BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Petrecerea taxelor scăzute s-a terminat. Ministerul de Finanţe propune revenirea accizelor la combustibil la nivelul din 2016

    „Deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253 mil. litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58 mil.  litri, încasările au scăzut cu 634 mil.  lei, respectiv 223mil. lei. Motivele principale au fost scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897lei/1000 litri la 1518lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată”, arată Finanţele în expunerea de motive aferentă ordonanţei.

    La 1 ianuarie 2017, scăderea accizelor a fost una dintre cele trei măsuri de relaxare fiscală pe care PSD nu le-ar mai fi vrut introduse, dar care au intrat în vigoare pentru că nu a reuşit să intre la guvernare în decembrie 2016.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.

     

  • Philip Hammond: Marea Britanie nu va reduce taxele şi reglementările după Brexit

    “Impozitul majorat ca procent din economia britanică ne pune chiar în mijlocul grupului de state europene. Nu vrem să se schimbe acest lucru, chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană”, a spus Hammond, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Monde.

    Potrivit analiştilor politici, Partidul Conservator este nevoit să-şi tempereze abordarea categorică privind Brexit după ce a pierdut majoritatea parlamentară în cadrul alegerilor din iunie, fiind greu să convingă Camera Comunelor să susţină reducerea taxelor şi a reglementărilor.

    “Adesea aud spunându-se că Marea Britanie are în vedere participarea la o concurenţă neloială în domeniul reglementării şi al impozitării. Acesta nu este nici planul nostru, nici viziunea noastră pentru viitor. Mă aştept să rămânem o ţară cu un model social, economic şi cultural care să fie recunoscut drept european”, a mai spus Philip Hammond.

    Hammond a precizat că Marea Britanie doreşte ca lucrătorii din UE să facă parte din economia britanică şi să-şi continue viaţa în ţară, la fel ca expaţii britanici care lucrează în Europa.

  • LEGEA SALARIZĂRII: Cine sunt primii câştigători. Lefurile din primării şi consiliile judeţene au explodat într-o lună/ Ce venituri obţin şefii locali

    Legea o permite, singura condiţie angajaţii să nu câştige mai mult decât şeful instituţiei, informează gândul.info.

    O excepţie ar fi la Bistriţa, unde şeful Consiliului Judeţean a anunţat că nu vor creşte salariile, ba mai mult, caută variante să le scadă pe cele ale angajaţilor neperformanţi. 

    Primarul din Bistriţa, Ovidiu Creţu, va încasa de luna viitoare un salariu triplu faţă de cel primit până acum, în urma unei decizii adoptate luni de consilieri municipali, în timp ce salariile angajaţilor din subordine vor creşte cu sume cuprinse între 200 şi 1.000 de lei.

    Consilierii municipali din Bistriţa au aprobat, luni după-amiaza, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Bistriţa şi serviciile de interes public local. În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

    Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar.

    Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salariul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent.Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiului – 10.440 de lei, arhitectul şef- 10.295 RON şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

    Iar Creţu nu este singurul care a profitat de faptul că prin semnătura sa se pot face măriri de salarii. Consiliul Judeţean Braşov a decis mărirea salariilor cu 50%, iar pentru oraşul Urlaţi din Prahova creşterile de salarii au fost votate încă din prima săptămână a lunii iulie. 

    10.500 de lei, brut, (7.363 de lei, net) este cel mai mare salariu de bază al unui funcţionar public din Primăria Sibiu, începând de luna aceasta. La capătul opus, cel mai mic salariu va fi cel oferit unui muncitor necalificat – 1.595 de lei, brut (1.165 de lei, net). Noile salarii au fost crescute în urma intrării în vigoare a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care permite aleşilor locali să voteze – între anumite limite – salariile pe care să le încaseze funcţionarii şi personalul contractual. Creşterile substanţiale nu au putut fi aplicate, însă, şi la CJ Sibiu, unde conducerea instituţiei arată că o majorare semnificativă poate afecta bugetul de investiţii al judeţului, informează turnulsfatului.ro. 

    Funcţia de director general în cadrul administraţiei Sibiului este recompensată cu 7.555 de lei (gradul I), în timp ce la judeţ acest salariu este de 6.498 de lei. Arhitectul şef al Sibiului va avea un salariu de bază tot de 7.555 de lei (gradul I), în timp ce arhitectul şef al judeţului are un salariu de bază de 5.948 de lei.

    Joi s-au întâlnit în şedinţă şi consilierii judeţeni din Alba, iar pe ordinea de zi, s-au aflat mai multe proiecte care privesc majorarea salariilor pentru angajaţii instituţiei şi pentru cei din instituţiile subordonate, în urma intrării în vigoare a noii legi a salarizării, scrie şi ziaruluunirea.ro, anunţând că şi aici au fost majorate salariile celor din administraţie. 

