BusinessMagazin

Tag: economie

  • Investitiile in economie au crescut cu 29% in 2007

    Cea mai mare pondere – 46% – a revenit investitiilor in utilaje, inclusiv mijloace de transport, urmata la distanta foarte mica de investitiile in lucrari de constructii noi (45,4%). Alte cheltuieli au constribuit cu 8,6% din totalul investitiilor, potrivit datelor comunicate de INS.

    39% din valoarea investitiilor s-au concretizat in industrie, alte aproximativ 34% fiind alocate investitiilor in domeniul comertului si serviciilor. In constructii, s-au concretizat aproape 14% din totalul investitiilor, in timp ce pentru agricultura au fost alocate doar 1,46% din cele 68,4 miliarde de lei, alte ramuri beneficiind de restul de 11,5%.

  • Internetul romanesc, 425 mil. euro

    BUSINESS Magazin: Ceea ce vrem noi sa dezbatem este cat inseamna acum in Romania economia internet. Sunt convins ca adunand toate domeniile implicate, vom ajunge la o cifra cu o marja de eroare destul de mare, dar exercitiul nu va fi mai putin interesant. Si propun sa incepem cu o definitie a internetului.
    Vlad Stan: Internetul inseamna infrastructura, publishing, media de internet, social networking, comert online, servicii pe internet. Dar si telecom, se pare.
    BUSINESS Magazin: Da, inseamna si telecom dintr-un simplu motiv – apelurile initiate de pe telefonul mobil, de exemplu, folosesc de la un anumit punct infrastructura bazata pe internet, care este mai putin costisitoare.
    Vasile Voicu: Sigur ca internetul porneste de la infrastructura, fapt pe care-l stie toata lumea. Fara infrastructura nu prea poti vorbi de servicii de continut, despre publicitate pe internet sau in general despre bani pe care o companie ii castiga din internet. Totul este ca o piramida.
    BUSINESS Magazin: Deci spuneti ca infrastructura este cea esentiala. Va sustineti punctul de vedere si daca vorbim de veniturile generate de aceasta industrie?
    Vasile Voicu: Se pare ca la sfarsitul anului 2007, mai mult de 25% din veniturile totale din internet proveneau din servicii cu valoare adaugata si nu din cele de infrastructura. Si tendinta este scaderea veniturilor din cea de-a doua categorie, pentru ca in final infrastructura nu este totul. Este importanta, pentru ca fara ea nu poate fi vorba de internet, dar mai departe este nevoie de continut.
    Vlad Stan: Dar nivelul investitiei in infrastructura in Romania care este?

    Vasile Voicu:     Este destul de greu de estimat la nivel de piata. Eu stiu exact ce investitii a facut Romtelecom in infrastructura, adica de peste 500 de milioane de euro din 2003 si pana acum, dar mai departe sunt date ale fiecarei companii in parte.
    BUSINESS Magazin: Dar cred ca mai interesant ar fi de aflat cat produce aceasta infrastructura, decat valoarea investitiei.
    Vasile Voicu: In cazul acesta, veniturile din date si internet din intreaga piata din Romania erau la sfarsitul anului 2006 de aproape 265 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta TNS Aisa.
    Vlad Stan: Sunt incluse aici si veniturile inregistrate de retelele de cartier?

