Tag: TVA

  • Boc: Cota unica si TVA mentinute anul acesta la nivelul actual, eventuale schimbari doar in viitor

    El a raspuns astfel intrebat de jurnalisti daca Guvernul va
    reduce in acest an cota unica de impozitare. “Astazi avem o
    stabilitate macroeconomica pe care mergem in baza acordului cu
    Comisia Europeana si Fondul Monetar International. In acest moment,
    bugetul este croit pe o cota unica de 16% si TVA de 24% si pe
    aceasta constructie mergem anul asta. Vom vedea in viitor ce vom
    face”, a spus Boc. Prim-vicepresedintele PDL Adriean Videanu a
    declarat recent ca membrii coalitiei de guvernare vor discuta
    despre un pachet de masuri economice care ar putea include scaderea
    cotei unice de impozitare si simplificarea fiscala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Principalele taxe raman nemodificate in 2011 si 2012. Arieratele vor fi eliminate treptat

    “Va fi stabilit un program de reducere a datoriilor, pentru
    eliminarea treptata a acestora si prevenirea acumularii de noi
    datorii”, a spus Boc, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern.

    El a amintit si alte masuri pregatite de Guvern:
    – vanzarea pachetelor minoritare de actiuni la companii ca Petrom,
    Transgaz, Transelectrica
    – restructurarea companiilor feroviare, impozitarea marilor averi
    nedeclarate de catre persoanele fizice, in scopul combaterii
    evaziunii fiscale
    – trimiterea unei solicitari catre Consiliul de Ministri ai Uniunii
    Europene pentru aprobarea cresterii de la 35.000 de euro la 50.000
    de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care
    firmele sunt obligate sa se inregistreze si sa plateasca TVA
    – clarificarea cadrului legal privind taxa clawback perceputa
    distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativitatii
    contractelor incheiate cu toate spitalele si stabilirea unor
    plafoane orientative pentru servicii trimestriale in sistemul
    medical si compensarea medicilor care respecta aceste plafoane,
    excluderea de la finantare a serviciilor medicale considerate
    neesentiale si costisitoare.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • BNR majoreaza usor prognoza de inflatie, dar nu si tinta pentru 2011

    Totusi, avand in vedere evolutia preturilor in ultimul trimestru
    al anului trecut, care a incheiat anul la 7,96%, semnificativ peste
    intervalul de variatie avut in vedere de BNR (2,5-4,5%), banca
    centrala a modificat prognoza privind rata inflatiei la sfarsitul
    anului in curs, de la 3,4% la 3,6%. In acelasi timp insa,
    indicatorul la care se uita BNR pe termen lung (inflatia “core 2”
    ajustata, care elimina din calcul preturile administrate, cele
    volatile si la alcool si tutun) va cobori in perioada urmatoare
    spre 2%, fata de peste 4% in a doua jumatate a anului trecut, a
    subliniat guvernatorul, iar acesta este mai relevant pentru
    tendinta inflatiei.

    Pentru 2011, riscurile privind inflatia sunt legate de conjunctura
    internationala de preturi la petrol si la produse alimentare,
    afirma guvernatorul. “Pretul petrolului ramane intr-adevar un risc,
    dar pe baza datelor din prezent consideram ca presiunile
    inflationiste vor ramane tolerabile, compatibile cu tinta noastra
    de inflatie, cu exceptia cazului cand ar avea loc conflicte
    internationale majore, deschise”, spune Isarescu.

    Acest factor trebuie separat insa de justificarile “tendentioase”
    pe care companiile le prezinta atunci cand majoreaza preturile la
    combustibili in Romania, legand majorarile de presupuse fluctuatii
    ale cursului valutar. Dimpotriva, cursul valutar relativ stabil a
    fost un factor de temperare a inflatiei, alaturi de deficitul de
    cerere interna “persistent” si de nivelul costurilor cu forta de
    munca.

    In privinta preturilor la produsele alimentare, aici presiunile
    inflationiste in Romania vin numai din partea ofertei – spre
    deosebire de zona euro, unde presiunile vin din partea cererii,
    odata cu reluarea cresterii economice, si unde ele vor avea impact
    atat in 2011, cat si mai ales in 2012. Pentru Romania insa, “nu
    suntem de partea celor cu prognoze alarmiste, intrucat pe de o
    parte exista un declin al cererii de produse alimentare care
    plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil,
    care anticipeaza mai curand o scadere de preturi”, arata
    guvernatorul, referindu-se la sondaje intreprinse de BNR in randul
    producatorilor “care nu apar mereu la televiziune sa anunte
    majorari de preturi”.

