BusinessMagazin

Tag: piata

  • Tânărul care la 30 de ani a ajuns brand manager al Jack Daniel’s: De frica zilei de mâine, românii beau mai puţin whisky

    Pe piaţa de whisky, estimată la 85 de milioane de euro pe an, Jack Daniel’s s-a impus pe poziţia fruntaşă în 2010, în plină criză economică, când obiceiurile de consum şi tendinţele erau date peste cap, iar alte categorii de produse începeau să „muşte” din piaţa whisky-ului.

    La un an de când are în grijă Jack Daniel’s în România, Cezar Gârbea spune despre piaţă că este încă în formare şi într-o permanentă schimbare. „Ultimii ani au dat puţin peste cap creşterea naturală a acestei categorii, fiind strâns legată de starea de spirit a românilor. Astfel, o piaţă care arăta o creştere promiţătoare s-a oprit din avântul pe care îl avea şi chiar a început să scadă odată cu reducerea încrederii românilor în ceea ce le va aduce ziua de mâine”, spune Cezar Gârbea.

    Tendinţa s-a reflectat atât în retail, unde a scăzut frecvenţa cumpărăturilor, cât şi mediul HoReCa, iar românii au început să ia în considerare şi alte băuturi, precum vodca, datorită versatilităţii acesteia, dar şi băuturi mai uşoare cum ar fi prosecco.

    La nivelul pieţei de spirtoase, whisky-ul este al patrulea sortiment în topul vânzărilor, după băuturile cu arome (rachiu), vodcă şi brandy, arată datele companiei de cercetare de piaţă IWSR. În această categorie, Jack Daniel’s se bate în principal cu J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker sau Teacher’s.

    În România, marketingul Jack Daniel’s şi al vodcii Finlandia este realizat de către Brown Forman, în timp ce distribuţia este asigurată de către BDG Import.

    Comparativ cu alte state, piaţa locală de whisky este similară în ceea ce priveşte gradul de maturitate, spune Cezar Gârbea, diferenţele aparând în ceea ce priveşte restaurantele, barurile şi cluburile, unde există alt tip de consumator.

    „Dacă acum câţiva ani ieşitul în oraş însemna fie o bere cu prietenii, fie în club cu o sticlă de whisky şi de vodcă, acum consumatorii au evoluat foarte mult şi sunt foarte diferiţi, astfel încât nu mai există un tipar. Totodată devin mai sofisticaţi, la curent cu noile trenduri, caută evenimente şi locaţii care să le ofere ceva nou şi cred că, cel mai important, să le ofere o experienţă unică.”

    În aceste condiţii, jobul brand managerilor este să construiască o marcă pe termen lung, susţinută de o comunicare coerentă, adaptată realităţilor pieţei. În industria de whisky, importante sunt şi notorietatea internaţională, dar şi continuitatea în procesul de comunicare.

    Brand managerul pentru Jack Daniel’s este de părere că cea mai mare provocare în slujba sa este să facă alegerea corectă din punctul de vedere al comunicării pentru brand într-un mediu plin de alternative. Odată găsit mixul perfect, urmează un pas la fel de important, execuţia, care în cazul brandurilor premium, cum este Jack Daniel’s, poate face diferenţa între reuşită şi eşec.

    „Comunicarea bazată în bună parte pe BTL şi dependenţa de mediul on trade, HoReCa, fac ca opţiunile să fie nenumărate, dar fiecare are avantaje şi dezavantaje. Pe de altă parte, ar trebui ca aceste opţiuni să fie în linie cu ceea ce vrei tu ca brand să comunici şi să fie identificabil cu tine, dar nu într-un mod intruziv pentru consumator, ci într-unul natural.”

    Cum piaţa este departe de a fi matură, mai este loc pentru noi jucători, însă cei nou intraţi trebuie să-şi croiască drumul către consumatori având de înfruntat branduri vechi de sute de ani, care au avut timp să „înveţe„ cum să se promoveze şi au de asemenea experienţa anilor de creştere, dar şi de criză economică.

    „E nevoie de atenţie la detalii atât în conceperea strategiei pe următorii ani, cât şi la fiecare activare pe care o faci în piaţă (…) pornind de la a comunica cât mai fidel valorile brandului în ochii consumatorului şi până la ultimul şurub pus la un eveniment din cadrul Studio No. 7.”

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut în ianuarie de peste trei ori mai rapid decât piaţa

     Doar cinci din cele 33 de mărci analizate au consemnat creşteri mai rapide decât Dacia, arată date publicate joi de Autoritatea Federală Germană pentru Transport Auto (KBA).