    Vasile Voicu:     Nu sunt date detalii in acest sens si nu as putea spune exact.
    BUSINESS Magazin: Bine, dar ponderea retelelor de cartier este in scadere?
    Vasile Voicu: Dat fiind ca multe dintre ele au fost achizitionate de companii precum RCS&RDS si Astral, cam scade. In schimb, numarul lor de utilizatori inseamna o pondere importanta, daca ne uitam la estimarea IDC pentru anul trecut, ca retelele de cartier au in jur de 500.000 de clienti.
    Daniel Nicolescu: Cred ca sunt destul de greu de numarat totusi, mai ales ca exista utilizatori care folosesc in paralel serviciile mai multor retele de cartier.
    BUSINESS Magazin: Dar cati utilizatori de internet sunt in total?
    Vasile Voicu: La sfarsitul trimestrului al treilea din 2007 existau 329 de milioane de utilizatori de internet broadband (banda larga) la nivel mondial. Nivelul de penetrare este de 5,7%, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
    Vlad Stan: Desi pare ingrijorator la prima vedere, poate ar trebui spus, prin comparatie, ca nivelul de penetrare al telefoniei mobile la nivel mondial este de 10%. Cifra nu este deci chiar atat de mica.
    Vasile Voicu: Cei 5,7% folosesc mai multe tipuri de acces la internet. Una dintre ele este DSL (Digital Subscriber Line), in diverse versiuni, cum ar fi ASDL (Asimetric DSL), care inseamna peste 60% din totalul conexiunilor. Mai sunt conexiunile prin satelit, wireless, radio.
    BUSINESS Magazin: Dar in Romania cati utilizatori sunt?
    Vasile Voicu: Pentru a furniza date exacte, voi cita raportul ANRCTI publicat la jumatatea anului 2007, care spune ca numarul total de utilizatori de internet broadband era de 2,33 de milioane, cifra care nu include insa segmentul retelelor de cartier.
    Vlad Stan: Asta inseamna aproximativ 10% din populatie.
    Vasile Voicu: Mai exact 11,5%. Dar atentie, pentru ca nu vorbim si de utilizatorii de internet prin dial-up, ci numai de cei cu internet in banda larga. In ceea ce priveste evolutia, raportand la Europa de Est, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a utilizatorilor de internet, impreuna cu Polonia si cu Rusia, adica de 30% fata de 2006.
    BUSINESS Magazin: Putem presupune o crestere de 30% si in ceea ce priveste veniturile furnizorilor de internet?

  • Fiecare cu criza lui

    Bancherii si autoritatile japoneze au recunoscut cu greu la vremea respectiva dimensiunile problemei. Imprumuturile neperformante au proliferat. Problemele financiare au tulburat economia, in timp ce consumul si piata muncii au regresat.

    Recesiunea japoneza s-a dovedit extrem de indelungata, sfarsindu-se cu doar cativa ani in urma – o perioada de stagnare cunoscuta sub numele de „deceniul pierdut al Japoniei“. A fost un pas inapoi umilitor si de durata pentru o natiune altadata temuta si admirata ca un model de dinamism economic.

    Umbra Japoniei de ieri se intinde asupra economiei americane de astazi. Statele Unite aluneca spre o criza care-si are originea in sectorul imobiliar, spun analistii, si in acelasi timp pare ca incepe sa-si piarda din avantajele productivitatii ridicate care se datora investitiilor in tehnologie facute in ultimele decenii.

    Pentru Japonia, arata expertii, balonul imobiliar s-a spart cand ascenssiunea Chinei ca mare exportator mondial a inceput sa-i afecteze pe producatorii japonezi. O incetinire de durata, spun ei, ar putea altera psihologia economica a Americii, dupa modelul patentat in Japonia, in conditiile in care SUA intra intr-o perioada in care scaderea increderii franeaza consumul si investitiile companiilor.

    „Cred ca sunt mult mai multe asemanari decat sunt dispusi unii sa recunoasca“, spune Clyde V. Prestowitz, presedintele Institutului de Strategie Economica din Washington, care a promovat de multa vreme industria americana. „Economia americana este deosebit de fragila acum“, spune Prestowitz, fost negociator comercial cu Japonia in timpul administratiei Reagan.

    Dar experienta extrema a Japoniei, sunt de acord cei mai multi dintre analisti, functioneaza mai putin ca o predictie cu privire la soarta Americii si mai mult ca un exemplu de luat in seama. Un marasm in stil japonez, spun ei, este un rezultat care poate fi evitat in Statele Unite printr-o politica economica sanatoasa. Banca centrala a Japoniei si Ministerul nipon de Finante, spun analistii, au asteptat prea mult – ani de zile – inainte de a face ceva ca sa resusciteze economia nationala in anii ’90.

    Rezerva Federala americana (Fed), desi a observat tarziu modul cum criza creditelor a inceput anul trecut sa afecteze economia in ansamblu, a actionat mult mai decis in ultimele saptamani. Fed a redus de doua ori dobanda de referinta, pana la 3%, ceea ce arata atat temerile institut iei, cat si hotararea ei de a incerca sa impulsioneze economia in ciuda ingrijora rilor serioase cu privire la riscul de a alimenta astfel inflatia.

    Ben S. Bernanke, presedintele Fed, a fost profesor la Universitatea Princeton si martor al pasilor gresiti ai Japoniei. Desi mai multi experti il critica pe Bernanke pentru ceea ce ei numesc slaba comunicare a Fed atat cu bancile mari, cat si cu companiile, deciziile recente ale bancii centrale sugereaza ca Bernanke a invatat bine lectia japoneza.

