Medicii de la spitalul Militar au decis, după ce l-au investigat pe premierul României, că acesta are nevoie de o operaţie urgentă, au precizat sursele citate.
PREMIERUL PONTA ARE NEVOIE DE O OPERAŢIE. DECIZIA MEDICILOR DE LA SPITALUL MILITAR
Tag: spital
-
Starea lui Gabriel Cotabiţă este în continuare gravă. I s-ar putea face traheotomie
“Pacientul este în continuare internat în Secţia de Terapie Intensivă, starea lui este gravă, dar stabilă”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse medicale.
Traheotomia este o intervenţie chirurgicală care se face de urgenţă, în cazul disfuncţiei ventilatorii acute, prin obstrucţia căii respiratorii superioare, sau cu indicaţii bine precizate, în afecţiuni care necesită restabilirea unei ventilaţii adecvate.
“Această procedură este trecută în protocoalele terapeutice şi se foloseşte în orice caz în care pacientul stă mai mult pe ventilaţie mecanică sau care urmează să stea o perioadă mai îndelungată conectat la aparate. Traheostoma se montează pentru a proteja traheea, dar şi pentru a elimina secreţiile şi se montează la şapte-zece zile după ce pacientul a fost intubat”, au precizat sursele citate.
Cotabiţă este internat din 8 mai în Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca, fiind ventilat mecanic, după ce a fost găsit în stop cardio-respirator. Cântăreţul este îngrijit de o echipă multidisciplinară complexă care îl evaluează permanent, în funcţie de starea acestuia fiind luate în discuţie alte posibile investigaţii şi intervenţii.
Investigaţiile complexe indicau, în 11 mai, drept cea mai probabilă cauză a stopului cardio-respirator suferit de Cotabiţă o tulburare severă de ritm cardiac, produsă în contextul unor afecţiuni cardio-vasculare preexistente. Reprezentanţii Spitalului de Urgenţă Floreasca arătau atunci că sunt “excluse infarctul miocardic acut, embolia pulmonară şi accidentul vascular cerebral”.
Un examen RMN efectual în 12 mai a pus în evidenţă prezenţa unor zone de leziuni cerebrale grave. Tulburarea severă de ritm cardiac care a provocat stopul cardio-respirator a scăzut debitul sanguin cerebral şi implicit oxigenarea creierului a fost precară. De aceea se vorbeşte despre “leziuni cerebrale greu cuantificabile, în acest moment”, spuneau surse medicale.
De când a fost internat, preotul spitalului a oficiat mai multe slujbe pentru sănătatea artistului, atât singur, cât şi în prezenţa prietenilor sau familiei cântăreţului. Preotul nu a fost în salonul unde este internat Gabriel Cotabiţă, fiind într-o secţie cu multe restricţii.
Gabriel Cotabiţă, care s-a născut pe 1 noiembrie 1955, la Craiova, este cântăreţ de muzică uşoară şi pop-rock, prezentator, producător muzical şi de televiziune. De asemenea, este solistul formaţiei VH2 şi a fost membru al cunoscutului grup rock Holograf, în anii 1980. Împreună cu Holograf a lansat, în anul 1984, albumul “Holograf 1”.
Gabriel Cotabiţă a jucat în filmul muzical “În fiecare zi mi-e dor de tine”, de Gheorghe Vitanidis, muzica fiind semnată de George Grigoriu şi Ionel Tudor. De asemenea, figurează pe coloana sonoră a peliculei “Rezervă la start”, de Anghel Mora, muzica fiind compusă de Adrian Enescu.
De-a lungul carierei, Gabriel Cotabiţă a lansat mai multe albume, printre care “Formaţii rock 5” (cu formaţia Redivivus, album colectiv), “Holograf 1” (cu formaţia Holograf), “Noapte albastră”, “Noi rămânem oameni”, “Prima iubire şi ultima”, “În fiecare zi mi-e dor de tine” (cu Marina Florea), “Prizoner”, “Viaţa e un cazino”, “Greatest Hits” (cu formaţia VH2), “Dacă n-ai iubi” (cu formaţia VH2), “Fărâme de tandreţe”, “2” (cu formaţia VH2) şi “25 de ani de nopţi albastre – Best of Gabriel Cotabiţă”.