    Salariile tuturor angajaţilor Consiliului Judeţean Covasna au fost majorate începând cu data de 1 iulie, conform Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar în cadrul acestei instituţii nu vor mai exista posturi plătite cu mai puţin de 2.000 de lei net, informează weradio.ro. Astfel, s-a ajuns ca angajaţilor cu studii medii să li se dubleze salariile, ajungând în jurul a 2.000 de lei lunar, iar debutanţii cu studii superioare să aibă lefuri de 4.350 lei brut, respectiv 3.035 lei net.

    Şi la Consiliul Judeţean Sălaj cresc salariile. Din această lună, salariaţii Consiliului Judeţean Sălaj şi a administraţiilor publice mărite vor fi mărite în funcţie de reglementările Legii 153 pe 2017. Ca urmare a aplicării actului normativ menţionat, fondul de salarii al Consiliului Judeţean Sălaj va fi majorat cu 4,8%. 

    Şi funcţionarii publici din Iaşi se vor bucura de măriri de salarii, asta după ce consilierii locali şi cei judeţeni au aprobat noua grilă. În urma acestor modificări, un îngrijitor de la Consiliul Judeţean va avea un salariu lunar de aproape 1.600 de le net, secretarul judeţului va avea peste 10.000 de lei lunar, iar un şef serviciu, aproximativ 9000 de lei pe lună. 

    Conştiincioşi, primarii au aplicat rapid măsurile din programul de guvernare al PSD, astfel că angajaţii primăriei Urlaţi, Prahova, de exemplu, au acum salarii ca de multinaţională, scrie Observatorul de Prahova. Contabilul Clubului Sportiv local câştigă  acum 4.000 de lei brut, la fel ca şi managerul Casei de Cultură, iar bibliotecarul localităţii, 4.500 de lei. 

    Şi la Caranşebeş a intervenit o situaţie asemănătoare, astfel că toţi consilierii locali s-au întâlnit vineri în şedinţă pentru a-şi aproba noile salarii, informează Reper 24. Conform legii, primarul municipiului Caransebeş are un salariu brut de 9.425 de lei. Tot în funcţie de numărul de locuitori se stabilesc şi salariile viceprimarului şi city-managerului, în cazul de faţă acestea fiind de 7.975 de lei.

    Consilierii locali liberali au aprobat, vineri, noua grilă de salarizare pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, în timp ce colegii lor social-democraţi au preferat să se abţină de la vot. Conform acesteia, angajaţii cu funcţii de conducere vor avea următoarele salarii brute: secretarul Primăriei – 7.830 de lei, arhitectul-şef 7.685 de lei, directorii executivi 5.800 de lei, şefii de servicii 4.495 de lei, iar un şef de birou 4.060 de lei.

    CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE GÂNDUL

     

  • Cum a intrat în FALIMENT un personaj din Game of Thrones: mai avea doar 5 dolari în conturi şi a fost nevoie să îşi vândă casa pentru a supravieţui

    Headey, deja vedetă la acel moment datorită rolului din Game of Thrones, intentase proces fostului soţ Peter Loughran pentru a primi o parte din suma de 46.000 de dolari pe care cuplul o primise de la stat ca urmare a unor recalculări de taxe.

    Ea a declarat în timpul procesului că trăieşte de pe urma cardurilor de credit, încercând astfel să acopere cheltuielile sale şi a fiului său în vârstă de trei ani.

    Judecătorul nu a fost însă convins, iar ca urmare a verdictului, Lena Headey a fost nevoită să îşi vândă casa pentru a-şi achita datoriile.

    Astăzi, Lena Headey nu mai are grija banilor; în aprilie 2017, ea a semnat cu HBO unul dintre cele mai mari contracte din istoria televiziunii. Mai exact, alături de Emilia Clarke (Daenerys), Kit Harington (Jon Snow), Peter Dinklage (Tyrion Lannister) şi Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lanister) ea va primi 2 milioane de lire sterline pentru fiecare episod turnat.

    “Game of Thrones este un serial a cărei popularitate a crescut de la un sezon la altul, iar unul dintre motivele pentru care fanii iubesc acest serial este faptul că este filmat în locaţii reale în diferite locuri de pe glob.

