BusinessMagazin

Tag: companii

  • Inghetata cea de toate verile




    “De la mine, oamenii cumpara inghetata in fiecare zi, pe cand la supermarket merg o data pe saptamana”, spune Miruna V., patroana unui mic magazin din cartierul bucurestean Militari. De mai bine de cinci ani, Miruna V. isi cunoaste aproape toti clientii. Cand ceri o inghetata, iese de dupa tejghea cu o legatura de chei si deschide cutia frigorifica. Vara vinde mult, in special inghetata pe bat sau la pahar. “Iarna trec saptamani intregi fara sa se vanda vreo inghetata”, spune ea. Tocmai de aceea, in lada incapatoare primita de la un producator, iarna tine si alte produse, cum ar fi bauturile, sau o scoate din priza ca sa mai economiseasca curentul.








     

    Aproximativ o suta de milioane de euro este suma la care a fost estimata, anul trecut, piata inghetatei din Romania. Aproape 40.000 de tone, daca socotim si importurile. Din acestea, doar 14,7% s-au vandut prin supermarketuri, restul ramanand in contul micilor comercianti, de la magazinele de cartier pana la chioscurile de la parterele blocurilor.

     

    Aceasta situatie este normala tinand cont de comportamentul de cumparare al consumatorilor romani. Producatorii fac diferenta dintre inghetata din categoria asa-numita “impulse”, care se cumpara pentru a fi consumata pe loc, si cea cumparata pentru a fi consumata acasa (“take home”), cu un gramaj mai mare. Fata de sezonul de vara din 2006, ponderea inghetatei din prima categorie a scazut usor anul trecut in favoarea celei cu gramaj mare, mentinandu-se insa proportia de 2:1.

     

    Aceste argumente ii fac pe o parte dintre producatorii autohtoni sa refuze intrarea cu produsele lor in marile magazine, mai ales ca nu-i avantajeaza nici costurile implicite. “Conflictul dintre producatori si retaileri e absolut real. Consider ca aceste lucruri trebuie reglementate prin lege, deoarece marile magazine au intrat pe o piata de neexperimentati care se calcau in picioare pentru un loc pe raft”, comenteaza Vasile Armenean, proprietarul companiei Betty Ice. “Pe undeva a fost o lupta inegala intre profesionisti si amatori (si aici includ de la guvernanti pana la ultimul furnizor). Nu acuzam pe nimeni, vina e a noastra, dar acum trebuie reglementate lucrurile”, mai spune Armenean. Cunoscuta pentru refuzul de a-si vinde produsele prin retelele de comert modern, compania si-a anuntat totusi de curand intentia de a face acest pas, fiind in discutii cu un lant de magazine al carui nume nu a fost inca dezvaluit.

     

    Piata inghetatei din Romania este impar­tita de cativa producatori romani impreuna cu gigantul multinational Nestlé, prin Nestlé Ice Cream, companie aparuta in urma achizitionarii producatorului grec Delta. O cota de piata de 62,4% ca valoare a vanzarilor (in crestere de la 60,5% in aceesi perioada a lui 2006) a fost cumulata de cinci producatori: Betty Ice, Top Gel, Nestlé, Alpin 57 Lux si Kubo Ice Cream, potrivit unui studiu MEMRB. La acestease adauga Friesland Foods, prin marca Napoca, existenta la noi inca din anii ‘60 si intrata in portofoliul grupului olandez Friesland Foods in 2002, in urma preluarii producatorului Napolact.

     

    In paralel cu cresterea productiei interne de inghetata, ajunsa anul trecut la 35 de milioane de tone, volumul importurilor a crescut si el, ajungand in 2007 la 2,4 milioane de tone (fata de 1,5 mil. in 2006), respectiv la 5,5 mil. euro (fata de 3,7 milioane de tone), conform unor cifre furnizate de Interbiz Group. Principalele tari de origine sunt Grecia (60% din volumul importat anul trecut), Germania, Franta, Bulgaria si Ungaria. In schimb, la categoria exporturi nu stam prea bine. “Anul trecut am exportat doar 30 de kg de inghetata, ceea ce, de fapt, nici nu putem numi export”, spune Adrian Iordache, consultant in cadrul Interbiz Group.

     

    O prezenta mai timida pe piata o are compania multinationala Unilever, prin branduri ca Magnum, Carte D’Or si Cornetto, dar specialistii in domeniu cred ca vom asista in curand la o achizitie a unui producator roman de catre Unilever. Multinationala n-ar fi singura care ar dori sa cumpere insa un producator autohton. “Din punctul de vedere al concurentei, exista un interes foarte mare pentru producatorii de inghetata din partea fondurilor de inves­titii”, spune Adrian Iordache. Si companiile de lactate s-ar putea orienta catre o achizitie, datorita faptului ca inghetata are o valoare adaugata mare. Peste 3-4 ani s-ar intrevedea o maturizare a pietei, cu mai putine companii importante, in urma a doua sau trei mari tranzactii, prevad specialistii. “Betty Ice este compania cea mai vanata pentru preluare, datorita valorii brandului si cotei de piata”, spune Adrian Iordache.

