Tag: Timisoara

  • Farmec a bifat afaceri de peste 100 mil. lei în primul semestru al anului

    „Rezultatele obţinute în prima jumătate a acestui an ne oferă toată încrederea că vom reuşi să ne atingem obiectivul setat la începutul anului, acela de creştere a cifrei de afaceri cu peste 10%”, a declarat Mircea Turdean, director general al Farmec.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de extinderea semnificativă a reţelei de magazine Farmec şi Gerovital, care în prezent numără 19 magazine de brand, deschise atât în marile centre comerciale, cât şi în zonele cheie ale oraşelor. De la începutul anului, au fost inaugurate 8 magazine de brand, urmând ca cel puţin alte 2 spaţii să fie deschise până la finele acestui an. Datorită politicii de extindere, în primele 6 luni ale anului 2017, reţeaua de magazine proprii a companiei Farmec a atins vânzări de 1 milion de euro.

    Creşterea din prima parte a anului 2017 vizează şi vânzările din magazinul online www.farmec.ro, care s-au menţinut pe un trend puternic ascendent, înregistrând în prima jumătate a anului 2017 o creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Un alt factor care a contribuit la creşterea cifrei de afaceri este acoperirea reţelei de distribuţie, în  10 puncte de lucru la nivel naţional.

    La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ.

  • Românii care au lansat cel mai mare lanţ de cafenele din ţară se extind

    Celelalte 2 cafenele urmează a fi lansate în decurs de 1 an, toate sub acelaşi management. Cafenelele 5 to go au fost create de Radu Savopol şi Lucian Bădilă în urma unui studiu de fezabilitate ce a indicat o lipsă acută de coffee shops <to go> în România şi apetitul în creştere al românilor pentru consumul de cafea, corect preparată, într-un raport echilibrat calitate – preţ. Totodată prin lansarea acestui brand şi acestui tip de business, cei doi antreprenori au dorit să dezvolte şi să atragă atenţia asupra comerţului stradal, slab dezvoltat în ţara noastră, însă o ramură a zonei de HoReCa sau Retail foarte importantă în dezvoltarea turismului, explică reprezentanţii companiei.

    5 to go a devenit în doi ani cea mai accesată franciză HoReCa românească de pe teritoriul ţării, şi a contribuit activ la înfiinţarea a peste 38 de noi societăţi comerciale.

  • Românii care au lansat cel mai mare lanţ de cafenele din ţară se extind

    Celelalte 2 cafenele urmează a fi lansate în decurs de 1 an, toate sub acelaşi management. Cafenelele 5 to go au fost create de Radu Savopol şi Lucian Bădilă în urma unui studiu de fezabilitate ce a indicat o lipsă acută de coffee shops <to go> în România şi apetitul în creştere al românilor pentru consumul de cafea, corect preparată, într-un raport echilibrat calitate – preţ. Totodată prin lansarea acestui brand şi acestui tip de business, cei doi antreprenori au dorit să dezvolte şi să atragă atenţia asupra comerţului stradal, slab dezvoltat în ţara noastră, însă o ramură a zonei de HoReCa sau Retail foarte importantă în dezvoltarea turismului, explică reprezentanţii companiei.

    5 to go a devenit în doi ani cea mai accesată franciză HoReCa românească de pe teritoriul ţării, şi a contribuit activ la înfiinţarea a peste 38 de noi societăţi comerciale.

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • Starbucks se extinde cu o nouă unitate. Unde va fi aceasta

    Ploiesti Shopping City isi completeaza portofoliul cu o noua cafenea apartinand lantului Starbucks, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii centrului comercial. Cel mai important centru comercial din judet si imprejurimi aduce astfel un plus de valoare si diversificare experientei pe care le-o ofera clientilor si isi consolideaza pozitia ca principala destinatie de shopping din regiune.

    Noua cafenea Starbucks se intinde pe o suprafata de 135 de metri pătraţi. Cu aceasta noua unitate, numarul total al cafenelelor Starbucks in Romania ajunge la 31: 16 in Bucuresti, trei in Timisoara, cate doua in Constanta, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Ploiesti si cate una in Brasov si Oradea.

    Obiectivul Starbucks in Romania este ca pana in 2020 sa isi dubleze numarul de cafenele din tara. Starbucks are peste 20.000 de cafenele in 65 de tari. Ploiesti Shopping City, primul si cel mai mare centru comercial din judetul Prahova, are o suprafata inchiriabila de 55.000 m2 si pune la dispozitia clientilor sai aproximativ 2.000 locuri de parcare.

     

  • Care sunt oraşele din România unde milioane de oameni vor să se mute

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

    La întrebarea “În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – “În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

    În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele din România unde milioane de oameni vor să se mute

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

    La întrebarea “În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – “În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

    În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este mai uşor să porneşti o afacere în Oradea, Ploieşti sau Timişoara, faţă de Constanţa şi Craiova

    Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

    Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

    De exemplu, o autorizaţiei de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi. Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

    Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică.

    Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este mai uşor să porneşti o afacere în Oradea, Ploieşti sau Timişoara, faţă de Constanţa şi Craiova

    Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

    Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

    De exemplu, o autorizaţiei de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi. Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

    Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică.

    Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.