    Astfel, înmatriculările Jaguar s-au dublat faţă de ianuarie anul trecut, la 381 unităţi, Honda a înregistrat o creştere de 53%, la 1.651 autovehicule, Mazda a avansat cu 49,4%, la 4.331 unităţi, Ford a urcat cu 42,2%, la 14.604 maşini, iar Chevrolet a consemnat o creştere de 26,1%, la 1.803 unităţi.

    Dintre mărcile analizate, 17 au înregistrat o evoluţie pozitivă, KIA a atagnat, iar restul au scăzut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Volumul tranzacţiilor imobiliare din România va creşte uşor în acest an, în special cu birouri

     În topul primelor zece oraşe pentru investiţii imobiliare în acest an se plasează, în ordine, Munchen, Dublin, Hamburg, Berlin, Londra, Zurich, Istanbul, Copenhaga, Stockholm şi Frankfurt, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate® Europa 2014.

    “În ceea ce priveşte piaţa imobiliară din România ne aşteptăm la o uşoară creştere a tranzacţiilor, îndeosebi pe segmentul de birouri şi mult mai mică activitate de achiziţie pe segmentele de retail, industrial şi rezidenţial”, a declarat Francesca Postolache, director servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar PwC.

    Datele companiilor de consultanţă imobiliară arată că anul trecut volumul tranzacţiilor imobiliare din România a depăşit 300 de milioane de euro.

    Potrivit raportului, investitorii imobiliari se orientează spre pieţele în redresare economică, capitalele regionale şi proprietăţile de clasă secundară, pe măsură ce competiţia pentru activele imobiliare europene de clasă A se intensifică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wienerberger: trend de stabilizare al pietei pentru prima dată după 4-5 ani de scădere continuă.

    El adaugă că se păstrează, similar anului anterior, proporţia între investiţiile în case individuale şi investiţiile orientate în construcţia de locuinţe multifamiliale (blocuri). ”De remarcat tendinţa de scădere a suprafeţei medii a apartamentelor în comparaţie cu suprafaţa medie a caselor individuale, care rămâne relativ constantă. Spre exemplu, suprafaţa medie a unui apartament construit în 2012 în România este cu aproximativ 20% mai mică decât în 2008”, adaugă Corneliu Fecioru.

    Wienerberger Sisteme de Cărămizi, lider naţional în piaţa de zidărie, reconfirmă la începutul fiecărui an direcţiile strategice de dezvoltare, bazate pe rezultatele obţinute din analiza tendinţelor pieţei din anul precedent. Compania observă şi în acest an o mare nevoie de locuinţe, mai ales de locuinţe accesibile, construite cu produse de calitate şi eficiente energetic, în conformitate cu normele europene ce devin obligatorii din anul 2020 inclusiv în România (Directiva 2010/31/EU a Parlamentului European).

    Clienţii sunt mai informaţi şi mai conştienţi de beneficiile construirii cu materiale eficiente şi durabile. Dezvoltatorul apreciază, de asemenea, materialele de calitate la un preţ competitiv, serviciile de livrare în şantier a unor volume importante în cantităţi şi intervale orare prestabilite, precum şi serviciile de consultanţă tehnică.

    Calitatea produselor, eficienţa energetică a acestora, izolarea termică superioară şi comportamentul seismic foarte bun sunt doar câteva dintre aşteptările clienţilor atât persoane fizice, cât şi dezvoltatori.

    ”Cărămida este o parte a culturii noastre şi încă de acum 6.000 de ani şi-a pus amprenta asupra evoluţiei umane. Este un material de construcţie care răspunde dorinţelor şi nevoilor arhitecturii contemporane”, a declarat Corneliu Fecioru.

    |n 2013, s-au împlinit 15 ani de când Wienerberger activează pe piaţa locală şi contribuie activ la dezvoltarea pieţei de construcţii rezidenţiale din România. Din 1998, momentul intrării pe piaţa locală şi până în prezent, au fost făcute investiţii importante, de peste 75 de milioane de euro, care au poziţionat Wienerberger ca lider în producţia de materiale de zidărie. în România există trei fabrici moderne ce operează cu utilaje şi tehnologii de ultimă generaţie, specifice fabricilor Wienerberger din întreaga lume. |n prezent, compania derulează operaţiunile în România cu o echipă de peste 200 de angajaţi, trei unităţi de producţie la nivel local, la Gura Ocniţei – Dâmboviţa, Sibiu şi Tritenii de Jos – Cluj.