     

  • Gata cu criza de personal








    “Am intalnit un candidat care incepuse sa lucreze din liceu, in anul I se angajase intr-o companie, in anul al II-lea in alta, iar in ultimul an de facultate era deja manager”, povesteste Dragos Gheban, business development manager la Catalyst Recruitment Solutions, despre unul dintre tinerii care nu asteapta sa implineasca 22 de ani si sa ia diploma ca abia apoi sa inceapa munca. Nu sunt insa multi in asemenea situatie; cei mai multi fac primii pasi in viata profesionala abia dupa patru ani de facultate si fara prea multa experienta de munca. Pretentiile lor salariale sunt insa mari, iar angajatorii, de cele mai multe ori in cautare disperata de oameni, fac concesiile de rigoare.




     

    Anul acesta insa, vantul se pare ca va sufla din alta directie. Aproximativ 90.000 de absolventi vor iesi de pe portile facultatilor din Romania, de doua ori mai multi decat anul trecut, ca urmare a introducerii din 2005/2006 in invatamantul universitar a asa-numitului sistem Bologna, prin care ciclul de studiu s-a scurtat de la patru la trei ani.

     

    Presa a estimat anterior, pe baza unor date ale Institutului National de Statistica, ca numarul absolventilor din acest an se va ridica la aproximativ 260.000, cu tot cu absolventii sistemului de invatamant la distanta, dar ultimele date furnizate pentru BUSINESS Magazin de catre reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii arata ca, in realitate, numarul celor care vor absolvi cursurile la zi ale facultatilor din sistemul de stat si privat nu va depasi 90.000 de oameni. Si asa insa, de doua ori mai multi absolventi inseamna pentru angajatori, cel putin la nivel teoretic, de doua ori mai multe sanse de a gasi candidatii potriviti pentru locurile de munca pe care le au disponibile, asa incat si-ar putea permite sa fie mult mai selective si, de ce nu, sa incerce sa schimbe raportul de forte pe piata muncii.

     

    “Toti cei care termina facultatea isi imagineaza ca, in ciuda faptului ca nu au niciun pic de experienta, pot sa ceara si vor primi un salariu de cel putin 600 de euro pe luna plus telefon mobil, masina, bonuri de masa si laptop. In realitate, nicio firma nu va da unui astfel de candidat mai mult de 400 de euro pe luna, ca sa nu mai vorbim de beneficii extrasalariale”, spune Florin Rusu, managing director al Global Consulting.

     

    Asteptarile salariale necorelate cu experienta tinerilor candidati reprezinta una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta angajatorii. Potrivit studiului “Cel mai dorit angajator”, realizat la sfarsitul anului trecut de Daedalus Consulting si Catalyst Recruitment Solutions, asteptarile salariale au crescut pentru toate nivelurile de experienta in comparatie cu anul 2007: fata de salariile pe care le primesc, tinerii se asteapta sa fie remunerati cu aproximativ 200 de euro in plus. “Avem inca o piata a candidatilor care pune presiune pe angajatori, acestia avand in multe cazuri solicitari nerealiste sau exagerate in raport cu experienta si potentialul lor”, afirma Valeria Mihaiescu, HR regional director al Deloitte Balkans.

     

    Recruiterii spun ca aceasta tendinta va disparea abia atunci cand piata se va stabiliza, iar decalajul dintre cerere si oferta pe piata fortei de munca nu va mai fi atat de mare. Cat timp va mai dura insa pana cand va avea loc aceasta reechilibrare? “Cel putin doi-trei ani”, estimeaza Catrinel Postema, managing partner al Interact Development.

     

    Decalajele sunt mai mari in cazul celor cu un nivel de experienta mai ridicat, iar din punctul de vedere al specializarii se manifesta mai ales in cazul inginerilor si al celor din industria farmaceutica, adica din sectoarele care in ultimul timp au acuzat cel mai greu recuperabil deficit de personal. Cele doua domenii se numara insa printre cele ce nu vor avea avantajul unui numar dublu de absolventi, in conditiile in care sistemul Bologna nu a fost aplicat si pentru facultatile din cadrul Universitatii Politehnice sau Universitatii de Medicina si Farmacie. Cu alte cuvinte, angajatorii din aceste domenii vor fi nevoiti sa depuna aceleasi eforturi ca si pana acum pentru recrutarea tinerilor specialisti, din ce in ce mai tentati sa plece in strainatate. “Am foarte multi colegi de facultate care din toamna vor pleca sa profeseze in Anglia, pentru ca li se ofera niste conditii de nerefuzat: salariu lunar de 2.700 de lire, posibilitatea de a-si aduce si partenerul de viata, care va fi ajutat sa-si gaseasca un loc de munca, bilete de avion pentru amandoi si plata chiriei timp de o luna”, spune Alexandra Ciuca, studenta in anul al V-lea la Facultatea de Farmacie Carol Davila.