    Situatia stocurilor de materii prime agricole (grau si
    floarea-soarelui) este in media ultimilor 10 ani, chiar usor
    superioara, astfel incat ea nu justifica intentii de scumpiri la
    paine sau la ulei, asa cum au anuntat reprezentantii unor patronate
    ale producatorilor. “Nu validam sub nicio forma asteptarile de
    crestere rapida a preturilor la alimente”, a subliniat
    Isarescu.

    Ceilalti factori care influenteaza inflatia, preturile administrate
    si costurile cu forta de munca, nu vor prezenta surprize in 2011,
    anticipeaza BNR. “Exista o probabilitate extrem de scazuta de
    formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii, prin
    majorari de salarii. Costul unitar cu forta de munca a ramas chiar
    subunitar, reflectat in reluarea cresterii productivitatii si in
    majorari de salarii sub cresterea de productivitate. Aceasta
    inseamna ca ne mentinem competitivi si explica si evolutia pozitiva
    a exporturilor”, afirma Mugur Isarescu.

    In privinta consumului, BNR constata “o revenire incipienta” a
    increderii consumatorilor, reflectata in cifra de afaceri din
    retail si din serviciile pentru populatie, chiar daca aceasta
    revenire a increderii este “sub ceea ce vedem in Europa”, unde
    exista crestere economica. Cat priveste evolutia PIB in Romania,
    Isarescu vede ultimul trimestru din 2010 (pentru care datele
    statistice nu au fost inca publicate) cu “un optimism nu foarte
    mare”, insa pentru 2011, BNR isi mentine prognoza din toamna
    privind o crestere economica de 1,5%.

  • Vorba lui Jeffrey Franks: operatia a reusit

    Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost in
    suma de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, in termeni nominali,
    fata de anul precedent, conform Ministerului Finantelor. Cresterea
    incasarilor s-a inregistrat in principal la impozitele pe bunuri si
    servicii, respectiv TVA (+14,3%) si accize (+11,5%), precum si la
    venituri nefiscale (+18,5%). Discrepantele fata de anul precedent,
    desi pe o tendinta descendenta, au inregistrat valori importante la
    impozitul pe venit (- 3,2%), impozitul pe profit (- 4,9%), si
    contributii de asigurari sociale (- 4,5%). Sumele primite de la
    Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au inregistrat o
    crestere cu 181% fata de aceeasi perioada a anului precedent,
    respectiv 5,4 miliarde lei fata de 1,9 miliarde lei.

    Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 201,9
    miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 4,2% fata de anul
    precedent. Cresterea s-a inregistrat in principal la proiectele cu
    finantare UE (+170%), dobanzi (+20%) ca urmare a finantarii
    deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti, asistenta
    sociala (+7,3%) ca urmare a cresterii cheltuielilor cu ajutorul de
    somaj. Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 5,2% fata
    de anul 2009, in principal ca urmare a majorarii cheltuielilor
    bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
    pentru plata arieratelor. Cheltuielile de personal au fost mai mici
    cu 8,6% fata de anul precedent, iar cheltuielile pentru investitii
    care includ cheltuielile de capital, precum si programe de
    dezvoltare finantate din surse interne si externe au fost de 33,7
    miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB.

    In schimb, cifra arieratelor ajunse la plata confirma
    constatarile repetate ale FMI ca la acest capitol statul ramane
    mereu in urma. ANAF a anuntat ca a restituit TVA in valoare de 557
    de milioane de lei la 24 ianuarie, iar pentru 28 ianuarie a fost
    programata o a doua transa, de 556,5 milioane, astfel incat
    restituirile vor ajunge la 1,359,4 miliarde de lei, ceea ce
    inseamna cea mai mare valoare a lichidarilor de arierate anuntate
    pana acum de fisc. Institutia a informat ca in selectia lunii
    ianuarie au fost cuprinse in ordinea vechimii toate deconturile de
    TVA, solutionandu-se prin restituire deconturile a caror vechime
    era de pana la data de 3 decembrie 2010.

  • Anvelopele de iarna, obligatorii – Ministerul a lansat noul proiect de lege – ce amezi sunt prevazute

    Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a prezentat in luna
    noiembrie un proiect potrivit caruia posesorii tuturor categoriilor
    de vehicule vor fi obligasi sa echpeze masinile cu anvelope de
    iarna, prevedere la care s-a renunsat ulterior, iar masura a ramas
    sa se aplice doar in cazul transportatorilor.