    Comentariile din trecut ale lui Bernanke semnalau ca el crede ca dobanzile sca- zute nu sunt suficiente in sine ca sa revitalizeze o economie in suferinta.

    Intr-un dis curs sustinut la Tokio in 2003, bancherul american a oferit o solutie pentru necazurile Japoniei: o politica monetara mai agresiva si „cooperarea explicita, chiar daca temporara intre autoritatile fiscale si monetare“ pentru stimularea economiei. Iar Washingtonul intelege acest mesaj. Congresul – autoritatea fiscala a Americii – s-a miscat neasteptat de repede ca sa aprobe un plan de stimulare a economiei de 168 de miliarde de dolari, care include returna ri de taxe pentru proprietarii de case, reduceri temporare de impozite si stimulente pentru investitiile companiilor.

    „Statele Unite se misca mai repede decat au facut-o japonezii“, spune Charles Yuji Horioka, profesor de economie la Universitatea Osaka. „Pana aici e bine. Dar autoritatile americane trebuie sa fie pregatite sa faca pasii urmatori atunci cand va fi nevoie.“ Economia americana, previzioneaza multi economisti, se va mai deteriora mai repede ca lucrurile sa inceapa sa se indrepte. Dimensiunile si durata regresului, spun ei, va depinde in mare parte de cat de multe stiri proaste vor mai veni dinspre banci si alte institutii financiare.

    Nouriel Roubini, profesor de economie la Scoala Stern de Afaceri din cadrul Universitatii New York, a avertizat ca suma de peste 100 de miliarde de dolari in imprumuturi neperformante raportate pana acum de banci ar putea sa creasca de zece ori, pe masura ce datornicii nu-si vor mai putea plati nu doar creditele ipotecare, ci si creditele de consum, cele de pe cardurile de credit sau chiar imprumuturile pentru companii. Dupa parerea lui, economia americana a intrat deja in recesiune si are in fata o perioada de declin de cel putin un an inainte de a reveni la crestere.

    Totusi, nici macar Roubini nu vede multe sanse ca Statele Unite sa urmeze exemplul Japoniei. „Sunt foarte pesimist, dar nu cred ca va fi ca in Japonia“, a spus el. Comparativ cu ciclul avant economicrecul din Japonia, piata imobiliara americana pare destul de calma. De la maximul inregistrat in iunie 2006, preturile locuintelor au scazut cu 10% si cei mai multi economis ti se asteapta la inca o scadere de 10 sau 15%. In Japonia, preturile imobilelor din principalele regiuni metropolitane aproape ca s-au triplat intre 1985 si 1991, apoi au pierdut doua treimi din valoare in urmatorii 14 ani.

    La ora actuala, preturile au crescut usor, potrivit statisticilor guvernamentale japoneze. Totusi, preturile caselor din Japonia au fost anul trecut doar cu putin mai mari decat nivelul inregistrat inainte de boom, cu doua decenii in urma. In Japonia, guvernantii nu numai ca au tolerat umflarea pretului caselor, spun economistii, dar chiar au incurajat-o activ.

    De teama ca un yen prea puternic ii va afecta pe exportatorii japonezi, Ministerul de Finante a cerut bancilor sa dea credite dezvoltatorilor imobiliari, astfel incat o crestere accelerata in constructii si o sporire a consumului populatiei sa impulsioneze economia. Recesiunea de dupa spargerea balonului imobiliar in Japonia ar fi trebuit sa dureze din 1992 pana in 1994, potrivit lui Adam S. Posen, cercetator asociat la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington.

    Dar, spune el, oficialii japonezi au fost prea conservatori, prea grijulii cu bancile aflate in picaj si predispusi sa adopte masuri contraproductive, precum decizia din 1997 de a ridica taxele pe vanzari la 5%, de la 3%.

    "Ceea ce a tinut Japonia pe loc au fost greselile repetate de politica macroeconomica“, observa Posen. Cultura Japoniei de stransa interdependenta intre mediul de afaceri si guvern, spun economistii, i-a incetinit reactia la criza si a prelungit declinul. Grupurile industriale, „keiretsu“, aveau legaturi stranse cu bancile, astfel incat atunci cand o banca intra in dificultati financiare, de cele mai multe ori era salvata de cate un imprumut sau de o investitie venita de la alti membri ai grupului corporatist.

