clinică de fizioterapie, dar proiectul s-a anulat, aşa că a decis să se angajeze în domeniul imobiliar: “Din ce mai auzisem şi eu, imobiliarele mi s-au părut interesante”. A primit un post de agent la CB Richard Ellis şi aşa a început totul.

    Până la conturarea businessului Retail Group, pe care îl deţine astăzi, planurile s-au schimbat unul după celălalt. Unul dintre foştii săi colegi de la CBRE l-a întrebat dacă vrea să se prezinte la un interviu pentru funcţia de director de dezvoltare pentru un brand de haine din Cehia, Time Out. Din poziţia de reprezentant al Time Out, a început să cunoască retailul, după ce şi-a petrecut timpul călătorind prin ţară pentru a deschide noi magazine. Necunoscutele nu erau puţine – preţuri, zone, vaduri comerciale -, dar Laufer a înţeles în scurtă vreme că îmbinarea dintre dezvoltarea unui business şi domeniul imobiliar îl prindeau perfect. Ulterior, a primit o ofertă din partea lui Sergiu Stapler, CEO al Winmarkt la acea vreme, reţea de centre comerciale, parte a grupului italian de investiţii Immobiliare Grande Distribuzione (IGD), lider pe segmentul retail din Italia. Era de fapt o propunere de a deveni reprezentant din partea chiriaşului către dezvoltator. A refuzat, dar oferta i s-a întors după şase luni în condiţii mai avantajoase: i s-a propus să devină area sales manager, compania având atunci 17 spaţii comerciale. Mai exact, Laufer trebuia să caute şi găsească chiriaşi şi apoi să-i adapteze spaţiilor pe care dezvoltatorul le punea la dispoziţie. Locaţiile aflate în oraşe mai puţin dezvoltate i-au ridicat însă probleme. O jumătate de an i-a luat până să primească frâiele proiectului Grand Center Ploieşti. A fost un proiect de dimensiuni medii pornit de la zero pe care l-a închiriat după negocieri cu marii retaileri din piaţă, reuşind un grad de ocupare de 95% şi un buget mai mare decât cel estimat iniţial.

    Legăturile pe care şi le-a creat cu acei clienţi şi încetinirea ritmului de dezvoltare de la Winmarkt l-au determinat să continue pe cont propriu şi să aleagă calea antreprenoriatului. Ideea principală era să formeze un grup de chiriaşi pe care să-i reprezinte în faţa proprietarilor pentru a obţine condiţii mai avantajoase şi să stabilească totodată proiectele în care să se implice sau nu. “A fost prima oară când chiriaşii s-au întâlnit la aceeaşi masă. Până atunci nu se cunoşteau, n-aveau nicio legătură unul cu altul”, spune Laufer.

  • China a devenit în trimestrul al doilea cea mai mare piaţă de PC-uri, devansând SUA

    Vânzările de PC-uri din China au crescut cu 14% în trimestrul al doilea, la 18,5 milioane de unităţi, depăşind pentru prima oară livrările din SUA, care au scăzut cu 4,8%, la 17,7 milioane unităţi, a declarat Bryan Ma, analist la compania de cercetare a pieţei IDC. La nivel anual, China va devansa probabil SUA în 2012. Estimările scot în evidenţă importanţa tot mai mare a consumatorilor din China pentru economia mondială, după ce această ţară a devenit în 2009 cea mai mare piaţă auto din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai aglomerate centre de afaceri din lume (GALERIE FOTO)

    Cele mai mari centre de afaceri din lume beneficiază nu doar de rezultatele imediate ale investiţiilor făcute acolo, ci şi de un capital de imagine uriaş, care, în cele din urmă, se traduce tot prin bani. Iată care sunt cele mai aglomerate centre de afaceri din lume, potrivit cnbc.com.

