În noiembrie, comparativ cu luna anterioară, au fost vândute 11.685 vehicule, cu 10,7% mai multe, şi 10.186 autoturisme, în creştere cu 5,3%. Piaţa vehiculelor comerciale a avansat în perioada analizată cu 22,8%, la 13.507 unităţi, iar în noiembrie faţă de octombrie a crescut cu aproape 26%, la 1.438 de unităţi. În opinia reprezentanţilor APIA, evoluţia pozitivă a vânzărilor vehiculelor comerciale nu este rezultatul unei îmbunătăţiri a situaţiei financiare a firmelor, reprezentând nevoia de înnoire a flotelor, a căror înlocuire a fost amânată în ultimii ani din cauza crizei economice.
Tag: piata
-
Piaţa imobiliară a anului 2011: Cu cât au scăzut preţurile locuinţelor
Potrivit unui raport al imobiliare.ro, preţurile cerute de proprietari pentru locuinţele vechi au scăzut cu 2,1% pentru garsoniere, respectiv de la 1.166 euro pe metru pătrat la 1.141 euro pe metru pătrat. Pentru celelalte tipuri de locuinţe reducerile au fost mai mici, ajungând la 1,8% pentru cele cu două camere (1.122 noiembrie 2011 faţă de 1.143 euro/mp în noiembrie 2010 ), de doar 1% pentru cele cu trei camere (1.051 euro/mp faţă de 1.062 euro/mp) şi de 1,7% pentru patru camere (965 euro/mp comparativ cu 982 euro/mp).
-
Maşinile second-hand din România, mai ieftine ca în Olanda sau Germania
În fiecare lună, sute de români sau firme nu-şi mai pot plăti ratele de leasing aşa că maşinile ajung în parcurile cu automobile recuperate.”Microîntreprinderi, IMM-uri, vorbim despre acei clienţi mici, afaceri de familie care în general au contractat una, doua 3 maşini in leasing”, spune Bogdan Speteanu, director general BCR Leasing. Pentru că au încasat deja o bună parte din valoare, firmele de leasing vând maşinile cu preţuri foarte bune, la care se mai pot obţine reduceri suplimentare de până la 40%.
-
În ce mai speră piaţa auto?
La sfârşitul lunii octombrie 2010 dealerii auto vânduseră deja prin programul “Rabla” aproape 52.000 de maşini noi, din care 22.800 reprezentau automobile marca Dacia; anul acesta Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a contabilizat numai 25.549 de maşini noi, din care mai puţin de 8.000 au reprezentat modele asamblate la Mioveni. Astfel, în acelaşi interval, programul nu a avut decât jumătate din efectul de anul trecut, iar Dacia a vândut chiar cu aproape două treimi mai puţine maşini. Numai una din trei maşini vândute pe piaţa locală în acest an a fost achiziţionată în cadrul programului de reînnoire a parcului auto cu o lună înaintea încheierii acestuia, potrivit calculelor BUSINESS Magazin. “Efectul rematului scade din ce în ce mai mult”, spune Bogdan Florea, brand manager Volksagen autoturisme în cadrul Porsche România, importatorul mărcii pe piaţa locală. În cazul său, criza a fost mai blândă, în condiţiile în care Volkswagen a ajuns la peste 10% cotă de piaţă, cea mai ridicată de până acum.
În timp ce piaţa auto în primele nouă luni ale acestui an continuă scăderea de peste 10% faţă de perioada similară a anului trecut, un singur segment continuă să sfideze trendul – piaţa de leasing operaţional, care continuă creşterea faţă de anul trecut şi va încheia 2011 cu un avans undeva între 15 şi 20%. În acelaşi timp, programul “Rabla”, cel care ar trebui să încurajeze vânzările de maşini către persoane fizice, aproape a îngheţat, cu toate că intră pe ultima sută de metri. “În a doua jumătate a anului nu putem spune că am simţit o schimbare în ceea ce priveşte vânzările. Doar faptul că este o diferenţă tot mai mare între vânzările către persoane fizice şi cele juridice. Dar noi avem noroc că există mulţi clienţi care cumpără flote Volkswagen. Şi anul viitor tot pe flote ne vom baza deoarece nu vedem o revigorare a cererii din partea clienţilor privaţi”, explică Bogdan Florea.