  • Vara nu e pentru vacanta




    Exista in ultima vreme cateva lucruri la care ar trebui sa fim atenti, dar cu siguranta piata romaneasca e pentru investitori o oportunitate cum arar mai gasesti in Europa, spune Ronald Malak, CEO al GE Money Romania, combatand ideea, ades vehiculata in ultima vreme, ca avantul puternic al economiei ar ridica pericole imediate. E adevarat, admite el, dezechilibrele macroeconomice (deficitul de cont curent si inflatia care au urcat vertiginos) trebuie tratate cu atentie, iar vartejul care a cuprins piata imobiliara in ultimii ani se va sfarsi cu o “usoara corectie” si temperare a cererii, insa pe talerul celalalt al balantei cu care cantareste Malak situatia actuala sta potentialul imens de afaceri care se pot face inca in Romania.


     

    Argumentele lui tin de statisticile brute ce arata ca in Romania gradul de intermediere financiara e inca la coada Europei (desi, cu 40% din PIB in 2007, s-a apropiat de zona de normalitate, dupa cum aprecia recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu) si ca atare are inca mult de unde sa creasca. Vorbind strict despre piata companiilor financiare nebancare, statisticile arata insa un pic diferit: in Romania, finantarile intermediate de aceste companii au reprezentat anul trecut in jur de 13% din totalul creditelor, cu un total de aproape 6,5 mld. euro, potrivit raportului asupra stabilitatii financiare publicat de BNR. Pentru comparatie, in Ungaria, companiile financiare au reprezentat circa 13-15% din piata totala a creditului in perioada 2003-2007 (cu 13,6% la sfarsitul anului trecut), potrivit unui raport al autoritatii de supraveghere.

     

    Revenind la piata romaneasca, ritmul de crestere a afacerii pe care o conduce este un alt argument pentru Ronald Malak. Chiar daca dimensiunea afacerii pe care o detin americanii de la GE Money in Romania nu se poate compara cu cele din tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria, “ritmul de crestere din Romania este printre cele mai ridicate din grup”, spune el. Anul trecut, cresterea a fost de circa 65%, iar in primele cinci luni ale lui 2008, volumul de credite acordate de cele trei companii cumparate de americani in 2006 – Domenia Credit, Ralfi INF si Motoractive Leasing – s-a majorat cu 57% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 150 mil. euro.

     

    De luna trecuta, cele trei companii specializate in acordarea de credite ipotecare, de consum si servicii de leasing au intrat oficial sub umbrela americanilor, dupa ce intentia de rebranding a fost anuntata de anul trecut. “Am preferat sa definitivam integrarea interna si conceptele pe care vrem sa le comunicam clientilor”, justifica Malak intarzierea procesului. Rebrandingul, in care americanii investesc circa 2,5 mil. dolari (1,6 mil. euro), ar trebui sa le aduca “mai multa unitate in fata clientilor, un lucru care te ajuta enorm”, spune CEO al GE Money. Concret, unul dintre castigurile urmarite ar fi cresterea numarului de produse vandute per client – in conditiile in care acum cei 350.000 de clienti sunt inzestrati cu circa 1,5 produse (raportat la portofoliu consolidat al celor trei businessuri GE Money din Romania). “Aici este o oportunitate imensa de business”, spune Malak, declarand dezvoltarea vanzarilor incrucisate intre cele trei linii de business drept punct principal in strategie.

     

    In plus, in urmatorii ani, compania isi propune sa ajunga la circa jumatate de milion de clienti, cam cat are o banca de dimensiuni mai mici. De altfel, pe termen lung, strategia pe care au declarat-o americanii chiar de la intrarea in Romania vizeaza exact acest business de banca universala, asa cum au de altfel in majoritatea pietelor pe care sunt prezenti. De notat este si parteneriatul cu turcii de la Dogus, prin care fiecare parte detine 25,5% din actiunile GarantiBank, banca prezenta si pe piata romaneasca. O fuziune ar fi deci foarte probabila intre business-urile din Romania la un moment dat, dupa cum nota recent Tolga Iskir, senior vice president, marketing & sales al Garanti Payment Systems, intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin.

     

    Revenind insa la tabloul de ansamblu, mai este un argument ce sustine ideea ca piata romaneasca este, in pofida dificultatilor pe care le parcurge pe moment, cat se poate de profitabila: efervescenta fara precedent a noilor intrari de companii straine, cu precadere detinuti de grupuri mari internationale. Cu putina vreme in urma, banca olandeza ABN Amro Bank si fondurile de investitii americane Old Lane si Rubikon Partners au infiintat Verida Credit, o companie in domeniul finantarilor ipotecare. Compania isi propune sa acorde imprumuturi de 100 de milioane de euro pana la finele anului viitor si sa ajunga la un volum dublu pana in 2011. Dorian Klein, presedintele Verida, estimeaza ca anul acesta ritmul de crestere a creditelor ipotecare va fi de circa 50-60%, in scadere de la 70% de anul trecut, cand a ajuns la un sold de 4 mld. euro. Piata financiara din Romania continua sa fie foarte atractiva si in viziunea lui Klein, in conditiile in care dorinta consumatorilor de a-si cumpara o casa hraneste afacerile companiilor finantatoare. Iar tendinta de crestere se va pastra, crede presedintele Verida, si in urmatorii sapte-zece ani.