  • Cum a intrat în FALIMENT un personaj din Game of Thrones: mai avea doar 5 dolari în conturi şi a fost nevoie să îşi vândă casa pentru a supravieţui

    Headey, deja vedetă la acel moment datorită rolului din Game of Thrones, intentase proces fostului soţ Peter Loughran pentru a primi o parte din suma de 46.000 de dolari pe care cuplul o primise de la stat ca urmare a unor recalculări de taxe.

    Ea a declarat în timpul procesului că trăieşte de pe urma cardurilor de credit, încercând astfel să acopere cheltuielile sale şi a fiului său în vârstă de trei ani.

    Judecătorul nu a fost însă convins, iar ca urmare a verdictului, Lena Headey a fost nevoită să îşi vândă casa pentru a-şi achita datoriile.

    Astăzi, Lena Headey nu mai are grija banilor; în aprilie 2017, ea a semnat cu HBO unul dintre cele mai mari contracte din istoria televiziunii. Mai exact, alături de Emilia Clarke (Daenerys), Kit Harington (Jon Snow), Peter Dinklage (Tyrion Lannister) şi Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lanister) ea va primi 2 milioane de lire sterline pentru fiecare episod turnat.

    “Game of Thrones este un serial a cărei popularitate a crescut de la un sezon la altul, iar unul dintre motivele pentru care fanii iubesc acest serial este faptul că este filmat în locaţii reale în diferite locuri de pe glob.

  • Ford Motor a avut un profit de peste două miliarde de dolari în al doilea trimestru din 2017

    Compania a raportat un profit net în al doilea trimestru de 2,04 miliarde de dolari sau 51 de cenţi per acţiune, de la sub două miliarde de dolari sau 49 de cenţi per acţiune.

    Venitul trimestrial a crescut la 39,9 miliarde de dolari, de la 39,5 miliarde de dolari.

    Vânzările globale ale Ford au scăzut, ajungând la 43.000 de maşini, în al doilea trimestru, 8.000 dintre acestea fiind pe piaţa din Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mutare surpriză la Wizz Air: Călătorii scapă de una dintre cele mai ‘urâte’ taxe

     Pasagerii vor putea transporta din octombrie, fără să fie taxaţi, un bagaj mare de mână cu dimensiunile 55x40x23cm (maximum 10 kilograme). În prezent, pasagerii pot transporta gratuit la bordul avionului doar un bagaj mic de mână de dimensiunile 42 x 32 x 25 de cm, în timp ce fiecare bagaj cu dimensiune mai mare  (56 x 45 x 25) este taxat cu 84 de lei pe cursă. Pentru bagajul de cală de 23 de kilograme pasagerii plătesc 145 de lei iar pentru cel de  32 de kilograme pasagerii scot din buzunare 173 de lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Taxele din bagaje cresc considerabil preţul biletului de avion şi reprezintă o sursă importantă de venituri pentru companie.
     
     „ (…) Depunem eforturi pentru a ne asigura că experienţa Wizz de călătorie este cât mai uşoară şi lipsită de griji posibil, aşadar faptul că nu vor mai exista taxe pentru bagajul mare de mână pe toate zborurile companiei din 29 octombrie nu face decât să întărească angajamentul nostru faţă de această misiune”, a spus József Váradi, Wizz Air Chief Executive Officer.
     

  • Plătim taxe pentru sănătate ca în Germania, dar nu avem condiţii

    Din 2018, România ar putea să revină aproape de mijlocul clasamentului, pe poziţia 11, luând în considerare reducerea ratei cumulate a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, prevăzută în programul de guvernare, arată documentul.

    Totuşi, această măsură de diminuare a ratei procentuale vine la pachet cu o majorare a venitului salarial brut cu 22,75% pentru a menţine valoarea netă a salariului. Dacă nu ar fi luată în calcul această majorare şi ar fi efectuată o analiză comparativă a costurilor asigurărilor sociale plecând de la un venit net, şi nu unul brut crescut artificial, România ar putea ajunge chiar pe podiumul ţărilor cu costurile cele mai ridicate de asigurări sociale.

    Conform studiului, cele mai mari costuri ale contribuţiilor de asigurări, de peste 45%, sunt în Franţa, Ungaria, Belgia, Grecia şi Italia, iar la polul opus se poziţionează Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda şi Irlanda. Circa 60% dintre statele din studiu au impus un plafon la calculul contribuţiilor de asigurări

  • Opinie Radu Enache, preşedinte şi director general, Continental Hotels: Când ”specific“ nu e ceea ce pare

    Ce se întâmplă însă când ceva ”specific“ unei industrii susţine sau pare să susţină doar o parte dintre societăţile din industria respectivă?