    Autoritatile de reglementare a pietei au avut, la randul lor, tendinta sa se dovedeasca permisive in astfel de situatii. Pana la urma, spun expertii japonezi, reglementarile bancare si normele de transparenta au fost totusi inasprite. „In America, noi am fortat iesirea la suprafata mult mai rapid a vestilor proaste decat au reusit japonezii, asa ca am si abordat mai repede problemele“, spune Edward J. Lincoln, economist si director al Centrului Americano-Japonez pentru Afaceri si Studii Economice de la Universitatea New York.

    „Aceasta ar trebui sa limiteze efectele socului economic in loc sa le perpetueze, asa cum s-a intamplat in Japonia.“ Desi nu sunt asteptate sa ajunga la amploarea pe care au avut-o in Japonia, problemele economice ale SUA pot fi totusi considerabile, avertizeaza unii analisti. Ei vad asemanari ingrijoratoare cu Japonia in faptul ca dimensiunile problemelor financiare din SUA raman inca necunoscute si in aceea ca socul regresului de pe piata imobiliare ar putea sa aiba urmari psihologice pe termen lung in starea de spirit a americanilor, reducand asteptarile si increderea consumatorilor.

    In Japonia, regresul pietei a durat mai mult decat se astepta nu doar din cauza greselilor de politica, observa Kenneth S. Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard, ci si din cauza unor schimba ri fundamentale in economia globala. Incepa nd cu anii ’90, spune el, exportatorii din Japonia au inceput sa se confrunte cu o competitie mai agresiva din partea altor state din Asia, in special din partea Chinei. Rogoff vede o frana asemanatoare in economia americana, venita de la incetinirea cresterii de productivitate, inceputa la mijlocul anilor ’90 si atribuita indeobste salturilor tehnologice.

    Anul trecut, spune el, guvernul si-a revizuit in scadere estimarea privind rata de crestere a productivitat ii pana la 1,6% pe an, cu mult mai putin decat media de 2,5% inregistrata in anii precedenti. „Pare aproape sigur ca miracolul productivitatii americane s-a cam terminat“, spune Rogoff. „Elasticitatea noastra ca economie este mult scazuta. Asa ca se pare ca Statele Unite vor cunoaste o versiune atenuata a maladiei japoneze.“

    1) „KIKI“ ESTE PRONUNTIA FONETICA A TERMENULUI JAPONEZ PENTRU „CRIZA“, ORTOGRAFIAT IN AL TREILEA ALFABET AL LIMBII JAPONEZE, KANJI

    Traducerea si adaptarea: Mihai MITRICA

  • Talentatul domn Trichet

    La o zi dupa ce Rezerva Federala americana a redus luna trecuta dobanda intr-o sedinta convocata de urgenta, Jean-Claude Trichet a mers in fata Parlamentului European pentru a sustine poate cel mai asteptat discurs al sau din toti cei patru ani de cand este presedintele Bancii Centrale Europene (BCE).

    A fost o prezentare tehnica, densa, asezonata cu consideratii interesante despre felul cum sistemul financiar european ar putea sa navigheze prin criza creditelor care vine dinspre Statele Unite. Dar publicul nu era interesat decat de un singur lucru: banca centrala a Europei va urma exemplul reducerii aplicate de Fed?

    Raspunsul, pastrat de Trichet pentru sfarsitul discursului, a fost nu. Lupta cu inflatia, a spus el, inca mai este scopul cardinal al bancii – „varful compasului nostru“, pentru a folosi expresia lui preferata; ceea ce nu inseamna, evident, ca banca nu va mai reduce niciodata dobanda de referinta. A fost o prestatie remarcabila a celuilalt bancher important al lumii, prezentand atat replica rece al lui Trichet la framantarile din piata, cat si fermitatea lui in a insista ca europenii trebuie sa isi croiasca propriul lor raspuns la problemele din Statele Unite. Prin comparatie, spun analistii bancari, presedintele Fed, Ben S. Bernanke, a dat impresia de nesiguranta.