     

    Si pe piata serviciilor de leasing (de altfel, cel mai mare segment din activitatea institutiilor financiare nebancare) e agitatie. Francezii de la BNP Paribas Lease Group au anuntat saptamana trecuta ca vin si ei pe piata romaneasca, urmand sa ofere servicii in zona de leasing de echipamente si solutii de inchiriere. Nu este primul lor pas in Romania; au intrat inca din 2005, cand Cetelem, filiala lor specializata in credite de consum, a cumparat Credisson International. Acum, Cetelem este lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata pe care o estimeaza la circa 20%. Francezii mai sunt insa prezenti aici si prin firmele Arval, pe piata inchirierii pe termen lung si a managementului flotelor auto, respectiv Cardif, pe piata asigurarilor. “Companiile de leasing au avut mult de castigat aici, in special in transporturi, agricultura, constructii si infrastructura, unde solutiile de finantare sprijina nevoia in crestere de echipamente profesionale”, se spune intr-un comunicat al companiei.

  • Acesta e pamantul meu








    www.colliers.imobiliare, www.happytour.turism sau www.vodafone.telecomunicatii. Asa ar putea arata, incepand cu anul viitor, adresele de internet ale companiilor, locul sufixelor de genul .com sau .ro fiind luat de cuvinte care denumesc direct domeniul de activitate al respectivelor companii. O alta posibilitate ar fi folosirea numelui companiei pe post de sufix – .colliers, .happytour sau .vodafone, ceea ce inseamna ca un brand va putea sa aiba oricate site-uri. Dincolo de mediul de business insa, si oamenii obisnuiti isi vor putea crea adrese de internet care au drept terminatie, spre exemplu, numele lor; un internaut ar fi liber sa aiba site-uri precum www.poze.ionescu, www.personal.ionescu sau www.afacere.ionescu. Si n-ar fi exclus ca locuitorii si companiile dintr-un anumit oras sa aleaga inclusiv numele orasului drept sufix, cum ar fi www.ubisoft.paris, www.nokia.londra sau www.emag.bucuresti.




    “Internetul va trece prin cel mai mare proces de schimbare din ultimele decenii”, spune Paul Twomey, presedintele Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), autoritatea de reglementare in domeniul adreselor web. “Impactul acestei schimbari presupune ca in principiu orice companie, individ sau comunitate locala isi poate crea propria identitate pe internet.”

    Schimbarea despre care vorbeste Twomey este rezultatul relaxarii, la reuniunea de saptamana trecuta a ICANN, a restrictiilor in ce priveste terminatiile numelor de site-uri. De la anul pot fi folosite drept domenii orice fel de cuvinte sau combinatii de cel mult 64 de caractere, cu conditia sa fie inregistrate la ICANN. Pana acum, adresele web cumparate de companii sau de indivizi puteau avea o serie limitata de terminatii, cum ar fi traditionalul .com, terminatii atribuite site-urilor dintr-o anumita tara – .ro, .uk ori .it, respectiv .org sau .net pentru diverse institutii. Si cu toate ca anumite companii au reusit sa ocoleasca restrictiile, stabilind sufixe proprii (unul dintre cele mai la indemana exemple este .tv, terminatie folosita de mai multe companii de televiziune din lume), numarul alternativelor a ramas limitat.

    Paul Twomey a pornit aceasta miscare de liberalizare a domeniilor web inca de acum trei ani, aducand drept argument aglomerarea de adrese de internet pe domeniile deja cunoscute. Anul trecut, numai 17% din cele 4,3 de miliarde de posibile nume de site-uri in domeniile definite mai erau disponibile, iar autoritatea de reglementare estima la acea vreme ca in cel mult patru ani nu vor mai exista deloc adrese web de vanzare.

    Primele semne ale initiativei ICANN s-au vazut chiar din 2005, cand a fost aprobat domeniul web .travel, dedicat companiilor legate intr-un fel sau altul de domeniul turistic. Liniile aeriene, agentiile de turism, statiunile turistice, hotelurile, restaurantele si orice alte companii care au legatura cu domeniul au avut astfel posibilitatea sa-si schimbe adresa site-ului folosind terminatia .travel, desi nu foarte multe au facut aceasta trecere.

    Presedintele autoritatii de reglementare are insa convingerea ca situatia s-a schimbat si ca pe parcursul anului viitor vor fi inregistrate cateva mii de domenii noi de internet, mai ales ca a fost luata in considerare si posibilitatea scrierii sufixelor cu alte caractere in afara de cele latine. “In India, de exemplu, peste 100 de milioane de oameni cunosc alfabetul latin, dar un miliard de oameni nu-l stiu”, spune Twomey.

    Introducerea adreselor web scrise in alfabetul chirilic sau in cel chinezesc este considerata de ICANN o necesitate, in contextul in care internetul acopera tot mai mult zone ale lumii care nu folosesc alfabetul latin. Cum spune Edmond Chung, reprezentantul ICANN pentru tarile asiatice: “Cum ar fi fost daca internetul era inventat in China, iar utilizatorii din toata lumea ar fi trebuit sa foloseasca alfabetul chinezesc pentru a avea acces online?”. Exista insa evident probleme: pentru Rusia, spre exemplu, care foloseste in prezent sufixul .ru, trecerea la alfabetul chirilic pentru sufixe nu poate fi facuta cu usurinta, intrucat literele chirilice echivalente se aseamana cu secventa “py”, care reprezinta sufixul online folosit de Paraguay. “Solutia problemei ar fi sa se adopte echivalentul chirilic al terminatiei .rf, care provine de la Federatia Rusa, caracterele neavand nicio asemanare cu vreo litera din alfabetul latin”, explica Michael Yakushev, membru al ICANN.