  • Românii nu se mai tem de criză. Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a reînceput să crească

    Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 306 milioane de euro în al doilea trimestru, şi 613 milioane pentru primele şase luni ale anului în curs. Sectorul IT a avut din nou cea mai bună performanţă din piaţă (plus 27,5%). Electrocasnicele mici şi sectorul foto au avut de asemenea creşteri de două cifre, respectiv 17,8% şi 17,7%. Sectoarele telecom, electronicele de larg consum precum şi electrocasnicele mari au crescut într-un ritm mai lent, de sub 10%. Piaţa echipamentelor de birou este singura rămasă în zona roşie, dar scăderea s-a diminuat la -3.6%, potrivit Studiului GfK Temax.

    Dupa câteva trimestre de amânare a achiziţiei de PC desktop-uri, monitoare sau periferice a venit timpul pentru o creştere pe toate aceste categorii, nu doar pe computere portabile. Drept urmare, întregul sector a crescut cu 27,5% faţă de acelaşi trimestru al lui 2010, în termeni de valoare. Si PC desktop-urile s-au aflat în zona verde. Cu toate acestea, rata lor de creştere a fost de aproape patru ori mai mică decât cea a computerelor portabile.

    Cel de-al doilea trimestru al anului a adus o creştere pe piaţa electrocasnicelor mici de 17,8%, cu 4 milioane de euro mai mult decât acelaşi trimestru al anului trecut. Aparatele pentru prepararea alimentelor şi cele pentru facut cafea sunt cele care stimulează această piaţă. Aparatele pentru coafat părul continuă să lupte pentru atenţia consumatorilor, în timp ce produsele tradiţionale, precum fiarele de călcat şi aspiratoarele, au înregistrat creşteri de două cifre.

    Categoria roboţilor de bucătărie care obişnuia să contribuie la scăderea sectorului şi-a schimbat acum trendul într-unul ascendent şi, împreună cu toate celelalte pieţe ale aparatelor pentru pregătirea alimentelor, au crescut vânzările sectorului.

    Acest trimestru a arătat că obiceiul de cumpărare s-a mutat de la aparatele pentru îngrijire personală către produsele tradiţionale folosite pentru activităţi gospodăreşti de tipul curăţenie, călcat sau prepararea alimentelor şi a băuturilor.

    Interesul constant al consumatorului român pentru produsele foto este reflectat printr-o creştere a vânzărilor de 17,7% comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la 11 milioane de euro în al doilea trimestru din 2011.

    Camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment la momentul actual, cu rate de creştere de două cifre, mult mai mari decât segmentul compactelor. în special, modelele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Ca şi produse hibrid – camerele de tipul mirrorless – nu s-au bucurat de un success aparte până acum în România. Cand vine vorba de camere cu caracterisitici tehnice mai bune se pare că alegerile consumatorului sunt limitate la D-SLR şi compacte de ultimă generaţie.

    Piaţa de telecom din România a trecut pe un trend pozitiv, crescând cu 7,8% în valoare în trimestrul al doilea din 2011 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Acest lucru se datorează exclusiv smartphone-urilor care sunt declanşatorul pe piaţa de telecom. Acum consumatorul face o nouă achiziţie nu doar când vechiul telefon nu mai funcţionează, ci şi atunci când consideră că acesta nu mai răspunde nevoilor lui actuale de a fi la curent cu ştirile, de a interacţiona constant cu cei apropiaţi, de a naviga pe internet sau câteodată de a fi în tendinţe cu ceilalţi, ca un important indicator al statutului.
    Pe de altă parte, pentru moment, telefoanele mobile au o cotă importantă în comparaţie cu smartphone-urile, mai ales când vine vorba de volume, datorită preţului mediu care este de patru ori mai mare pentru cel din urmă.
    Piaţa electronicelor de larg consum din România s-a bucurat de un al doilea trimestru consecutiv ascendent. Dinamica de creştere a fost mai slabă fata de trimestrul precedent, inregistrand incasari cu sapte milioane de euro mai mici. în timp ce pentru anumite produse, precum sistemele audio, DVD Player/Rec, console video sau sisteme de navigaţie, ratele de descreştere s-au îmbunătăţit sau s-au stabilizat, piaţa televizoarelor şi cea a camerelor video au avut parte de performanţe mai puţin îmbucurătoare.