    Conform proiectului actual, conducatorii vehiculelor care nu
    sunt dotate cu anvelope de iarna in sezonul rece vor fi penalizasi
    cu 9 pana la 20 de puncte, amenda si resinerea certificatului de
    inmatriculare sau inregistrare al masinii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Isarescu: Politicienii sa promita mai putin si sa invete aritmetica bugetara. Avem peste 40.000 de proiecte de investitii publice neterminate

    “Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
    Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
    dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
    inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
    ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
    cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
    crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
    international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
    gandire pe plan international.

    LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII

    Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
    pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
    trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
    trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
    munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
    companiile.

    Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
    Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
    societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
    prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
    daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
    viata din UE.

    In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
    investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
    proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
    la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
    ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
    intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
    care o platim toti.”

    Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
    putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
    timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
    luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
    impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
    rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
    spre 4%.

    LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE

    Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
    echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
    beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
    20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
    populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
    probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
    guvernatorul BNR.

    “Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
    trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
    spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
    Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
    ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
    am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
    problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
    statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
    contribuabili.

    LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO

    In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
    limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
    arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
    care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
    reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
    ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
    credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
    financiare.

    “Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
    Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
    pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
    ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
    fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
    ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
    credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
    guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
    umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
    fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
    rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
    criza.

    Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
    bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
    s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
    Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
    insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
    disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
    consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.

  • BNR: Efectul majorarii TVA poate fi amplificat de discutiile publice despre scumpirea alimentelor

    Consiliul de administratie al BNR a decis in sedinta de miercuri
    sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an si sa
    nu modifice nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii
    aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de
    credit.

    Banca centrala anunta ca va urma o politica monetara prudenta,
    centrata pe “ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste”, mai
    ales in conditiile in care considera ca riscurile legate de
    efectele de runda a doua ale majorarii TVA din iulie 2010 “pot fi
    potentate de dezbaterile publice referitoare la cresterea sezoniera
    a preturilor alimentare”, lucru pe care BNR il considera
    “preocupant”.

    BNR constata ca dinamica negativa a creditului acordat sectorului
    privat se prelungeste, in pofida imbunatatirii persistente a
    situatiei lichiditatii din sistemul bancar si in conditiile in care
    se mentine un decalaj “semnificativ” intre dobanzile interbancare
    si cele pentru imprumuturile acordate companiilor si populatiei.
    Banca apreciaza ca acest fenomen are loc “inclusiv pe fondul
    incertitudinilor referitoare la cadrul juridic ce au vizat
    activitatea bancara”, facand astfel referire la tergiversarea
    dezbaterii OUG 50 privind transparenta creditelor.

    BNR apreciaza ca o reluare sustenabila a dezinflatiei va crea
    premisele pentru redresarea pe baze sanatoase a economiei, insa
    pentru aceasta redresare este “esentiala” respectarea obiectivelor
    convenite cu FMI, CE si Banca Mondiala, “in special a celor legate
    de continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale,
    obiective de natura sa contribuie la consolidarea credibilitatii”,
    in contextul in care ajustarile intreprinse pana in prezent au
    contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, in
    principal a deficitului extern.

    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR, considera ca BNR ar putea relua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara si ale ratelor
    rezervelor minime obligatorii “daca presiunile inflationiste se
    reduc, iar Romania incheie un alt acord cu FMI in urmatoarele
    cateva luni”. De altfel, putini analisti s-au asteptat ca BNR sa
    reduca dobanda deja de acum, intrucat inflatia in Romania ramane in
    continuare cea mai ridicata din toata Uniunea Europeana, astfel
    incat banca centrala are prea putina marja de actiune pentru a
    stimula creditarea si economia reala printr-o coborare a dobanzii
    de politica monetara.

    Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea
    loc in data de 3 februarie, cand va fi analizat noul raport
    trimestrial asupra inflatiei.

  • Revista presei economice din Romania

    Unu din o suta dintre cei care au cumparat un televizor anul
    acesta in Romania a optat pentru un model 3D, scrie Gandul,
    notand ca mai nou este disponibila si aici cea mai mare plasma profesionala 3D din lume, de la
    Panasonic, care costa jumatate de milion de euro si poate fi
    cumparata doar pe comanda. O treime din alimentele si bauturile
    alcoolice consumate in Romania sunt din productia proprie, cel mai
    mare procent al autoconsumului fiind inregistrat la oua.

    Este posibil sa vedem o volatilitate mai mare la BVB imediat dupa
    listarea la bursa a Fondului Proprietatea, insa potentialul pe
    termen mediu si lung al acestui nou emitent ramane important,
    apreciaza seful Intercapital Invest, intr-un interviu pentru
    Evenimentul Zilei. Reducerea numarului de angajati in
    sectorul public va continua si anul viitor, iar Executivul va
    restrange in continuare cheltuielile, inclusiv apeland la masuri
    suplimentare, reiese din noua scrisoare suplimentara de intentie cu
    FMI.