Un al doilea segment care creşte este cel al maşinilor premium – cu cel puţin 25%, la fel şi vânzările de vehicule comerciale, ambele fiind susţinute, ca şi piaţa totală, de achiziţiile realizate de firme. “Noi suntem în continuare numărul unu pe piaţa premium şi acesta este targetul nostru. Vedem că şi Mercedes-Benz şi Audi au făcut o treabă bună şi că au început să se apropie. Segmentul premium creşte, chiar şi pe o piaţă care continuă să scadă. Sunt mulţi cei care acum au un Opel sau un Volkswagen sau chiar o Dacia şi care vor să urce în segmentul premium”, spune Marco Schulz, directorul general al BMW Group România, importatorul mărcilor BMW şi MINI pe piaţa locală.
În primele nouă luni ale acestui an vânzările BMW pe piaţa locală au crescut cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut, la aproape 1.300 de unităţi, în timp ce Audi a avansat cu 36%, la puţin peste 1.200. Dacă BMW a avut în 2010 cea mai mare creştere, anul acesta Mercedes-Benz a crescut cel mai mult – cu peste 50%, dar la 1.127 de maşini. “După ce am fost cunoscuţi pentru volumele ridicate pe piaţa SUV-urilor, acum, odată cu lansarea noilor Seria 1 şi Seria 3, dorim să creştem şi pe aceste segmente mai accesibile unde până acum concurenţii noştri au avut volume mai ridicate. În prezent, 70% din vânzările noastre reprezintă maşini cu tracţiune integrală, iar 60% sunt SUV-uri”, a subliniat Schulz.
-
Ambasadorul SUA: Nu veţi atrage investiţii dacă nu liberalizaţi complet piaţa de energie
“Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.”Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.
-
În 40 de ani, fulgii de porumb Fortza au câştigat peste jumătate din piaţă
În 1971 au fost produşi pentru prima oară la noi în ţară, la fabrica Titan din Bucureşti, fulgii de porumb Fortza. “Linia de producţie pentru fulgii de porumb Fortza a fost printre primele linii de acest tip instalate într-o ţara din Sud-Estul Europei şi era una extrem de performantă”, poveşte Ana Livia Iliescu, şef de secţie la momentul la care a s-a început producţia fulgilor.
Peste trei sferturi dintre consumatori (69,7%) sunt femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, cu studii medii şi superioare. Ele cumpără cereale în special pentru a le consuma alături de familie, de cele mai multe ori la micul dejunspune Violeta Niculae, marketing manager Titan. Cu activităţi în domeniul morăritului şi panificaţiei, Titan este una din cele mai vechi fabrici de profil din ţară. Compania are 800 de angajaţi; produce şi comercializează făină, mălai, griş, pesmet, pâine proaspătă, toast, fulgi de porumb şi specialităţi de patiserie.
-
Bursele din Asia au scăzut abrupt luni. Euro s-a depreciat puternic faţă de dolar şi yen
Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei s-a prăbuşit cu 3,5%, la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, iar indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis în coborâre cu 2,2%, cu cea mai slabă finalizare din aprilie 2009. Euro a atins minimul ultimilor 10 ani faţă de yen , din cauza absenţei unor detalii sau măsuri concrete cuprinse în planurile liderilor europeni de a împiedica răspândirea crizei şi efectele ei asupra economiei globale. Moneda unică a urcat la un maxim de 1,3585 dolari pe euro, într-o şedinţă volatilă, revenind ulterior la 1,3395 dolari, în coborâre cu 0,8%, aproape de minimul ultimelor opt luni de 1,3382 dolari atins săptămâna trecută.