    În ciuda unor politici de preţ agresive pe mai toate categoriile de inch, vânzările de televizoare plate au început încă din aprilie 2011 să descrească încet de la lună la lună, arătând faptul că preferinţele consumatorilor s-au îndreptat către achiziţionarea de alte bunuri de folosinţă îndelungată în acest trimestru. Valoarea adusă de camerele video în cel de-al doilea trimestru a egalat-o pe cea din primele trei luni ale lui 2011.

    Cel de-al doilea trimestru al lui 2011 a adus veşti bune pentru piaţa electrocasnicelor mari care a crescut cu 5%, la 75 milioane euro. Cu toate că sezonalitatea ar fi trebuit să ajute piaţa de frigidere în direcţia unei performanţe mai bune, vânzările din al doilea trimestru au fost de fapt ceva mai slabe decat cele din acelasi trimestru al anului trecut. Acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că cel de-al doilea trimestru al anului trecut a fost susţinut semnificativ de campaniile de buy-back care au încetat anul acesta.

    Totuşi, veştile bune au venit de la segmentele premium, precum incorporabilele care s-au bucurat de creşteri în valoare şi au reuşit să impulsioneze piaţa de aragazuri şi cuptoare. Acest segment a avut rate de creştere de două cifre în acest trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. De asemenea, şi categoria maşinilor de spălat vase, uscătoarelor şi maşinilor de spălat a avut parte de evoluţii mai bune, înregistrând rezultate pozitive şi datorită promoţiilor.

    Înregistrând o valoare de sapte milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2011, piaţa de imprimante şi multifuncţionale reuşeşte să atingă o valoare similară cu cea din aceeaşi perioadă a anul trecut, în scădere cu doar 3,6%. Contextul economic destul de dificil din ultimii doi ani a condus la scăderi mari în cadrul acestui sector, scăderi ce s-au reflectat în îngheţarea cheltuielilor în infrastructura IT de către companii şi consumatori. Odată cu trimestrul al doilea 2011 apar semne reale de revenire, chiar dacă achiziţiile se realizează în continuare cu mare atenţie. Astfel, au avut succes echipamentele laser care realizează simultan mai multe acţiuni şi înlocuiesc un set de echipamente – scanează, copiază, imprimă etc.

  • Certificatul energetic pentru locuinte va fi impus atat la renovari majore, cat si in anuntul de vanzare sau inchiriere

    Prin renovare majora a cladirilor existente se va intelege acea lucrare efectuata la anvelopa cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, pentru care costurile depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situata cladirea, releva un proiect de ordonanta al Guvernului obtinut de MEDIAFAX. In cazul renovarii majore a cladirilor, proprietarii/administratorii acestora vor putea monta sisteme alternative de producere a energiei, in masura in care prin proiect se stabileste ca acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic. Actul normativ stabileste ca in vederea obtinerii autorizatiei de construire pentru cladirile noi, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita, prin certificatul de urbanism emis de autoritatile locale, si intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Succes intra in piata. Ce sanse are in fata multinationalelor?

    In doar cateva luni, magazinul pitestean cunoscut pana acum sub
    numele Pic isi va redeschide portile, dar sigla va fi schimbata.
    Cumparatorii vor merge la Succes, iar magazinul se va alatura
    retelei controlate de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcina.
    Lantul are acum peste 150 de supermarketuri in noua judete din
    tara, cateva zeci fiind deschise in ultimii ani, intr-o perioada in
    care majoritatea comerciantilor au suferit aprig de pe urma
    scaderii consumului si au fost nevoiti sa puna lacatul pe usile
    magazinelor. Avantajele retelei care ataca segmentul hipermarket
    sunt ca inchiriaza un spatiu existent si poate invata din greselile
    celorlalti comercianti. In 2009, conform informatiilor de pe
    site-ul companiei Succes Nic Com, reteaua numara 120 de magazine.
    Potrivit datelor de la Registrul Comertului, cifra de afaceri a
    companiei a fost, in 2009, de 44,4 milioane de euro, cu un profit
    de 0,8 milioane de euro.