    O alta problema a fost ridicata si in ce priveste tarile arabe. In jur de 600 de milioane de oameni folosesc alfabetul arab, dar numai 35% dintre acestia si vorbesc limba araba, ceilalti folosind alfabetul arab pentru scrierea unor limbi ca farsi, urdu sau sindhi, ceea ce ar putea duce in practica la confuzii cand aceleasi combinatii de litere trimit de fapt la sensuri diferite, dupa cum atrage atentia Siavash Shahshahani, un membru iranian al autoritatii de reglementare. Exista apoi problema sufixelor locale ce ar putea fi alocate unei tari; India are, de pilda, peste 20 de limbi oficiale si deci ar fi in masura sa ceara 20 de sufixe locale, profitand de reglementarea ICANN ca o tara poate obtine dreptul la atatea sufixe de tara cate limbi oficiale sunt acceptate pe teritoriul ei. Iar de aici pana la perspectiva ca proliferarea sufixelor locale sa duca la o fragmentare mult prea mare a internetului nu e mult.

    Paul Twomey se arata insa optimist, declarand pentru BBC ca liberalizarea aprobata de ICANN va da posibilitatea comunitatilor si grupurilor sa-si exprime identitatea in spatiul virtual: “Ca in SUA in secolul al XIX-lea, devin disponibile noi terenuri, iar oamenii vor veni si vor reclama parcele pe care le vor folosi cum cred de cuviinta. Este o expansiune uriasa a geografiei internetului”. Numai ca parcelele respective nu se vor da gratis. Inregistrarea unui sufix va costa in orice caz peste 10.000 de dolari (estimarile date de presa au variat de la cateva zeci de mii la cateva sute de mii de dolari), incomparabil cu cele cateva zeci de dolari ce se plateau pana acum. “Suma nu este inca stabilita exact, dar trebuie sa avem in vedere recuperarea investitiilor noastre in acest proiect, investitii care depasesc 10 milioane de dolari (6,4 de milioane de euro)”, a declarat Paul Twomey.

    Si nici macar cu bani nu se va cumpara totul. Daca multi se gandesc ca a venit in sfarsit vremea liberalizarii unor domenii refuzate pana acum, ca .xxx sau .sex, ICANN isi rezerva insa dreptul sa respinga anumite cereri de inregistrare a unor domenii, invocand ratiuni de “moralitate sau ordine publica”. Iar ICANN s-a gandit la toate: daca doua persoane sau companii sunt interesate sa inregistreze acelasi nume de domeniu, nerezolvarea amiabila a disputei intr-un interval de trei luni va conduce la scoaterea la licitatie a respectivului domeniu. Un sufix nu poate fi inregistrat de doua ori, iar numele domeniilor nou inregistrate nu pot fi foarte asemanatoare cu altele deja existente. Aceasta inseamna ca speculatorii nu vor mai putea profita, ca pana acum, de eventualele greseli de scriere ale utilizatorilor pentru a atrage trafic pe site-uri cu nume terminate in .comm sau .kom, alese anume ca sa semene cu domeniul.com.




  • Cele mai bune companii pentru absolventi

    1. Lehman Brothers
    Sediu central: NewYork, NY
    Cifra de afaceri 2006: 46,7 miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 27.090
    Domeniul de activitate: Finante

    De ce este atat de cautata? Pe Wall Street se invart adevaratii bani si, oriunde sunt banii, tinerii ambitiosi ii urmeaza. Lehman este, de altfel, o destinatie extrem de populara in randul celor care termina facultatea: anul trecut, 530 de proaspeti absolventi au fost angajati in birourile americane ale companiei, desi salariul de inceput al unui analist nu e fa-bulos: 60.000 de dolari anual. Pentru absolventii care vor sa calatoreasca sau nu tin neaparat sa lucreze in birourile americane, compania are birouri deschise in cele mai mari orase de pe glob, printre care Londra, Paris, Milano, Frankfurt, Hong Kong sau Tokio.

    2. Electronic Arts
    Sediu central: Redwood City, California
    Cifra de afaceri 2006: 3 miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 7.200
    Domeniul de activitate: Jocuri video

    De ce este atat de cautata? Pentru gamerii impatimiti, un job la Electronic Arts este echivalentul unui trofeu aurit. Angajatii primesc intre 5 si 10 jocuri gratuite pe an, avand posibilitatea de a le cumpara si pe celelalte cu discounturi consistente. In plus, toti noii angajati primesc un cupon de 100 de dolari pe care il pot folosi la achizitionarea oricarui model de consola. Cu atat de multe jocuri care abia asteapta sa fie dezlegate se intampla ca noii angajati sa nu aiba suficient timp la dispozitie pentru a cheltui salariul entry level de 60.000 de dolari pe an. La toate acestea se adauga sala de fitness pentru angajati, biblioteca de DVD-uri si posibilitatea angajatilor sa cumpere actiunile companiei cu discount de 15%. Cei care sunt ispititi de beneficiile unui asemenea job trebuie sa se pregateasca totusi pentru o provocare: anul trecut, din 5.000 de absolventi care au aplicat pentru un post, doar 200 au fost angajati.