    „In acest caz, suntem norocosi sa avem un adevarat fiu al Bretaniei“, spune Alexandre Lamfalussy, fost director al Institutului Monetar European, institutie predecesoare a BCE, despre francezul Trichet. „Navigarea in ape involburate este ceva la care un breton se pricepe foarte bine. Si par sa-i placa aceste greutati.“

    Dar acum Trichet, in varsta de 65 de ani, s-ar putea sa aiba de-a face cu ape mult mai dificile. Daca Statele Unite aluneca intr-o recesiune, spun cei mai multi experti, cresterea va incetini si in Europa, probabil chiar rapid. Unele state, precum Irlanda si Spania, deja sunt in pragul unei prabusiri a pietei imobiliare, nu mult diferita de cea din anumite zone ale Statelor Unite. Si cu inflatia care a trecut binisor peste pragul de 2% stabilit de banca centrala a Europei, Trichet se teme ca sindicatele din Germania si din alte parti se vor folosi de argumentul preturilor mai mari ca sa ceara salarii mai mari.

    Aceasta perspectiva l-a facut pe Trichet sa avertizeze ca banca ar putea chiar sa ridice in loc sa coboare rata dobanzii. Putini economisti se asteapta ca banca sa si puna in aplicare aceasta amenintare, dar unii sustin ca ea ramane in vigoare si s-ar putea implini cand o va cere momentul. De altfel, joia trecuta, BCE a decis sa pastreze dobanda la 4%, conform cu asteptarile pietei.

    Si daca toate aceastea nu sunt de ajuns, mai sunt si alte intrebari sacaitoare, chiar despre bancile Europei. Multe dintre ele abia acum trebuie sa isi faca publice expunerile pe piata creditelor ipotecare secundare si expertii spun ca riscul unei crize bancare este acum mai acut decat in august anul trecut, cand Banca Centrala Europeana a primit laude pentru ca a injectat la timp miliarde de euro in sistemul financiar. „Stim ca exista o gramada de reziduuri toxice in bancile din zona euro“, spune Adam Posen, director adjunct la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington. „Pana acum, BCE a avut o viata mai usoara decat Fed. Acum vine greul si pentru ei.“

    „Au inceput sa piarda ritmul“, spune Thomas Mayer, economist-sef la biroul Deutsche Bank din Londra. „Mi se pare ca vara trecuta erau mult mai la curent cu ce se intampla.“ Mayer atribuie aceasta in parte chiar lui Trichet, despre care spune ca are ca specializare ingineria, nu economia, ca Bernanke sau ca guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn A. King. „Trichet a fost foarte bun cand sistemul bancar a avut un acces de indigestie“, spune Mayer. „Intuitiv si-a dat seama ca era o problema de instalatie, care trebuia rezolvata. Bernanke a fost mult mai lent in reactie, in vreme ce Mervyn King se ingrijora de riscurile morale“ (e vorba de precedentul creat de sustinerea indirecta, prin reducerea dobanzii, a unor institutii financiare care au actionat imprudent).

    Necazul, crede Mayer, este ca aptitudinile lui Trichet s-ar putea sa fie prea putin potrivite pentru urmatoarea faza a crizei, care va necesita capacitatea de a ghici in zatul economic si de a paria pe evenimente ce urmeaza sa se intample. „Abordarea inginerului este: arata-mi faptele, ce trebuie rezolvat?“, afirma Mayer. „Economistul, in schimb, spune ca exista probleme serioase la orizont: trebuie sa fac ceva de pe acum ca ele sa nu se dezvolte.“

  • Care sunt motoarele Iasului

    Cititi mai mult pe www.ieseanul.ro

    Cititi si o analiza BUSINESS Magazin despre potentialul economic al fostei capitale a Moldovei, aici.

  • FED, criticata la Davos pentru reducerea dobanzii

    Liderii de afaceri prezenti la Forumul Economic Mondial de la Davos au cerut, miercuri, adoptarea unor masuri mai ferme pentru inversarea tendintelor economice negative la nivel mondial, dar au criticat graba cu care Rezerva Federala (Fed) americana a redus dobanda de referinta.

    "Pietele au o nevoie disperata de o conducere ferma, atat la nivel mondial cat si regional, ceea ce se pare ca lipseste, in prezent", a declarat John Studzinski, analist sef la fondul american de investitii Blackstone, citat de Reuters.

    Ingrijorarea si frustrarea se vor mentine pana cand pietele vor vedea implicarea proactiva a factorilor de decizie, in loc de una reactiva, a mai spus Studzinski.