    Pentru industria hotelieră, ”specific“ a însemnat recent propunerea unui impozit care în loc să susţină dezvoltarea (investiţiile) hoteliere, nu face decât să îngreuneze businessul acestora. Mai exact, o companie din industrie care deţine active importante şi care a investit în aceste active, atât din resurse proprii, cât şi prin finanţare, fiind un contribuabil important la bugetul de stat, este defavorizată de acest impozit specific, în forma şi cu normele propuse.

    Astfel, un mare contribuabil care deţine activele şi le operează ca operator hotelier, deşi plăteşte taxe pe proprietate, ajunge să mai plătească acest impozit specific, adică o altă taxă pe proprietate, fără a i se da posibilitatea să deducă cheltuielile desfăşurării activităţii sau costurile creditelor şi amortizării şi deprecierii acestor active.

    Să luăm câteva exemple ”specifice“.

    Situaţiile când se lucrează cu instituţiile bugetare, care au nevoie de o facturare separată a costurilor pentru un eveniment. Pentru cazare va fi necesară o factură, în timp ce pentru închirierea sălii şi catering va mai fie nevoie de alte două facturi. în astfel de situaţii, nu se pot crea ”pachete“ cu preţ total şi se creează artificial venituri separate, caz în care pentru închirierea de săli de conferinţă şi/sau echipamente se va plăti impozit pe profit (conform Codului fiscal).

    Impozitul specific (adiţional ”inventat“ Codului fiscal), prin forma care a fost publicată alături de normele sale de aplicare, îngreunează activitatea operatorilor hotelieri care sunt organizaţi ca microîntreprinderi şi elimină acei proprietari de pensiuni şi microhoteluri care îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale care sunt plătitori de impozit pe venit şi prin urmare nu vor plăti acest nou impozit specific deoarece derogarea de la Codul fiscal se face pentru cei care sunt plătitori de impozit pe profit.

    Pentru că eliminarea efortului de control fiscal şi de uşurare a calculării taxelor pentru micile societăţi şi întreprinderi, asociaţii familiale sau PFA-uri nu are loc, se îngreunează, astfel, munca administrativă a companiilor mari. în primul rând prin necesitatea separării unor costuri indirecte aferente unor activităţi secundare, care însă rămân tributabile impozitului pe profil şi, în al doilea rând, prin majorarea arbitrară a unor taxe de proprietate, care nu au nicio legătură cu costurile aferente acestei proprietăţi sau activităţi, lucru care pune presiune mai mare asupra cash-flow-ului, mai ales în condiţiile în care o societate încearcă să-şi revină după criză.

    Întrebarea este: de ce ajunge o societate mare, a cărei activitate principală este operarea hotelieră, să plătească un impozit specific pentru care nu deduce nicio cheltuială, în schimb pentru activităţile minore, secundare, rămâne plătitor de impozit pe profit?

    Aşadar, o societate mare din industria hotelieră, plătitoare de taxe consistente către stat, ajunge, nu de puţine ori, să fie pusă la zid. Pe de o parte, plăteşte acest impozit specific, pe de altă parte, pentru activităţi minore – cum ar fi închirierea unui spaţiu către un operator comercial – rămâne plătitor de impozit pe profit, cu greutatea determinării costurilor asociate numai pentru acel spaţiu ce poate fi oricând contestată de organele fiscale care ar veni în control. Este ca şi cum istoria unei societăţi care a fost mare contribuabil şi a plătit impozite şi taxe timp de mulţi ani şi care a investit în active ar fi ştearsă cu buretele, compania neavând posibilitatea să-şi recupereze această investiţie. Pentru că dacă această propunere de includere a normelor de impozit specific hotelier va intra în vigoare, businessul va fi afectat, iar investiţiile celor care au astfel de ”mijloace fixe“, nu vor mai putea fi recuperate.

    Şi de aici apare o serie de întrebări la care încă nu am găsit un răspuns. Pentru restul de 1-2% din activitatea unui contribuabil (ponderea activităţii nesupuse impozitului specific) pentru care rămâne plătitor de impozit pe profit, cât anume din pierderea fiscală anterioară (datorată în special investiţiilor) se consideră atribuibilă acestei activităţi? Toată? Cât anume din costurile indirecte se alocă acestei activităţi? Cu restul de pierdere fiscală acumulată în anii de criză şi postcriză ce se intamplă? Şi, nu în ultimul rând, de ce trebuie acţionarii societăţii să ajungă să suporte această pierdere fiscală?

    Criza economică care s-a manifestat şi în România începând cu 2009 a lovit puternic şi industria hotelieră, iar acele 25 de procente care au reprezentat pierdere din cifra de afaceri nu au putut fi încă recuperate.

    Şi este posibil să nici nu mai poată fi recuperate vreodată.