    3. PricewaterhouseCoopers
    Sediu central: NewYork,
    Cifra de afaceri pe 2006: 22 de miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 140.000
    Domeniul de activitate: Consultanta

    De ce este atat de cautata? Cea mai mare dintre companiile de contabilitate din Big Four, PricewaterhouseCoopers angajeaza aproximativ 4.000 de absolventi de universitate in fiecare an pentru a spori randurile contabililor, avocatilor si consultantilor IT care ii servesc interesele – cu un salariu de inceput de peste 50.000 de dolari pe an.
    Un interviu ce determina caracteristicile personalitatii fiecarui candidat determina plasarea acestuia intr-o anumita functie. Toti noii angajati au parte de mentorship si, daca rezultatele lor sunt satisfacatoare, sunt promovati in decurs de trei ani.

    4. Randstad
    Sediu central: Atlanta/Amsterdam
    Cifra de afaceri pe 2006: 11,1 mld. dolari (global)
    Numar de angajati full-time: 2.080 /15.380 global
    Domeniul de activitate: HR

    De ce este atat de cautata? Compania olandeza de recrutare Randstad, numarul trei la nivel mondial printre firmele care se ocupa cu recrutarea de personal, angajeaza licentiati de la orice fel de specializare, in ideea ca astfel vor servi mai bine interesele clientilor din diverse industrii.
    Iar pentru cei care nu vor sa se opreasca din invatat, aceasta companie este angajatorul ideal, punand la dispozitia salariatilor sai 14.000 de cursuri de training (de la instruirea in ceea ce priveste utilizarea computerului pana la trainingul de management) prin intermediul Universitatii Randstad online.

    5. Rockwell Collins
    Sediu central: Cedar Rapids, Iowa
    Cifra de afaceri pe 2006: 3,9 miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 19.000
    Domeniul de activitate: Inginerie aviatica

    De ce este atat de cautata? Vrei sa inveti sa zbori? Rockwell Collins este aici sa te invete. Toti angajatii companiei de aviatie, comunicatii si inginerie avionica din Cedar Rapids primesc cursuri gratuite de zbor.
    Noii angajati pot incepe cursurile de baza in cadrul companiei, facand astfel primii pasi spre a fi certificati ca piloti. Iar odata ce au deprins notiunile de baza, pot continua sa studieze pana cand isi merita locul in carlinga, putand ajunge chiar instructori de zbor.

    Companiile care ofera cele mai bune salarii

    1. Bingham McCutchen
    Pachet salarial mediu: 211.017 dolari al unui asociat
    Aceasta casa de avocatura internationala are peste 1.000 de avocati
    care lucreaza in 13 birouri, cel mai mare fiind cel din Boston, SUA.
    Proaspetii absolventi angajati aici pornesc de la un salariu de baza de 160.000 de dolari anual si chiar si salariul asistentilor avocatilor incepe de la 69.000 de dolari pe an.

    2.Arnold & Porter
    Pachet salarial mediu: 194.575 de dolari al unui asociat
    Fondata in Washington, D.C. in 1946, casa de avocatura Arnold & Porter este recunoscuta pentru activitatea sa pro bono. Firma numara 600 de avocati, in cele 8 birouri. Printre multele be- neficii pe care le pune la dispozitia angajatilor, ofera si un centru de ingrijire a copiilor. In plus, pune mare accent pe diversitate: 20% din staff-ul companiei e african-american, iar femeile detin 20 de procente din pozitiile de partener. Iar bonusurile primite de avocati in 2006 au atins o valoare medie de 34.575 de dolari.

    3.Alston & Bird
    Pachet salarial mediu: 190.135 de dolari al unui avocat asociat
    Compania de avocatura cu sediul in A-tlanta, care serveste interesele unor clienti precum Wachovia, Dow Chemical sau Delta Airlines, isi va sarbatori cea
    de-a 115-a aniversare in 2008. Este cea de-a 55-a casa de avocatura din Statele Unite in topul firmelor cu cele mai mari venituri anuale. La fel ca Arnold & Porter, Alston & Bird pune la dispozitia angajatilor sai un centru de ingrijire a copiilor. Toti angajatii sunt eligibili pentru un bonus de merit care se poate ridica pana la 20% din salariu pentru avocati si la 9% pentru restul staff-ului.

    4. Shared Technologies
    Pachet salarial mediu: 187.137 de dolari al unui reprezentant de vanzari
    Shared Technologies, un furnizor de sisteme telefonice si sisteme de date pentru companii, a crescut in mod dramatic din 2004, atunci cand a devenit o companie privata sub condu-cerea carismaticului Tony Parella. Acesta a facut un veritabil turneu in 2007, vizitand toate cele 41 de birouri ale companiei si strangand mana fiecarui angajat.
    Bonusurile, cuprinse intre 10 si 40 la suta din salariul anual, sunt acordate
    tuturor salariatilor in functie de performantele individuale si ale companiei
    deopotriva.