-
Medlife a deschis al patrulea spital din Capitală, după o investiţie de 1,4 milioane euro
“Deschiderea spitalului Medlife Titan reprezintă răspunsul firesc la dezvoltarea clinicii noastre Titan, unde, în cei 4 ani de la inaugurare, au fost diagnosticaţi şi trataţi peste 90.000 de pacienţi. Până în prezent investiţia în cele două proiecte din zona Titan, hyperclinica şi spitalul, s-a ridicat la 2,2 milioane de euro”, a afirmat Mihai Marcu, preşedintele Medlife.
Spitalul se întinde pe trei niveluri, având o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi. Unitatea are 31 de paturi şi dispune de un bloc operator cu o sală de operaţie unde se poate efectua orice tip de intervenţie chirurgicală.
În total, în cele 9 spitale, Medlife are 23 de săli de operaţie şi 610 paturi. Spitalele din reţeaua Medlife au realizat peste 45.000 de intervenţii chirurgicale şi peste 17.000 de naşteri.
Medlife a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa privată de servicii medicale.
-
Medlife a deschis al patrulea spital din Capitală, după o investiţie de 1,4 milioane euro
“Deschiderea spitalului Medlife Titan reprezintă răspunsul firesc la dezvoltarea clinicii noastre Titan, unde, în cei 4 ani de la inaugurare, au fost diagnosticaţi şi trataţi peste 90.000 de pacienţi. Până în prezent investiţia în cele două proiecte din zona Titan, hyperclinica şi spitalul, s-a ridicat la 2,2 milioane de euro”, a afirmat Mihai Marcu, preşedintele Medlife.
Spitalul se întinde pe trei niveluri, având o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi. Unitatea are 31 de paturi şi dispune de un bloc operator cu o sală de operaţie unde se poate efectua orice tip de intervenţie chirurgicală.
În total, în cele 9 spitale, Medlife are 23 de săli de operaţie şi 610 paturi. Spitalele din reţeaua Medlife au realizat peste 45.000 de intervenţii chirurgicale şi peste 17.000 de naşteri.
Medlife a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa privată de servicii medicale.
-
Club Business Magazin: Epoca spitalului all-inclusive a apus. Centrele medicale de nişă au început expansiunea
Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?
Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.
Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.
Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.
Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?
Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.
-
Spitalul de Copii Iaşi va fi modernizat cu 19 milioane euro, bani de la CJ şi Ministerul Sănătăţii
Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă organizată la Spitalul de Copii “Sfânta Maria” din Iaşi, că unitatea medicală, unica de acest gen din Moldova, va fi complet modernizată, investiţia, care se ridică la aproximativ 19 milioane de euro, urmând a se derula în următorii patru ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Va fi o reabilitare generală, practic, vom avea un spital nou. Vom întocmi un protocol între Consiliul Judeţean şi Ministerul Sănătăţii, prin care vom stabili contribuţia financiară a fiecărei părţi. Am discutat deja cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, am căzut de acord, urmează doar să decidem câţi bani alocă CJ-ul şi care este contribuţia Ministerului Sănătăţii”, a afirmat şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei.
El a spus că unitatea medicală se află în subordinea Consiliului Judeţean, însă Spitalul de Copii din Iaşi deserveşte pacienţi din întreaga regiune a Moldovei, astfel că doar o parte din bani vor fi alocaţi de către CJ Iaşi.
La rândul său, managerul Spitalului de Copii “Sfânta Maria”, medicul Radu Terinte, a spus că licitaţia pentru desemnarea firmei care va executa lucrările va fi iniţiată anul acesta şi că speră ca, la începutul anului 2016, constructorul să înceapă lucrul.
Potrivit acestuia, activitatea medicală în cadrul spitalului nu va fi afectată, pacienţii din saloanele care intră în reparaţii urmând să fie mutaţi în alte secţii din aceeaşi unitate medicală.
Pe de altă parte, şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, a spus că problema cu aglomerarea holurilor spitalului de către părinţii care vin cu copiii la consultaţie în ambulatoriu va fi rezolvată până la sfârşitul acestei luni, când va fi dată în folosinţă o nouă clădire, în curtea aceleiaşi unităţi medicale.
“Cabinetele de consultaţie nu vor mai fi împrăştiate pe diverse etaje, ca acum. Ambulatoriul va fi mutat într-o nouă clădire, care se amenajează în prezent în curtea spitalului şi care va fi gata până la sfârşitul acestei luni”, a afirmat Adomniţei.