    Productia de autovehicule a crescut in primele 11
    luni
    cu aproape 18%, la aceasta contribuind atat Dacia, cat si
    Ford, pentru prima data de la preluarea uzinei in 2008: productia
    Ford Craiova a atins cca 8.600 de vehicule Transit Connect si se va
    apropia in acest an de pragul de 10.000 de utilitare, echivalentul
    a peste 144 mil. euro, potrivit calculelor Ziarului
    Financiar
    . BCR se pregateste sa intre pe nisa vanzarii de aur
    catre clientela de retail, unde activeaza in prezent doar grecii de
    la Piraeus.

    La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul ar putea include un nou post,
    cel al unui ministru pentru fondurile UE, pentru ca liderii
    de la Bruxelles ne cer mai multa eficienta in acest domeniu, scrie
    Romania Libera. Pentru mediul de afaceri, noua scrisoare
    catre FMI prevede cresterea la 50.000 de euro a plafonului actual
    peste care firmele sunt obligate sa se inregistreze ca platitoare
    de TVA; in sanatate, Guvernul s-a angajat ca in 2011 numarul de
    internari in spitale sa scada cu 10% fata de 2010.

    Romania este una dintre tarile europene cu cele mai putine zile libere legale – 11, iar
    calendarul pe anul viitor arata ca angajatii se vor bucura de mai
    putine zile libere, in afara celor aferente pentru sambata si
    duminica sau concediului de odihna, arata Adevarul. Sub
    amenintarea procedurii de incalcare a reglementarilor UE, OUG 50 a
    fost adoptata de Comisia de buget-finante a Camerei in forma ceruta
    de Bruxelles, adica excluzand stocul de credite aflate in
    derulare.

  • Revista presei economice din Romania

    Dupa o seceta de turisti prelungita pe parcursul intregului an,
    de Craciun si Revelion criza umple hotelurile si
    pensiunile
    din statiunile de pe Valea Prahovei si din zona
    Brasovului, constata Gandul. Veniturile salariale ale
    angajatilor cu contracte pe perioade de timp determinate au crescut
    in acest an, in medie, cu 5%, cele mai importante majorari fiind
    inregistrate in domeniile IT, administrativ si banking, potrivit
    unui studiu al firmei Trenkwalder.

    AllDro, primul tablet PC romanesc si gadgetul
    brasovenilor de la Visual Fan, a ajuns deja pe piata si se pare ca
    vrea sa castige inimile consumatorilor, bazandu-se pe un pret de
    trei sau patru ori mai mic decat cere concurenta, scrie
    Evenimentul Zilei. Dupa absorbirea Garzii Financiare si a
    Vamii de catre ANAF, va urma a doua etapa a reorganizarii ANAF:
    infiintarea a opt regionale puternice, pana in anii 2012-2013, iar
    o parte dintre angajati vor fi concediati.

    Prospectul de listare la bursa a Fondului
    Proprietatea
    , publicat ieri, a transat un subiect care a mai
    facut valuri pana acum in randul opiniei publice: salariile uriase
    ale celor din conducerea Fondului in 2008, incepand cu Daniela
    Lulache, presedintele Directoratului (peste 3,5 milioane de lei),
    arata Adevarul. Cu doar o luna inainte de sfarsitul anului,
    statisticile indica o crestere cu peste 10% a vanzarilor Dacia in
    Europa, pana la 238.000 de masini.

    Pretul pe kilogram al porcului viu cumparat din
    piata a ajuns si la 5-6 lei, cu pana la 30% mai putin decat anul
    trecut, remarca Romania Libera; cei mai ieftini porci sunt
    la samsarii de animale, dar riscurile sa fiti inselati sunt pe
    masura. Pentru a face rost de bani in 2011, statul taie subventiile
    cu 10%, cheltuielile cu asistenta sociala cu 23% si a scos din
    joben venituri mai mari din TVA cu 18% (5 miliarde de lei in plus),
    cu ocazia adoptarii bugetului.

    Dezvoltatorii de centre comerciale par sa fi uitat
    de criza din consum
    si reincep sa anunte proiect dupa proiect,
    cea mai recenta tinta fiind Oradea, oras in care oamenii de afaceri
    Klaus Reisenauer si Kurt Wagner vor sa ridice al patrulea proiect
    de mari dimensiuni, anunta Ziarul Financiar. Patronatele
    spun ca exista sperante pentru reducerea CAS in 2011, dar numai in
    functie de cresterea veniturilor si de negocierile cu FMI si numai
    din a doua jumatate a anului.

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.