    5.Nixon Peabody
    Pachet salarial mediu: 178.016 de dolari al unui avocat asociat
    Propulsata de o serie de fuziuni, Nixon Peabody si-a atins obiectivul de a deveni casa de avocatura numarul 1 din America, cu 700 de avocati care lucreaza in cele 16 birouri. Firma ofera dezvoltare profesionala pentru intreg staff-ul si imparte succesul financiar cu toti angajatii, nu numai cu avocatii. Pachetul salarial si beneficiile adiacente au fost sporite substantial in ultimii trei ani si nu par a se opri aici. Iar anul acesta compania a anuntat ca va introduce un program de acordare a unor burse scolare pentru copiii angajatilor sai.

  • Camelia Sucu, investitii de 2 mil. euro

    Urmatorul showroom va fi deschis la Cluj, cel mai probabil pana la sfarsitul anului, in urma unei investitii totale de 500.000 de euro. “Ne-am hotarat sa deschidem urmatorul magazin in Cluj, luand in calcul mai multi parametri, printre care cei mai importanti sunt nivelul serviciilor si calitatea vietii, per ansamblu”, a declarat Camelia Sucu, presedintele distribuitorului. In prezent, compania are patru showroom-uri, dintre care trei se gasesc in Capitala si unul se afla in Constanta.

     

    Pentru anul acesta, compania preconizeaza cresterea cifrei de afaceri pana la sase-sapte milioane de euro, comparativ cu cele cinci milioane de euro realizate anul trecut. Din punctul de vedere al valorii, reprezentantii companiei se asteapta ca segmentul canapelelor sa inregistreze cea mai mare crestere a vanzarilor. Cat priveste volumul, accesoriile vor detine primul loc, conform oficialilor.

     

    Compania a initiat, recent, o campanie de rebranding cu o valoare estimata la 500.000 de euro prin care doreste orientarea catre dezvoltatorii din domeniul imobiliarelor de lux. “Urmand modelul occidental, categoria de public cu venituri peste medie nu mai este preocupata exclusiv de utilitatea si functionalitatea bunurilor pe care le cumpara. Mobila de designer, tendinta foarte populara in Vest, a inceput sa fie cautata si in Romania pentru ca ofera unicitate si exclusivism”, a mai spus Sucu.

     

    Principalele tendinte in consumul de mobilier de lux se axeaza pe piesele realizate din materiale naturale si ecologice. Astfel, mobilierul cu un design simplu, elegant, din sticla si metal cu imprimeuri sunt in topul preferintelor clientilor Class Living.

     

    Magazinele Class Living gazduiesc aproape 30 de branduri internationale de mobilier de lux, printre care: Natuzzi, Flexform, Molteni&C., Dada, Scavolinni, Aran, Selva, Assi d’Assolo, Dallagnese, Pianca etc. Produsele marca Natuzzi au realizat circa 25% din volumul total de vanzari ale companiei in 2007, potrivit informatiilor puse la dispozie de oficialii Class Living.
     

  • Anuarul de business ZF: Integrarea in UE a adus patru noi miliardari in euro

    In primul an de prezenta in Uniunea Europeana, cei mai mari 30 de jucatori din economia romaneasca au rulat afaceri de 34,5 miliarde de euro (circa 30% din PIB), in crestere cu 17% fata de rezultatul de 29,5 miliarde de euro din anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Loganul a transformat Automobile Dacia in a doua mare companie din Romania

    Sutele de mii de Loganuri vandute anul trecut au urcat Automobile Dacia, detinuta de grupul francez Renault, pe pozitia a doua a celor mai mari companii din Romania, dupa cifra de afaceri din 2007, compania fiind depasita numai de gigantul Petrom.

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • Romani, ocupati Viena!

    Criza de lichiditate si scaderile puternice ale cotatiilor la Bursa de la Bucuresti i-au facut pe investitori sa se gandeasca la alternative. O destinatie la indemana pentru investitorii romani aflati in cautare de plasamente pe pietele externe este Bursa din Viena, pentru ca aici au posibilitatea de a cumpara actiuni la unele dintre cele mai mari companii din economia romaneasca, beneficiind insa de o lichiditate de cateva zeci de ori mai mare decat cea de la Bursa de Valori din Bucuresti.

    La momentul actual, un numar destul de redus de societati de brokeraj autohtone le ofera clientilor posibilitatea de a tranzactiona la Bursa din Viena, dar interesul in crestere al investitorilor romani pentru aceasta piata ar putea determina mai multi brokeri sa faca acest pas. “Decizia de a tranzactiona la Bursa din Viena a fost generata de faptul ca unii dintre cei mai mari emitenti de acolo, cum ar fi OMV, Erste Bank si Wienerberger, au activitati in Romania. In plus, intentia noastra a fost sa oferim o gama mai larga de produse structurate”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care a devenit primul intermediar roman acceptat ca membru al Bursei din Viena. Serviciul de tranzactionare la Bursa din Viena este deja disponibil prin reteaua de brokeri a BT Securities, insa reprezentantul societatii spune ca e devreme sa faca o estimare a volumului de tranzactii pe care le va derula pe aceasta piata.

    Raiffeisen Capital & Investment (RCI), societatea de brokeraj a Raiffeisen Bank, ofera de mai multa vreme clientilor posibilitatea de a tranzactiona la Bursa din Viena prin intermediul subsidiarelor grupului-mama. “Oferim acest serviciu de mai multa vreme, insa in ultima perioada volumele au crescut. Avem multi clienti care tranzactioneaza actiuni la Viena. Ei prefera in special actiuni ale companiilor cu prezenta in Romania, cum sunt bancile si companiile petroliere”, explica Dana Mirela Ionescu, presedintele RCI. Ce se poate cumpara la Bursa din Viena? Printre altele, aici sunt listati cativa dintre liderii unor sectoare importante de activitate din Romania, cum ar fi grupul petrolier OMV, actionarul majoritar al celei mai mari companii romanesti, Petrom, Erste Bank, care detine cea mai mare banca romaneasca – BCR, sau Vienna Insurance Group (VIG), liderul pietei asigurarilor. Tot la Viena mai sunt tranzactionate actiunile Raiffeisen International, actionarul majoritar al Raiffeisen Bank, sau titlurile fondului de investitii Immoeast, cel mai mare investitor imobiliar de pe piata.
    Aceste companii au o expunere semnificativa la potentialul de crestere, dar si la riscurile economiei romanesti, dar au un risc de piata mai redus decat companiile listate la Bursa de la Bucuresti.

    Petrom, de exemplu, contribuie cu 60% la productia de hidrocarburi a grupului OMV si cu circa 30% la profitul operational al acestuia. Rezervele de titei ale Petrom reprezinta unul dintre motoarele de baza de crestere a OMV, in conditiile cresterii pretului barilului pe piata internationala. Asa se face ca multi dintre analistii bancilor de investitii straine au recomandat in ultimul an cumpararea actiunilor OMV, despre care spun ca incorporeaza si potentialul de crestere a Petrom.

    Pe de alta parte, din punctul de vedere al evolutiei bursiere, OMV are cateva avantaje, cum ar fi un free-float (actiuni libere la tranzactionare) de peste 50%, fata de 8% in cazul Petrom, o lichiditate medie zilnica de peste 35 de milioane de euro, fata de mai putin de 1 milion de euro in cazul Petrom, precum si o capitalizare de 15,5 miliarde de euro, aproape dubla fata de cea a companiei romanesti.

    Sectorul asigurarilor este, de asemenea, mai bine reprezentat la Bursa din Viena, unde sunt listate Vienna Insurance Group (VIG) si Uniqa, doi dintre principalii jucatori de pe piata. VIG a devenit cel mai mare asigurator de pe piata romaneasca dupa ce a preluat in acest an BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata, care completeaza portofoliul alcatuit din Omniasig, Asirom, Omniasig Life si Agras. La Viena, VIG are o capitalizare de peste 6 miliarde de euro si tranzactiile zilnice depasesc 9 milioane de euro.

    In sectorul constructiilor, investitorii romani pot gasi la Viena companii precum Strabag, una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa Centrala si de Est, cu o capitalizare de peste 5,5 miliarde de euro. Strabag este unul dintre cei mai mari administratori de drumuri din Romania, cu afaceri de peste 35 de milioane de euro, detinand si pachetul majoritar de actiuni ale hotelului de cinci stele Marriott din Bucuresti. Tot din segmentul constructiilor, la Bursa din Viena mai este listat si producatorul de caramizi si placi ceramice Wienerberger, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata romaneasca de materiale de constructii.

    Wienerberger detine trei fabrici in Romania, avand afaceri de circa 50 mil. euro pe piata locala la nivelul anului 2006. Unul dintre cele mai bine reprezentate la Bursa din Viena este sectorul imobiliar, care aproape lipseste la Bursa de la Bucuresti, desi a inregistrat una dintre cele mai accelerate cresteri raportata la ansamblul economiei. Pe piata austriaca sunt listate cateva dintre fondurile si companiile imobiliare cu investitii importante in Romania, cum sunt Immoeast, Immofinanz si CA Immo. Immoeast, unul dintre cele mai mari fonduri imobiliare din Europa Centrala si de Est, detine un portofoliu de 460 de proprietati in valoare de peste 11 miliarde de euro, potrivit raportarilor de la inceputul anului. In Romania, fondul controleaza 125 de proprietati in valoare de peste 3,3 miliarde de euro. Cu o capitalizare de 5,2 miliarde de euro, fondul a fost puternic lovit de corectiile din acest an, care au afectat mai ales companiile din sectorarele financiar si imobiliar.

  • Caramitru, McKinsey: Firmele romanesti trebuie sa treaca de etapa proprietarului-manager

    Firmele cu capital privat romanesc care se vor dezvolta vor fi acelea care reusesc sa treaca de faza initiala a proprietarului-manager omnipotent, sa-si construiasca un know-how si procese exportabile, afirma Andrei Caramitru, managing partner al biroului din Romania al McKinsey, una dintre cele mai puternice firme globale de consultanta.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro