“Anul trecut anticipam că vânzările de tablete vor creşte de patru ori, dar cineva mi-a recomandat că, într-o perioadă de criză, ar fi mai bine să fiu puţin mai temperat şi atunci am spus că vor fi vândute circa 160.000 de unităţi, adică de trei ori mai mult decât în 2011. Pentru acest an mă aştept ca piaţa de profil să se dubleze şi cred că se vor vinde aproximativ 450.000 tablete, poate chiar 500.000”, a afirmat Drăgoiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.
Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.
Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.
“Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.
Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.
În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.
Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.
Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.
“Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.
Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.
În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
În primele luni ale acestui an, Microsoft a cerut furnizorilor din Asia să livreze componente pentru un eventual dispozitiv care s-ar încadra în categoria smartwatch, au declarat persoane din conducerea companiilor furnizoare, citate de cotidianul Wall Street Journal. Unul dintre directorii citaţi a afirmat chiar că s-a întâlnit cu echipa de cercetare&dezvoltare a Microsoft.
Pentru prototip, grupul american a cerut furnizorilor ecrane de 1,5 inci (3,8 centimetri).
Nu este încă sigur dacă Microsoft va decide să ducă proiectul până la capăt, au spus sursele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Piaţa locală de cadouri oferite cu ocazia Sărbătorilor Pascale va atinge suma de 600.000 de euro în acest an. Companiile vor aloca bugete mai mici pentru darurile de Paşte, pe fondul perioadei 1 – 5 mai, care va fi liberă”, estimează Marius Dosinescu, CEO FlorideLux.ro.
Grupul FlorideLux.ro, care operează magazinele online www.floridelux.ro, www.cosuridelux.ro www.brazidecraciun.ro, www.coroane.ro, dar şi florăriile offline FlorideLux, estimează că tichetul mediu de comandă în mediul corporate va fi de 200 de lei, în timp ce persoanele fizice vor aloca până la 450 de lei pe cadourile de Paşte.
Cu toate acestea, românii au devenit mai prevăzători cu acest tip de cumpărături şi au înţeles că atâta timp cât comandă din timp, cu atât au acces la mai multe oferte speciale, iar stocul garantat.
“Astfel, în ciuda realităţii economice a României de astăzi, în care este dificil de planificat din timp anumite achiziţii, clienţii au înţeles care sunt beneficiile acestui proces şi au început să ceară informaţii, consultări sau oferte imediat după data de 15 martie”, a explicat CEO-ul FlorideLux.ro.
În ceea ce priveşte vânzările realizate de magazinele online din grupul condus de Marius Dosinescu, acestea vor ajunge la 30.000 de euro şi vor proveni în proporţie de 40% de pe FlorideLux.ro, iar în proporţie de 60% de pe CosurideLux.ro.
Marius Dragne are o experienţă de peste şapte ani în piaţa de construcţii şi este cel mai tânăr CEO din piaţa de profil (33 de ani). Anterior acesta a ocupat funcţia de Sales and Marketing Director în cadrul aceleaşi companii. Numirea sa reflectă accentul pus de grupul german pe consolidarea activităţii din România, după investiţiile greenfield de 32 de milioane de euro în dezvoltarea unei fabrici locale.
Managerul lucrează în cadrul Xella România de patru ani, timp în care a făcut parte din echipa care a implementat la nivel local cea mai mare investiţie într-o fabrică de materiale de construcţii din ultimii 4 ani. Fabrica Xella de la Păuleşti este cea mai modernă unitate de producţie a BCA-ului, fiind practic singura fabrică edificată de la zero la nivel local în ultimele trei decenii.
“Grupul Xella crede în potenţialul pieţei locale, aşa cum o demonstrează şi decizia de a aloca fonduri substanţiale pentru dezvoltarea operaţiunilor în această regiune. Piaţa locală va reveni pe creştere şi vrem să fim pregătiţi pentru viitoarele oportunităţi şi să consolidăm din timp brandul YTONG, primul brand de materiale de zidărie din lume, lansat în 1929”, declară Marius Dragne, CEO Xella România.
“Fondul locativ din România este unul foarte învechit. În Bucureşti, de exemplu, jumătate din blocuri au cel puţin 30 de ani. Aşadar, este o nevoie reală de renovare şi de realizarea unor intervenţii în vederea asigurării unor parametri optimi pentru beneficiari. De asemenea avantajele BCA-ului sunt din ce în ce mai căutate de dezvoltatorii atenţi la termoizolarea din faza de zidărie, la certificări şi la timpul de execuţie”, adaugă Dragne.
Grupul german Lidl este prezent pe piaţa locală cu o reţea de peste 150 de magazine şi a intrat pe piaţă după preluarea lanţului de magazine Plus Discount. Reprezentanţii companiei spun că 80% din marfa comercializată este reprezentată de mărcile proprii. Grupul are trei centre logistice, la Chiajna, Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (Târgu Mureş), ultimul fiind deschis în septembrie. Retailerul este prezent în peste 20 de ţări europene, cu circa 9.000 de magazine şi 100 de centre.
Cele două ţări au pierdut accesul la piaţa financiară internaţională în 2010 – 2011 şi au fost nevoite să ia fonduri de urgenţă de la statele europene. O extensie a maturităţii acestor împrumuturi ar reduce povara pentru Portugalia şi Irlanda în primii ani de la revenirea la finanţare prin obligaţiuni.
“Intenţia este pozitivă, de a ne uita la prelungirea maturităţilor pentru Irlanda şi Portugalia”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Dijsselbloem, potivit CNBC.
Lisabona consideră actualul program de plăţi imposibil şi a cerut o extindere a acestora, în contextul impactului dur al măsurilor de austeritate adoptate.
Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi FMI au înaintat o propunere pentru o prelungire a maturităţii împrumuturilor cu şapte ani, măsură aflată în prezent în discuţie, a spus Dijsselbloem.
Cititi mai mute pe www.mediafax.ro
“Uitaţi, chiar dacă deranjez pe cineva, pot să vă spun că România este stabilizată macroeconomic şi că veniturile pe primele trei luni s-au făcut la nivelul prognozat. Deci, din acest punct de vedere, nu înţeleg de ce e agitaţie pe piaţă. Mai mult decât atât, semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie cu 10% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.
Exportul, avem deocamdată datele din luna ianuarie, este plus 6% faţă de exporturile din ianuarie 2012 şi, lucru extrem de important, avem o creştere foarte puternică, în ianuarie şi februarie, la exporturile în afara spaţiului comunitar, ceea ce arată că firmele, oamenii de afaceri şi-au reorientat apetitul de a vinde la export, uitându-se cu atenţie şi la pieţe tradiţionale”, a afirmat Băsescu, la Digi 24.
El a arătat că şi stabilitatea politică datorată acordului său de coabitare cu premierul Victor Ponta contribuie la optimismul său.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Brieful a ajuns direct pe masa diviziei de branding a agenţiei Propaganda, care a primit provocarea de a crea pentru acest brand nou o identitate puternică şi atractivă. Noul brand se adreseze clasei muncitoare, adică unui segment cu care niciun brand de mezeluri nu a mai vorbit până acum, în mod direct.
Conceptul creativ propus de echipa Propaganda Brand New a plecat, pe de o parte, de la target – în urma unei analize atente a românului care urma să consume noile produse, a stilului său de viaţă, a preocupărilor de zi cu zi. Pe de altă parte, s-a ţinut cont de însuşirile noului produs – dedicat muncitorilor prin tot ceea ce îl caracterizează: este săţios, ieftin şi gustos.
”În România există mulţi oameni simpli care muncesc mult, care adesea trebuie să facă muncă fizică şi care au nevoie de un combustibil pe măsură, care să le dea energie şi forţă pentru efortul zilnic la care sunt supuşi. Am vrut să ne adresăm acestor oameni într-un mod cât mai direct, pentru că produsele au fost gândite special pentru nevoile lor: le dau energie, sunt gustoase şi săţioase, dar şi la buzunare uşoare. Pentru că nu e suficient să fie bune, trebuie să fie şi îndestulătoare.” spune Diana Caracota, planner Propaganda
“Ce pot spune despre proiect, este că m-a bucurat şi surprins (plăcut) în acelaşi timp faptul că clientul a înţeles că pentru aşa un nume este nevoie şi de un univers vizual pe măsură, univers inspirat evident atât din perioada comunistă (cea mai bogată, dealtfel, din punct de vedere vizual şi clişeistic), cât şi din realităţile zilelor noastre.
Folosirea elementelor din zona insignelor şi decoraţiilor de dinainte de revoluţie conferă memorabilitate şi, poate, un uşor aer nostalgic, familiar. în ceea ce priveşte etichetele de produs, am optat pentru simplitate, contrast şi culoare puternică pentru vizibilitate la raft.” spune Vlad Bojan, head of design, Propaganda Brand New.
Mezelurile 1 MAI au fost lansate deja în magazine alături de campania in-store, care are ca obiectiv poziţionarea acestui brand ca mezelurile clasei muncitoare. Sloganul campaniei este ”Mezeluri pentru cei care merg la muncă, nu la birou”, iar vizualurile portretizează universul muncitorilor români din mai multe domenii, la care se adaugă replici şi mesaje care li se adresează în mod direct într-o formă amuzantă şi camaraderească.
“Pentru noi este primul brand care se adresează unui segment de consumatori la care primează preţul produsului. Însă preţul mic trebuia tradus în universul consumatorilor, în valorile şi atitudinile lor. Ne-a suprins plăcut propunerea, am testat-o în nişte focus grupuri şi sperăm să confirme aşteptările.
Diferenţierea pe piaţa mezelurilor, unde toţi spun tradiţional sau gustos, e greu de obţinut. Un lucru inedit în timpul şedinţei foto, făcute pe un şantier pentru posterele 1 Mai, a fost să observăm că muncitorii de acolo, în pauza de masă, aveau acelaşi sandwich denumit <submarin> făcut din jumătate de pâine şi salam, ca cel pe care unul dintre personajele noastre îl ţinea în mână, în poster,” spune Mihai Dinculescu, senior brand manager, Meda Prod