    Masura Fed, de reducere de urgenta a dobanzii de referinta cu 0,75 puncte procentuale, la 3,5%, pentru sustinerea economiei, va stabili tonul discutiilor de la Davos, unde sunt asteptate personalitati din domeniul financiar, industrial si politic, printre care secretarul american de Stat Condoleezza Rice.

    Stephen Roach, seful diviziei asiatice a bancii americane de investitii Morgan Stanley, a declarat ca Fed s-a lasat influentata de panica de pe piata.

    "Fed ar putea injecta pe piata lichiditati semnificative, ceea ce va conduce din nou la o economie de tip bubble", a spus Roach.

  • Crestere PIB va fi de 6,1% in 2008 in viziunea BCR

    "Cel mai mare pericol al deprecierii monedei nationale pana 4 lei este majorarea ratei de inflatie cu 3-4 procente peste nivelul estimat", a declarat Lucian Anghel, economist sef BCR, estimand o valoare medie in 2008 de 3,5 lei/euro. Analistul bancii a declarat ca este posibil ca leul sa se mai deprecieze pana la mijlocul anului, pentru ca in al doilea semestru trendul sa se intoarca in favoarea monedei nationale.

    Intoarcerea catre o directie favorabila economiei autohtone din a doua parte a anului va fi ajutata chiar de nivelul actual al leului fata de euro, 3,76 lei/euro. "Un euro puternic ajuta exportatorii si dezavantajeaza importatorii. Desi noi consideram leul subevaluat in acest moment, valoarea acestuia poate duce la micsorarea deicitului de cont curent si la o relaxare a consumului", spune Anghel. O constributie importanta va veni si din partea sectorului de constructii, care a inregistrat o crestere echilibrata in 2007 (majorare intanita in toate sectoarele: imobiliar, cladiri comerciale, infrastructura), iar in 2008 va continua majorarea.

    In ceea ce priveste piata de capital "nu putem discuta decat despre panica pe toate pietele", a spus Mihai Caruntu, analist BCR. Conform acestuia, bursa isi va reveni din criza in care se afla insa perioada de scadere va mai dura. "Un ajutor semnficiativ va veni din partea companiilor, prin rezultatele pe primul trimestru al anului, iar in a doua parte a 2008 vom vedea si crsteri", a declarat analistul.

    Specialistii BCR nu cred ca Fondul Proprietatea, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz se vor lista in cursul anului in curs, ci mai degraba in 2009. "Speram sa vedem o singura listare din randul acestor societati in 2008. Sustinerea numarului de oferte publice va veni din sectorul privat, nu din cel de stat", spune Caruntu.