-
Destinul Zippo pe o piaţă în care contează doar preţul
Pentru o companie care face din vânzarea brichetelor anti-vânt mai bine de jumătate din încasări, renumele trebuie să fie un atu extrem de puternic. Altfel, avalanşa de producători care scot pe piaţă brichete care costă doi lei ar putea fi nimicitoare. Aşa că Zippo a mizat pe crearea unui brand iconic şi a avut aproape 80 de ani la dispoziţie pentru a-şi pune planul în aplicare. Cu 12 milioane de brichete vândute anual în 160 de ţări se poate spune că au făcut calculele corecte, iar asta i-a îndemnat pe americani să meargă mai departe cu dezvoltarea liniei de produse care astăzi include, pe lângă brichete, şi accesorii pentru brichete, brichete pentru casă, ceasuri de mână, parfumuri şi accesorii pentru bărbaţi, dar şi produse pentru aprins focul şi pentru încălzit. Totul a pornit, practic, de la clasica brichetă pătrată a cărei principală calitate este că îşi poate menţine flacăra aprinsă chiar şi în bătaia vântului.
“De la începutul acestui an avem un importator unic şi pentru România, pe care o considerăm o piaţă foarte importantă în strategia noastră de dezvoltare, având în vedere că primele produse Zippo au fost vândute aici în urmă cu 20 de ani, ceea ce înseamnă că românii sunt familiarizaţi cu ele”, spune David Warfel, director de marketing global al Zippo. Partenerul americanilor în România este Tonka Distribution, afacere înfiinţată în urmă cu patru ani şi care are patru divizii: amplasarea aparatelor de cafea Nescafé, distribuţia de accesorii şi alcool, Zippo fiind cel mai mare client, două magazine proprii de alcool şi tutungerie şi o divizie de terminale de plăţi. Daniel Lizar, unul dintre cei doi proprietari ai afacerii, nu este deloc străin de specificul unei pieţe care se bazează pe pasiunea oamenilor pentru fumat. Înainte de a deschide Tonka Distribution, a lucrat pentru Top Brands, compania care distribuie produsele Phillip Morris în România.
“Cred că există o deschidere destul de mare pe piaţă pentru produsele Zippo. Estimăm că vom avea anul acesta afaceri de circa 500.000 de euro şi că vom vinde 20.000 – 30.000 de brichete”, spune Andrei Lizar, directorul general al Tonka Distribution. Pentru anul viitor este estimată însă o dublare a numărului de brichete vândute, dar şi o consolidare a vânzărilor datorită celorlalte produse marca Zippo pe care Tonka le va importa în România. Astfel firma va aduce nu doar brichete, ci şi celelalte produse de lifestyle create sub acest brand. Lizar spune că principalul public căruia i se adresează sunt bărbaţii cu vârsta de peste 40 de ani, cu venituri medii şi care, desigur, fumează. Un public secundar, asupra căruia vor să se concentreze tot mai mult, sunt însă tinerii, pe care speră să-i atragă în special cu accesoriile. Dacă la categoria brichete produsele Zippo depăşesc cu mult media pieţei în ceea ce priveşte preţurile, segmentul de accesorii nu poate fi încadrat în segmentul premium. Spre exemplu, preţul unei brichete pleacă de la 70 de lei şi poate ajunge la 1.200 de lei atunci când este făcută din argint, comparativ cu cel al unei brichete simple, fabricate în China, care costă cel mult patru lei. În acelaşi timp, ceasurile Zippo nu pot fi considerate scumpe, de vreme ce au preţuri care nu depăşesc 500 de lei. “Practic vorbim despre un produs care se adresează oamenilor din clasa de mijloc, dar care îşi pot găsi clienţi şi din rândul clasei de sus pentru că are avantajul de a fi un produs iconic”, menţionează Lizar.