În 3 februarie, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a fost apostrofat, la Spitalul de Copii “Sfânta Maria” din Iaşi, de un bărbat nemulţumit că pacienţii aşteaptă şi câte şase ore la uşa cabinetelor medicale, iar lipsa scaunelor îi determină pe părinţi să-şi ţină copiii pe jos, pe holurile spitalului. Bărbatul era nemulţumit că aştepta de câteva ore să intre la consultaţie la un medic şi că, din cauză că nu există scaune sau bănci pe holuri, părinţii îşi aşază copiii pe jos.
“Păi ce facem, domnu’ ministru, astea-s condiţii? Noi stăm aici de la şase dimineaţă. Ăsta nu-i director, dacă îi lasă pe copii să stea pe jos”, i-a spus bărbatul ministrului Nicolae Bănicioiu.
Ministrul nu i-a răspuns bărbatului, apoi a vizitat o secţie din cadrul spitalului, după care a intrat în biroul directorului unităţii medicale. După ce a discutat cu directorul spitalului, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat presei că nu-i place “absolut deloc” ceea ce a văzut în acest spital şi că ministerul se va implica în remedierea problemelor cu care se confruntă unitatea medicală.
Spitalul de Copii “Sfânta Maria” din Iaşi are o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi, iar de la construcţia sa, în anul 1970, nu a avut parte de nicio reabilitare generală.
Spitalul are 652 de paturi, iar anul trecut a înregistrat 105.000 de pacienţi.
-
Două persoane, transportate la spital în urma unui conflict izbucnit într-un restaurant din Capitală
Potrivit sursei citate, în altercaţie a fost implicat şi un consilier local.
Cearta a pornit duminică, la ora 6.00, după ce mai mulţi membri ai clanului Amet au intrat într-un conflict cu alţi clienţi ai localului, apropiaţi ai clanului Corsicanului. Disputa ar fi fost cauzată de nişte dedicaţii muzicale, au mai spus surse din Poliţie.
Sursele menţionate au precizat că în timpul conflictului s-a tras cu un pistol cu bile cauciuc.
În urma scandalului, mai multe persoane au fost duse la audieri la Secţia 26 de Poliţie din Capitală.
-
Galaţi: Un copil de şapte ani lăsat nesupravegheat de mama sa a căzut de la etajul trei al unui hotel
Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marţi, în timp ce copilul se afla în camera unui hotel din Galaţi. Astfel, la un moment dat, băiatul, fiind lăsat singur de către mama sa, a deschis fereastra, s-au urcat pe pervaz, apoi s-a prăbuşit în gol aproximativ opt metri, căzând pe o copertină.
Administratorul hotelului, Costel Busoic, a declarat că băiatul a fost văzut de un client care l-a alertat pe recepţioner, iar acesta a reuşit să-l coboare pe copil de pe copertină, apoi a chemat o ambulanţă.
Băiatul a fost transportat la spital unde a fost diagnosticat cu fractură de femur, iar joi va fi supus unei intrevenţii chirurgicale.
Cazul a intrat în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi.
”Este vorba despre un copil de şapte ani care a căzut de la etajul al treilea al unui hotel unde a fost lăsat singur în cameră de către mama sa, o femeie în vârstă de 40 de ani. El a suferit o fractură de femur şi va fi supus unei operaţii. Urmează să stabilim circumstanţele în care s-a produs acest eveniment şi să luăm măsurile care se impun”, a declarat directorul adjunct al DGASPC Galaţi, Ciprian Groza.
Potrivit primelor cercetări, femeia ar fi ieşit la un moment dat din cameră, însoţită de un bărbat, ca să cumpere ţigări, lăsând copilul nesupravegheat. Rămas singur, băiatul ar fi vrut să-şi caute mama şi din acest motiv a deschis fereastra de la cameră, căzând în gol.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, femeia, domiciliată în municipiul Galaţi, obişnuia să vină la hotelul respectiv cu diferiţi bărbaţi. Aceasta mai are trei copii, doi aflaţi în plasament şi unul de 18 ani.
-
Gruparea Stat Islamic a răpit 20 de angajaţi străini de la un spital din Libia
Peste 30 de militanţi ai grupării teroriste Stat Islamic au atacat spitalul, în timp ce un autobuz aştepta pentru a transporta angajaţii, care nu sunt libieni, în capitala ţării, Tripoli, relatează CNN.
Majoritatea angajaţilor medicali răpiţi sunt din Filipine, dar printre ei figurează şi cetăţeni din Ucraina, Serbia şi India, a precizat oficialul de la spital.
Membrii personalului spitalului care au fost răpiţi încercau să părăsească oraşul din cauza situaţiei securităţii şi a prezenţei grupării teroriste în localitate, a adăugat sursa citată.
Oficialul consideră că militanţii SI nu voiau ca personalul medical să părăsească oraşul pentru că ei sunt singurii care ar putea acorda îngrijiri luptătorilor grupării islamiste răniţi în confruntări.
Oraşul Sirte, care se află la jumătatea drumului dintre Tripoli şi Benghazi, a fost ultimul mare fief al forţelor loiale fostului dictator libian Muammar Kadhafi în războiul libian. Kadhafi a fost ucis în acest oraş.
Gruparea Stat Islamic a preluat controlul asupra oraşului la sfârşitul anului trecut, inclusiv asupra spitalului. Organizaţia extremistă a revendicat în urmă cu aproximativ două luni execuţia a 21 de creştini copţi egipteni din Libia.
-
Medicul care era de gardă în noaptea internării profesorului Brăilean nu mai poate face gărzi
În raportul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, făcut în cadrul anchetei privind decesul profesorului universitar Tiberiu Brăilean, se arată că medicul care era de gardă la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” în noaptea în care a fost adus cadrul didactic “a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis”.
“Comisia formată la nivelul DSP Iaşi, împreună cu reprezentanţii legali ai Spitalului «Parhon», Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, Spitalului «Sf. Spiridon», au concluzionat, preliminar, că medicul de gardă Georgiana Năstase de la Spitalul «Parhon» a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis. De asemenea, medicul de gardă, conform protocoalelor şi procedurilor interne ale Spitalului «Dr. C.I. Parhon» Iaşi , nu a luat legătura, în timp util, cu un medic primar sau cu şeful clinicii în vederea stabilirii unui diagnostic precis şi a conduitei terapeutice corespunzătoare”, se precizează în raportul DSP Iaşi.
Conform sursei citate, profesorul Tiberiu Brăilean a fost internat, în 4 martie, la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” din Iaşi, pacientul fiind cunoscut cu obezitate şi diabet zaharat. Profesorul universitar a fost adus la spital la ora 01.46, pentru o simptomatologie care dura de 48 de ore, el având dureri precordiale intermitente, dispnee, subfebrilitate pasageră, vărsături şi “stare generală alterată”.
La ora 1.58, pacientul a fost internat la Spitalul “Parhon”, iar medicul de gardă Ana Maria Georgiana Nastase l-a monitorizat clinic şi paraclinic, stabilind un diagnostic preliminar de tromboembolism pulmonar.
Patru ore mai târziu, în jurul orei 6.00, a fost solicitat un consult cardiologic interclinic la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, medicul de acolo suspectând, la rândul său, un tromboembolism pulmonar, astfel că a recomandat transferul de urgenţă al profesorului la secţia de cardiologie a Spitalului “Sfântul Spiridon”.
Pacientul a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul “Sf. Spiridon”, unde, la ora 08.00, a suferit un stop cardiorespirator, fiind resuscitat 50 de minute, apoi internat la Clinica de cardiologie şi ulterior la terapie intensivă, în comă postresuscitare, se mai arată în raportul DSP Iaşi.
Cauza stopului cardiorespirator a fost considerată tromboembolism pulmonar masiv, iar patru zile mai târziu, în 8 martie, pacientul a decedat.
Potrivit raportului DSP Iaşi, Brăilean a fost consultat acasă, cu două zile înaintea internării, în 2 martie, de către un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care i-a recomandat internarea, însă cadrul didactic a refuzat, semnând şi un document în care menţiona acest lucru.
În raportul DSP se precizează că fiica profesorului Tiberiu Brăilean, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a solicitat în scris să nu fie făcută necropsia.
“La nivelul DSP Iaşi se va constitui o comisie formată din directorul executiv şi directorul executiv adjunct care, împreună cu managerii de spitale şi directorii medicali, vor evalua, din nou, protocoalele de colaborare încheiate între unităţile sanitare din judeţul Iaşi, urmând ca în aproximativ două săptămâni să se identifice măsuri suplimentare ce urmează a fi incluse în aceste protocoale pentru ca asemenea tip de incidente să fie evitate”, se mai arată în raportul DSP.