    Cu aceste cifre, firma urca pe primul loc in clasamentul
    romanilor cu afaceri in segmentul supermarketurilor, o zona in care
    retelele autohtone n-au castigat prea mult teren. Daca in domeniul
    bricolajului Dedeman si Ambient se lupta umar la umar cu
    multinationalele, in sfera super si hipermarketurilor mai multe
    sunt exemplele de afaceri care au esuat. Primul si cel mai
    rasunator exemplu a fost falimentul Univers’all, retea dezvoltata
    de Bogdan Petrovici, in urma cu sase ani, cand comertul crestea
    puternic. Apoi, vreme de cativa ani, romanii au prins elan si s-au
    lansat, adeseori cu prea multa incredere, in proiecte ambitioase de
    extindere. Reteaua Pic, de pilda, cu magazine dezvoltate “dupa
    chipul si asemanarea Carrefour”, ajunsese la cinci spatii de tip
    hipermarket. Afacerea controlata de pitestenii Cornel si Ilie
    Penescu a intrat insa in insolventa, iar magazinele au fost inchise
    in 2009-2010.

    Administratorul judiciar al societatii Pic a incheiat un
    contract de inchiriere pentru magazinul din Pitesti, iar
    reprezentantii Succes au declarat pentru Ziarul Financiar ca sunt
    interesati de toate spatiile operate detinute de retea.

    Intr-un registru similar s-a inscris si evolutia altor retaileri
    romani, ca Ethos sau Spar. Singurul rival de calibru pentru
    lanturile straine este in acest moment Mercadia, o afacere
    controlata de Dinu Patriciu, care opereaza in acest moment trei
    tipuri de magazine: Mic.ro, Macro si miniMax Discount. Patriciu
    este de departe cel mai agresiv investitor in comert in acest
    moment, lantul Mic.ro avand la jumatatea anului peste 600 de
    magazine de proximitate, in conditiile in care primul a fost
    deschis in primavara anului trecut. Conform declaratiilor
    anterioare ale lui Patriciu, cifra de afaceri generata de Mercadia
    in acest an ar putea ajunge la 1 miliard de euro.

    Desigur, reteaua Succes este dintr-o alta categorie, aceea a
    micilor firme care au crescut organic. Dincolo de disparitia siglei
    Pic – un proces cat se poate de natural intr-o piata cu o
    concurenta acerba – intrarea retelei Succes pe teritoriul marilor
    afaceri din retail are o valenta importanta: afacerile autohtone
    ridica pretentii la o felie tot mai consistenta din comert.

  • Se vad semnele revenirii pentru industria de media si publicitate

    Dupa doi ani de scadere clara si abrupta si la mijlocul unui alt an care nu a pornit cu estimari prea optimiste, lucrurile par sa intre intr-o zona de autoreglare si in industria de media si divertisment din Romania. Potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015, industria de divertisment si media nu doar ca s-a stabilizat, ci da chiar semne de revenire si este de asteptat sa creasca cu o rata anuala medie de 8,8% in urmatorii patru ani. Astfel, valoarea totala a pietei de media din Romania va creste de la 2,5 miliarde de dolari in 2010 la 3,8 miliarde de dolari in 2015.

    Specialistii de la PwC cred ca partea cea mai mare a acestei cresteri va veni din segmentul accesului la internet, care va inregistra un ritm mediu anual de crestere de 12,9% in urmatorii patru ani, in vreme ce cheltuielile de publicitate vor inregistra un ritm de expansiune de 8,9%. In schimb, cheltuielile consumatorilor pentru produse media vor avea cea mai lenta evolutie, atingand o rata medie de crestere de 4,7%. “Aceasta este epoca de aur a consumatorului, cererea pentru produsele media digitale fiind in crestere si devenind regula. In multe piete, industria de divertisment si media a fost profund afectata de perioada de recesiune, pe masura ce consumatorii si-au accelerat migratia catre mediul online, ajutati fiind si de revolutionarea tehnologiilor”, spune Bogdan Belciu, partener in cadrul departamentului de Servicii de Consultanta de Management al PwC Romania.