  • Vreau un pont la bursa

    Cand am vazut ca piata nu se mai opreste din scaderi, m-am dus sa vorbesc cu brokerul. Dupa o jumatate de ora de discutii, am inteles ca nu ar fi bine nici sa vand, nici sa cumpar si nici sa nu fac nimic. Am plecat de la el mai nauc decat eram inainte“, a declarat Mircea M., un investitor, la o saptamana de la deschiderea bursei in 2008. Pana la urma, impotriva recomandarii brokerului, si-a vandut actiunile, iar acum, daca ar vrea sa cumpere, poate gasi aceleasi actiuni cu 10% mai ieftine. Sau alte actiuni. Ce sanse are sa castige insa de pe urma lor si spre ce actiuni anume ar trebui sa se indrepte – el si altii care incearca totusi sa mizeze pe bursa anul acesta?
    Am incercat si noi, la fel ca investitorul, sa aflam care sunt actiunile cu posibilitati de crestere in 2008 de la oamenii care ar trebui sa stie cel mai bine, actorii pietei de capital. Adica brokerii, analistii societatilor de intermediere, directorii de investitii ai fondurilor mutuale sau de pensii private. Am obtinut, daca mai era nevoie, o noua confirmare a crizei prin care trece bursa de la Bucuresti. Majoritatea brokerilor, persoanele care intra in contact direct cu investitorii si care sunt obligati sa faca recomandari, se feresc de estimari. „In contextul actual ma indoiesc ca e cineva care poate oferi estimari exacte pentru anumite titluri. Noi sigur nu. Deocamdata, previziunile referitoare la posibilitatile de apreciere a indicilor si a sectoarelor economice raman valabile, dar preturi-tinta pentru 2008 nu putem da“, sustine Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest.
    Pentru directorii de investitii ai fondurilor mutuale si de pensii private este si mai greu sa dea nume de companii din cauza concurentei. „Nu putem spune in ce vom investi, ar insemna sa le aratam competitorilor cum intentionam sa obtinem randamente anul acesta“, a declarat Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Boboc sustine totusi ca firma sa e pregatita sa beneficieze de ambele tipuri de evolutie a bursei: „pe perioadele de declin vom acumula active la preturi atractive, iar pe perioadele de crestere vom marca profituri atunci cand potentialul de crestere a unui titlu se reduce“.
    Pana la mijlocul saptamanii trecute, dupa zece zile de tranzactionare, indicele blue-chips-urilor, BET, si cel compozit, BET-C, inregistrau pierderi de 16,5% fata de ultima cotatie a anului trecut, iar BET-FI, indice care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), consemna un minus de 19%. Directia descendenta a bursei nu este insa o surpriza. Chiar daca amploarea coborarii nu a fost anticipata de nimeni, declinul a inceput in urma cu sase luni, pornind de la maximele inregistrate anul trecut. „Piata romaneasca de capital traverseaza o bucla corectiva in toata regula, cu punct de plecare in vara anului 2007 – criza creditelor ipotecare subprime din SUA. Pe masura ce economiile statelor dezvoltate au inceput sa bata in retragere, sectorul pietelor emergente are parte de valuri de scadere pe masura aprecierilor din ultimii ani“, afirma Alexandru Gavrila, analist la SSIF Romintrade Brasov.
    Adancirea crizei a dus actiunile la preturi apropiate de cele din 2006, cotatii greu de anticipat pentru companii cu rezultate financiare pozitive si in crestere; asa se explica relativul optimism al celor ce considera ca perioada de acum va fi depasita si pe parcursul anului piata va urca din nou. In acelasi timp insa, preturile de acum sunt extrem de atractive, posibilitatile de urcare fiind mult mai vizibile de la acest nivel. „Cei care cumpara acum pot castiga circa 60% intr-o perioada de un an. Preturile sunt considerate avantajoase pentru cumparari, chiar daca piata ar mai putea scadea“, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.
    Cert e ca, din cauza scaderii accentuate in care a intrat bursa de la inceputul anului, exista sanse ca speculatorii, cei ce tranzactioneaza pe termen scurt si foarte scurt, sa se transforme in investitori pe termen lung. Practic, orice investitor care a achizitionat titlurile anul trecut a ajuns la o diminuare serioasa a valorii portofoliului, diminuare ce se transforma in pierdere marcata in momentul vanzarii.
    Pentru a evita acest lucru, investitorii care isi pastreaza sangele rece si nu vand din cauza panicii aleg sa pastreze actiunile pana cand piata in ansamblu isi va reveni. Cei mai noi investitori pe termen lung si foarte lung sunt fondurile de pensii private, care au o plaja de timp de pana la 30 de ani. „Orice investitor pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii private, trebuie sa fie interesat in primul rand de analizele fundamentale. Ne intereseaza mai putin evolutia unei actiuni pe parcursul unui singur an“, arata Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Practic, o companie cu rezultate in crestere poate recupera relativ usor pierderile din cotatie atunci cand piata isi revine.

  • Tariceanu: Salariu minim de peste 500 lei ar duce economia “intr-o zona de risc”

    "Si eu as dori un salariu mediu de 500 euro in scurt timp, dar cresterea salariala trebuie sustinuta financiar, in caz contrar riscam derapaje", a spus Tariceanu, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bacau.

    Liderii celor cinci confederatii sindicale au cerut, marti dupa-amiaza, premierului Tariceanu o intalnire de urgenta pentru a rediscuta despre salariul minim pe economie in 2008 si bugetul pentru anul urmator, a declarat, pentru MEDIAFAX, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

    Click aici pentru detalii.

  • Tariceanu: Salariu minim de peste 500 lei ar duce economia “intr-o zona de risc”

    "Si eu as dori un salariu mediu de 500 euro in scurt timp, dar cresterea salariala trebuie sustinuta financiar, in caz contrar riscam derapaje", a spus Tariceanu, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bacau.

    Liderii celor cinci confederatii sindicale au cerut, marti dupa-amiaza, premierului Tariceanu o intalnire de urgenta pentru a rediscuta despre salariul minim pe economie in 2008 si bugetul pentru anul urmator, a declarat, pentru MEDIAFAX, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

    Click aici pentru detalii.