  • Isărescu: Dacă BNR nu mai vinde în piaţă valuta de la Finanţe s-ar putea reveni la un curs dual

     El a dat ca exemplu comentariul unui “distins profesor de economie” legat de piaţa valutară din România, care apreciază că Banca Naţională trebuie să lase cursul liber, determinat doar de cerere şi ofertă şi să nu intervină în piaţă.

    “Las la o parte faptul că, de vreo 15 ani, pe site-ul Băncii Naţionale noi vorbim despre flotare controlată şi spunem că ne rezervăm dreptul să intervenim când există o volatilitate mai mare, dar chiar cu câteva zile înainte am explicat despre vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe. Fac ele parte din oferta de valute de pe piaţă sau nu, mai ales când sunt sume mari?”, a spus Isărescu la seminarul “Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România”, organizat la BNR, la care au fost prezenţi premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Guvernatorul a amintit că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu două miliarde dolari de pe piaţa SUA pe 15 ianuarie pentru a finanţa deficitul bugetar, “adică a acoperi prin transformarea dolarilor în lei cheltuielile care sunt mai mari decât veniturile şi vinde această sumă”. Totodată, el a explicat din nou că toate conturile MFP sunt ţinute la Banca Naţională, care face emisiunea monetară şi vinde suma în piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kazahstanul şi-a devalorizat cu 19% moneda, în urma retragerilor de capital din ţările emergente

     Banda indicativă de variaţie a monedei naţionale kazahe, stabilită în consiliu monetar, a fost mutată la 185 unităţi pe dolar, plus/minus 3 unităţi, a anunţat marţi banca centrală, într-un comunicat preluat de Bloomberg.

    În urma deciziei, tenge-ul a scăzut pe piaţa interbancară la 185,87 unităţi pe dolar, faţă de 155,53 unităţi la finele şedinţei de tranzacţionare de luni, indicând o devalorizare de 19%, potrivit datelor Bloomberg.

    “În urma reducerii programului de relaxare cantitativă din SUA, capitalul iese din pieţele emergente şi merge către pieţele dezvoltate, ceea ce a generat presiuni asupra monedelor”, se arată în comunicat.

    Pieţele emergente traversează cel mai prost început de an de la criza financiară mondială din 2008-2009, retragerile masive de capital generând volatilitate ridicată şi determinând măsuri agresive din partea autorităţilor din ţări ca Turcia, Argentina, Ucraina sau India.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul orizont pentru tranzacţiile mobile: un milion de plăţi

    “În prezent, numărul tranzacţiilor online de pe smartphone sau tabletă se află într-o creştere puternică, semn că utilizatorii nu numai că s-au obişnuit cu efectuarea de plăţi online, dar şi că tot mai mulţi dintre aceştia preferă să facă acest lucru de pe un dispozitiv mobil. Pentru acest an, apreciem că rata medie a cumpărăturilor online de pe dispozitive mobile se va dubla, la peste 12% la nivelul întregii pieţe”, a declarat Eram.

    Anul trecut, piaţa locală de plăţi online s-a situat la aproximativ 7 milioane de tranzacţii, din care 400.000 de tranzacţii (circa 6% din total) au fost realizate de pe dispozitive mobile. Din totalul plăţilor efectuate de pe dispozitivele mobile, 60% au fost realizate de pe smartphone-uri, iar restul de pe tablete.

  • Comerţul electronic va creşte în acest an cu 20%

    Creşterea comerţului electronic va fi generată în acest an în principal de extinderea rapidă a bazelor de utilizatori ai serviciilor online şi mobile pe pieţele emergente, de extinderea comerţului de pe dispozitive mobile, îmbunătăţirea variantelor pentru livrare şi plată şi de extinderea brandurilor puternice către pieţele internaţionale, se arată într-un raport al companiei de cercetare eMarketer. Datele se referă la vânzările business-to-consumer.

    Regiunea Asia-Pacific, inclusiv China, va cheltui în 2014 mai mult decât consumatorii din America de Nord pentru prima dată, devenind cea mai mare piaţă regională de comerţ electronic din lume. Astfel, comerţul electronic va ajunge la 525,2 miliarde de dolari în regiunea Asia-Pacific, faţă de 482,6 miliarde de dolari în America de Nord.

    China va reprezenta în acest an peste 60% din piaţa Asia-Pacific, iar până în 2017 va revendica aproape trei sferturi din afacerile din regiune în zona comerţului electronic. Începând din 2016, China va depăşi SUA.