    Cresterea aceasta este importanta nu numai la nivel intern, ci si la nivelul intregii regiuni, Romania fiind cea de-a treia cea mai dinamica piata de divertisment si media din regiune dupa Turcia si Rusia. In acest context, ritmul nostru de dezvoltare le va depasi pe cele din Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Cu toate acestea, in cifre absolute, vorbim despre o piata care ramane printre cele mai mici din regiune, reprezentand aproximativ o zecime din valoarea pietei din Rusia, spre exemplu. Sigur, aici si elementele care tin de demografie si de calitatea vietii au un cuvant greu de spus, la fel cum se intampla si in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor care se deruleaza in cele doua piete comparate. Acelasi studiu mai arata ca in anul 2010 economia globala a inceput sa-si revina dupa declinul accelerat inregistrat in 2009, iar imbunatatirea climatului economic a jucat un rol important in revirimentul industriei de divertisment si media, care a crescut la nivel global cu 4,6%.

    In orice caz, calculele specialistilor de la PwC sustin ca in urmatorii cinci ani cheltuielile agregate la nivel global pentru produsele industriei media si divertismentului vor creste de la 1,4 mii de miliarde de dolari in 2010 la 1,9 mii de miliarde de dolari in 2015, cu o rata anuala medie de crestere de 5,7% generata in principal de cresterea economica generala, dar si de accelerarea trecerii de la produsele media traditionale la cele digitale. In prezent, componenta digitala reprezinta 26% din cheltuielile totale, dar pana in 2015 PwC estimeaza ca ponderea cheltuielilor pe produse media digitale va creste la 33,9%. Concluzii similare referitoare la segmentul digital a adus si studiul Media Fact Book 2011, realizat de Initiative Media – pana la sfarsitul anului este estimat ca investitiile in publicitate in mediul digital sa creasca cu 12 mil. euro, pana la 36 mil. euro.

  • Avem productie record de legume, dar importam. De ce la noi in tara rosiile au ajuns sa se vanda la bax

    Ei spun ca vina este impartita, pe de o parte apartine
    autoritatilor, care nu ii sprijina suficient, pe de alta parte
    producatorilor, care nu reusesc sa se asocieze.
    “Importurile ne sufoca, inclusiv cand vine vorba sa livram pentru
    supermarketuri. Avem contract cu supermarketurile. Noi le-am spus
    ca pretul rosiilor este de 0,85 lei pe kilogram plus TVA, insa ei
    ne-au transmis ca au rosii din Turcia la un pret mai mic”, a
    declarat pentru gandul Mircea Croitoru, vicepresedintele Asociatiei
    Nationale Profesionale Legume-Fructe si directorul executiv al
    Societatii Agricole “Legume-Fructe” Matca (judetul Galati), una
    dintre cele mai mari zone legumicole din Romania.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Unde si la ce preturi mai sunt apartamente noi de vanzare. Fata de boom, reducerile sunt de 20-40%

    Preturile apartamentelor noi din Bucuresti au scazut in cele mai
    multe cazuri sub nivelul de 1.000 de euro/metrul patrat construit,
    dar nu mai jos de 800 de euro/metrul patrat, in conditiile in care
    acesta este nivelul la care se vand si cele mai multe apartamente
    vechi din oras, iar dezvoltatorii nu s-au aruncat sa construiasca
    apartamente la “costuri de criza”. In aceste conditii, cu vanzari
    de un apartament pe saptamana sau doar lunar, o buna parte a
    dezvoltatorilor imobiliari si-au redus stocul de locuinte
    nevandute, astfel ca in noua proiecte din Bucuresti, cu un total de
    3.800 de apartamente, sunt nevandute mai putin de 700 de unitati,
    respectiv 20%, po¬trivit unei analize a ZF, care a trimis
    soli¬ci¬tari catre reprezentantii a 18 dintre cele mai mari
    ansambluri rezidentiale din Bucuresti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro