BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Facebook dincolo de apogeu

    In urmă cu câteva zile (mai precis în 29 aprilie), The Guardian a publicat un articol în care afirma că Facebook pierde milioane de utilizatori în marile pieţe (în special Statele Unite şi Marea Britanie) şi că dominaţia colosului din social media este ameninţată de noi servicii precum Instagram, Path sau Pinterest. Articolul cita studii de la Nielsen şi SocialBakers şi estima o pierdere de 6 milioane de utilizatori în SUA în ultima lună şi un total de 9 milioane în ultima jumătate de an, aceeaşi tendinţă fiind consemnată pentru Marea Britanie şi alte ţări europene. În schimb, reţeaua creşte în alte zone, rata cea mai mare fiind înregistrată în America de Sud.

    Articolul din Guardian a fost preluat de nenumărate publicaţii, care au dramatizat rezultatele, întrebându-se dacă nu cumva Facebook va împărtăşi soarta reţelei MySpace, care domina lumea socializării cu câţiva ani în urmă, iar astăzi a devenit irelevantă. Între timp, SocialBakers a dezminţit cele spuse de Guardian, afirmând că jurnaliştii englezi au interpretat greşit statisticile şi că, de fapt, rezultatele lor sunt grosiere şi nu estimează traficul. Ca întotdeauna, dezminţirea nu capătă expunere egală, iar mesajul a rămas acelaşi: Facebook scade pe pieţele profitabile şi creşte pe pieţe care nu prezintă interes major din perspectiva publicităţii.

    Nu cu mult în urmă, Facebook şi-a publicat rezultatele din ultimul trimestru, raportând un număr de 1,11 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună (în creştere cu 23% faţă de anul precedent) şi o proporţie tot mai mare a utilizatorilor care accesează serviciul de pe dispozitive mobile (751 de milioane, în creştere cu 54%).

    Acestea fiind cifrele, scăderea din SUA şi Marea Britanie pare mai puţin spectaculoasă şi e foarte posibil să fie conjuncturală sau chiar să se datoreze unor estimări greşite. În principiu, Nielsen a numărat accesările sitului şi a ponderat rezultatele printr-un amplu sondaj, însă este mai greu de estimat numărul celor care folosesc serviciul prin aplicaţii dedicate pe telefoane sau tablete. Pe de altă parte, e foarte posibil ca pieţele emergente (de exemplu, Brazilia sau India) să nu fie chiar de lepădat, iar rezultatele financiare bune raportate de Facebook asta par să sugereze. Una peste alta, nu cred că Facebook se confruntă cu un exod.

    Dacă există un pericol pentru Facebook, acesta provine mai degrabă din atitudinea utilizatorilor faţă de serviciul pe care-l oferă. Mai multe studii şi sondaje relevă faptul că oamenii nu prea iubesc Facebook, sunt adesea nemulţumiţi de schimbările de interfaţă (cei care detestă Timeline sunt cei mai zgomotoşi), au mari rezerve faţă de politicile de confidenţialitate. O dovadă este incidentul de la jumătatea anului trecut, când un mare număr de utilizatori au pretins că mesajele lor private mai vechi au fost afişate în pagina lor publică. Deşi Facebook a investigat problema şi a dezminţit categoric, utilizatorii n-au crezut explicaţiile şi au continuat acuzele. Neîncrederea privind modul cum sunt folosite informaţiile personale este de lungă durată şi probabil nu va înceta niciodată.

    Un sondaj interesant privind preferinţele utilizatorilor reţelelor de socializare a fost realizat de blogul LifeHacker, iar rezultate spun că peste 60% dintre respondenţi preferă Google Plus şi doar 14,8% sunt încântaţi de Facebook. Desigur, cu doar 24.000 de răspunsuri nu se poate face o statistică serioasă, însă dincolo de rezultate se află două aspecte interesante. Primul este că pagina sondajului are posibilităţi de partajare prin Facebook şi Twitter, dar nu şi prin Google Plus. Al doilea se referă la numeroasele comentarii ale vizitatorilor, care rezonează cu ce aud eu acasă: Google Plus este excelent, dar toţi prietenii mei sunt pe Facebook.

    Dar şi că utilizarea tinde să se specializeze: Facebook pentru comunicarea cu prietenii, Google Plus pentru a cunoaşte oameni cu interese comune, LinkedIn pentru viaţa profesională, iar Twitter pentru… „corporate me„.
    Interesant: Nielsen constată că tot mai mulţi oameni folosesc reţele sociale privind la televizor şi adesea discută despre programele pe care le urmăresc. Cine va fi primul care va exploata această tendinţă?

  • Mazăre a anunţat că a primit aviz de la Ministerul Culturii pentru PUZ-ul staţiunii Mamaia

     “Ieri după-amiază (n.r. – marţi) am primit avizul de la Cultură”, a spus Radu Mazăre.

    Întrebat de jurnalişti, după lansarea oficială a melodiei dedicate staţiunii Mamaia, dacă ştie când a fost schimbat din funcţie secretarul de stat de la Ministerul Culturii care nu acorda avizul pentru PUZ-ul staţiunii, Mazăre a răspuns: “Nu pot să vă spun când l-a demis, nici nu m-a interesat. Pe mine mă interesa să pot să construiesc. Nu vezi că nu mai avem unde să punem turiştii ăştia?”.

    El a menţionat că nu ştie cine a semnat avizul şi a precizat că acesta conţine “câteva atenţionări nesemnificative”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air va opera din 5 iulie primul zbor direct Bucureşti – Kiev

    Zborurile Wizz Air pe noua rută Kiev Zhulyany sunt deja disponibile la vânzare şi pot fi rezervate pe wizzair.com cu tarife pornind de la 109 lei, pentru un singur zbor cu toate taxele incluse, se aartă într-un comunicat al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNN difuzează începând cu 23 mai emisiunea cu Traian Băsescu despre Portul Constanţa

     Emisiunea în cadrul căreia preşedintele român i-a fost ghid în Portul Constanţa jurnalistei Becky Anderson, a fost înregistrată în aprilie şi va fi difuzată la 23, 25 şi 26 mai.

    Anderson s-a întâlnit cu preşedintele Băsescu, fost căpitan de navă, pentru a discuta despre planurile acestuia de viitor în privinţa Portului Constanţa, prezentat drept “cel mai mare port de la Marea Neagră” şi un “important punct de tranzit care leagă Europa de Est de Transcaucazia, Asia Centrală şi Extremul Orient”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Mii de turişti au sosit deja la mare, cei mai mulţi sunt la Mamaia

     Hotelierii din Mamaia se declară pregătiţi să facă faţă celor aproximativ 25.000 de turişti care îşi vor petrece în staţiune vacanţa de 1 Mai şi, deşi există şi câteva terase şi cluburi la care lucrările de amenajare sunt încă în toi, tinerii au de unde alege. Oficial, cluburile se vor deschide miercuri seară, fiecare dintre ele pregătind diverse spectacole şi concerte, dar au fost şi cluburi care au deschis cu o zi sau două mai devreme.

    Până la deschiderea cluburilor, turiştii au umplut plajele, mulţi încumetându-se să intre în mare, deşi apa are numai 15 grade Celsius.

    Autorităţile şi hotelierii din Mamaia au organizat petreceri pe plajă, au scos autobuzele etajate din garaje, au pus în funcţiune telegondola şi au pregătit parade de maşini. Astfel, între 1 şi 6 mai, autobuzele etajate circulă pe ruta Gara Constanţa – Mamaia şi retur, zilnic între orele 10.00 – 18.00. Preţul unei călătorii este de 5 lei pentru trei ore. Tot în această perioadă va funcţiona şi telegondola din Mamaia, preţul unei călătorii fiind de 10 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Baronii manualelor sunt obişnuiţi să scoată aceleaşi cărţi de 15 ani. Începe războiul cu ei

     El a ţinut ca la începutul şedinţei de guvern, în faţa jurnaliştilor, să îi transmită acest mesaj ministrului de resort, Remus Pricopie.

    “Vreau să vă anunţ public, aici, de faţă cu presa, că vă susţin în totalitate în războiul pe care în mod sigur o să îl aveţi cu o altă categorie de baroni din România, baronii manualelor, că în România în toate domeniile sunt nişte baroni care au pus stăpânire pe ceva. Înţeleg că acum sunt nemulţumiţi că vreţi să faceţi manuale electronice. Foarte bine, făceţi-le, domnule ministru! O să piardă unii care sunt obişnuiţi să facă aceleaşi manuale de zece ani, de cinşpe ani, nu mai au nicio legătură cu realitatea în care trăim în 2013, dar ei tot încasează bani de la părinţi şi de la şcoli”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • Ponta: Noi ne ocupăm de guvernare, Băsescu rescrie istoria. Guvernul Boc rămâne cel mai incompetent

     “Eu zic să ne ocupăm de guvernare, rescrierea istoriei este treaba domnului Băsescu. Cred în continuare că Guvernul Boc a fost cel mai incompetent şi mai corupt guvern pe care l-a avut România şi că noi ne chinuim de un an doar să reparăm ce au stricat ei şi să-i dăm la Parchet pe hoţii lor. Asta ca să fie foarte clar apropos de cine pe cine laudă, asta e, am venit după nişte incompetenţi şi după nişte hoţi la guvernare. Nu e prima dată, e adevărat, dar cred că avem şanse să reconstruim România”, a declarat Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, referindu-se la situaţia economică a României, că “nava e la cheu, în port sigur”, el mulţumind pentru că s-a ajuns aici guvernelor Boc, Ungureanu şi Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Douăzeci de ani cu Wired

    Cred că era prin 1988 când am văzut prima oară o revistă de tehnologie IT. Întâmplarea a fost că revista care mi-a căzut în mâini să fie tocmai BYTE, etalonul suprem în domeniu (cum aveam să aflu câţiva ani mai târziu). Am fost totodată uimit şi speriat: nu înţelegeam nimic. Eu lucram pe un calculator care împreună cu perifericele cântărea cel puţin o tonă, în vreme ce în revistă nu se vorbea decât de computere care stăteau lejer pe un birou. Eram complet deconectaţi de restul lumii.

    Sigur că după revoluţie a apărut o imensă “foame” de informaţie din domeniul noilor tehnologii informatice. Şi folosesc la modul propriu cuvântul “tehnologie”: oamenii voiau să ştie cum funcţionează procesoarele şi sistemele de operare, să afle despre tendinţele din lumea limbajelor de programare, despre programele cele mai performante din diverse domenii şi, foarte curând, despre internet. Eram cu ani buni în urmă şi sunt mândru că am contribuit după puterile mele la reducerea decalajului prin revistele la care am lucrat începând din 1992. Ceea ce era de neimaginat în 1988 s-a întâmplat în 1995: a apărut ediţia românească a revistei BYTE. Iar eu eram redactorul-şef.

    Am avut în aceşti ani şansa să simt pe viu evoluţia interesului publicului: pe măsură ce PC-urile deveneau mai accesibile, interesul s-a mutat de la tehnologie la bricolaj: de la overclocking până la asamblarea unui întreg computer din componente. Apoi, când PC-urile au devenit un produs de larg consum, interesul s-a mutat spre partea de achiziţie, cu teste de performanţe, comparaţii etc. În cele din urmă, interesul a dispărut cu totul: computerul a devenit egalul frigiderului sau al maşinii de spălat. Nici măcar BYTE n-a făcut faţă acestei evoluţii şi în 1998 a dispărut, urmată de cea mai mare parte a revistelor de specialitate. Nu e trist, pentru că e firesc: exact la fel s-a întâmplat cu electronica în urmă cu câteva decenii.

    Chiar şi interesul meu a evoluat. Sunt, desigur, interesat de tehnologiile tangente cu meseria mea, însă mă interesează mai mult implicaţiile noilor tehnologii în societate, cultură şi, în cele din urmă, în viaţa de zi cu zi. Mă lovisem de referinţe la revista Wired, dar n-am avut ocazia să pun mâna pe ea. Am găsit-o întâmplător la un stand de presă în Amsterdam şi a fost dragoste la prima vedere. Vorbesc aici de obiectul fizic, pentru că este poate cea mai extravagantă tipăritură pe care am văzut-o – exact cum şi-o imaginau fondatorii: “O revistă care pare că ţi-a fost trimisă din viitor”. În interior nu apare nicio poză înfăţişând computere, telefoane sau alte produse. Pagini luxuriant ilustrate alternează cu zeci de pagini conţinând doar text.

    De fapt, nu este o revistă de sau despre tehnologie. Ideea de la care s-a pornit a fost în aparenţă simplă: cum ar fi văzut oare Marshall McLuhan evoluţia unui nou mediu de comunicare. Şi iată că, într-o vreme când presa scrisă piere, Wired împlineşte 20 de ani şi o duce tot mai bine.
    Totul a început la Amsterdam, unde un american pe nume Louis Rossetto şi prietena sa Jane Metcalfe lucrau la o firmă de traduceri şi colaborau la o revistă de specialitate. Rossetto a intuit că urmează o revoluţie tehnologică de amploare, aşa că a plănuit împreună cu Jane o revistă care să documenteze “cultura digitală” pe care o va genera.

    Au plecat înapoi în SUA să o pună în practică şi au creat împreună cu graficianul John Plunkett şi alţi prieteni un prototip. Dar n-au reuşit să convingă niciun investitor până când, în cele din urmă, s-au întâlnit cu Nicholas Negroponte, care a studiat proiectul şi le-a pus o întrebare scurtă: câţi bani vă trebuie? De aici lucrurile au început să se precipite şi în jurul proiectului au început să se adune nume grele, printre care John Perry Barlow, Kevin Kelly, Stewart Brand, Bruce Sterling, William Gibson.

    Primul număr a apărut în ianuarie 1993 şi a fost distribuit clandestin la MacWorld. A devenit celebră aproape instantaneu în rândul aşa-zişilor “digerati” din Vale şi apoi în lumea întreagă. Am adunat aproape un raft de Wired şi de fiecare dată când scot la întâmplare un număr găsesc un subiect care mai apoi s-a dovedit important. Este istoria vie a vremurilor noastre.