România face parte din strategia de dezvoltare în Europa a brandului Zippo, ale cărui principale pieţe de deschidere sunt Statele Unite ale Americii şi China. Acestea cumulează jumătate din afacerile companiei, care are vânzări anuale de 200 de milioane de dolari în diviziile sale din cele peste 160 de ţări din toată lumea. De altfel, şi Tonka Distribution mizează pe creşteri în urma parteneriatului încheiat cu Zippo – de la o cifră de afaceri de patru milioane de euro, cât a înregistrat compania sa în 2010, pentru 2011 Lizar şi partenerul său Cristi Dumitru se aşteaptă la afaceri de şase milioane de euro. “Singurul nostru concurent sunt importatorii de brichete din China, însă în condiţiile în care în România se vând anual circa patru milioane de brichete, este greu de crezut că nu vom reuşi să ne găsim loc în piaţă”, conchide Lizar.
-
Românii şi cuceritorii modei
Compania TinaR Distribuţie, una dintre cele două companii care operează magazinele Tina R, şi-a cerut intrarea în insolvenţă la începutul lunii septembrie. Decizia privind insolvenţa ar putea fi luată pe 23 septembrie. “Am ales intrarea în insolvenţă pentru a putea negocia rambursarea unui credit de capital circulant pe care compania Tina R Distribuţie îl avea la Romexterra Bank. Creditul a fost vândut între timp către o firmă de recuperare creanţe”, spune Rareş Jianu (39 de ani), unul dintre fondatorii Tina R, la una dintre puţinele sale ieşiri în presă. Rareş Jianu a lansat lanţul de magazine Tina R în urmă cu 18 ani împreună cu Iulia Sevastina Stoica, care este în continuare acţionar în cadrul companiei. Tina R Distribuţie operează nouă dintre cele 17 magazine ale reţelei. Celelalte opt unităţi sunt operate de compania Brands in Trade, ferită de acţionari de problemele financiare.
Rareş Jianu admite că s-a mai gândit la varianta intrării în insolvenţă în 2009, când şi alţi retaileri au ales această soluţie. La finalul lui 2009 Leonardo, cel mai mare retailer local de încălţăminte şi produse de marochinărie, deţinut de Florin Panea, a intrat în insolvenţă cu datorii de peste 100 de milioane de euro. În prezent, compania a reluat expansiunea, ajungând la circa 140 de magazine. Strategia administratorului a fost ca, imediat după intrarea în insolvenţă, să renunţe la operaţiunile pe pieţele externe unde Leonardo opera peste 40 de magazine. Anul trecut afacerile retailerului de pantofi şi marochinărie au ajuns la 66 milioane de euro, mai puţin de jumătate faţă de 2008, ultimul an de boom, când acestea ajungeau la 135 milioane de euro.
Leonardo şi Jolidon erau, înainte de începerea crizei, cei mai extinşi retaileri români în străinătate. Dacă Leonardo a închis magazinele din afara ţării încă din 2009, odată cu intrarea în insolvenţă, Jolidon a început să le închidă treptat de anul trecut. Acum, Gabriel Cârlig, acţionarul majoritar şi directorul producătorului clujean din industria textilă Jolidon, admite că nu mai deţine magazine proprii în străinătate. Afacerile Jolidon au fost afectate de criză, ajungând la circa 18,7 milioane de euro anul trecut (aproape jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani), iar datoriile au urcat la de circa trei ori mai mult. Gabriel Cârlig spune că, pentru a face faţă situaţiei dificile, închide magazinele neperformante, dar deschide altele în spaţii mai bune şi cu chirii mai mici. Astfel spune că va reuşi să închidă anul tot cu 85 de magazine, deşi în urmă cu puţin timp a închis magazinul de pe bulevardul Magheru, unul dintre cele mai cunoscute ale companiei.
Şi Tina R a închis în ultima perioadă două unităţi, în Militari Shopping Center şi în Carrefour Militari, ajungând în prezent la 17 unităţi. Chiar dacă au cerut insolvenţa, oficialii companiei spun că nu au blocat extinderea, alte trei sau patru deschideri fiind programate până la finalul anului – Piaţa Romană, Galleria Arad, Maritimo Constanţa şi Electroputere Craiova. Compania nu se orientează doar către stradal sau malluri, însă spune că în următorii doi ani ar putea apărea alte cinci până la zece unităţi Tina R.