În documentul citat se mai precizează că reprezentanţii Spitalului “Dr. C. I. Parhon” au decis să-i suspende doctoriţei Ana Maria Georgiana Năstase contractul individual de muncă cu timp parţial pentru linia de gardă, astfel că aceasta nu mai poate face gărzi la unitatea sanitară.
Medicul Ana Maria Georgiana Năstase nu era angajată a Spitalului “Parhon”, ci avea contract doar pentru a îndeplini serviciul de gardă.
Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a înaintat o cerere Colegiului Medicilor Iaşi, care urmează să fie analizată în zilele următoare.
“După ce vom primi sesizarea departamentului de jurisdicţie va începe ancheta, una care se va referi la existenţa unei abateri disciplinare şi la calitatea actului medical. Dacă va constata că există o abatere, plângerea va fi trimisă în Comisia de disciplină, întârzierea diagnosticului putând fi determinată doar în urma unei anchete temeinice, diagnosticul fiind şi acum incert fiindcă tromboembolismul poate fi stabilit cu certitudine doar în cazul unei necropsii”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.
Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a deschis, la începutul săptămânii, o anchetă în cazul morţii profesorului universitar Tiberiu Brăilean, care ar fi aşteptat şase ore pentru a primi îngrijiri la Spitalul “Parhon”, unde a ajuns cu insuficienţă respiratorie, fiind apoi transferat la “Sf. Spiridon”, unde a murit după patru zile.
Reprezentanţii DSP Iaşi au cerut conducerii Spitalului “Parhon” toate actele cu privire la internarea profesorului universitar Tiberiu Brăilean, în vârstă de 55 de ani, care a murit, duminică, în urma unui stop cardiorespirator.
Eugen Popescu, directorul DSP Iaşi, declara că din primele informaţii reieşea că pacientul “a fost staţionat” la Spitalul “Parhon” în condiţiile în care s-ar fi impus transferul imediat al acestuia.
“Mie mi s-a părut că pacientul a fost staţionat la Spitalul «Parhon» şi nu am înţeles de ce nu a fost trimis către Spitalul «Sfântul Spiridon» de la început, în condiţiile în care acest ultim spital derulează un program naţional de tromboembolism, iar suspiciunea medicilor de la «Parhon» era şi de embolism pulmonar”, a spus directorul DSP Iaşi.
Traian Brăilean a fost dus, miercurea trecută, la ora 7.40, cu ambulanţa la Spitalul “Dr. C.I. Parhon” din Iaşi, cu insuficienţă respiratorie, soţia acestuia spunând că el se sufoca.
Profesorul a fost transferat ulterior către Spitalul “Sfântul Spiridon”, după ce ar fi stat şase ore în triaj la “Parhon”, soţia acestuia, Simona Modreanu, fiind informată că s-a hotărât transferul fiindcă medicii nu au putut să identifice dacă este vorba despre un infarct sau un embolism pulmonar.
“M-am bucurat că garda este la «Parhon» pentru că mă gândeam că va fi văzut de un cardiolog, având în vedere că respira greu şi se sufoca. Am aşteptat şase ore până când am putut să îl văd, însă în timpul acesta am aflat de la asistente că abia după trei ore i s-au recoltat probe de sânge pentru analize şi că după alte trei ore a venit cardiologul. Când am reuşit să-l văd, era conştient, avea pusă o perfuzie, dar fără mască de oxigen, deşi avea probleme clare cu respiraţia”, declara Simona Modreanu, soţia profesului.
Simona Modreanu declara că se va gândi după înmormântare dacă să facă sau nu demersuri legale cu privire la acest caz, sperând să fie sprijinită de către managerul Spitalului “Sfântul Spiridon”, Ioan Bârliba.
“Până acum nu m-am gândit, am stat lângă soţul meu cât s-a putut, iar de duminică alerg după problemele administrative. Îndată ce se încheie această perioadă am să port mai întâi o discuţie cu domnul manager Bârliba şi am să mă sfătuiesc cu dumnealui pentru că, dacă pornesc eu o acţiune, ca persoană privată, aşa cum au făcut şi alţi sute înainte, o să ajungă plângerea în primul sertar. Aş vrea măcar atât, să profităm post mortem de notorietatea domnului Brăilean, să se facă ceva pentru ca alţi oameni să nu mai păţească acelaşi lucru. Să se pornească o anchetă cu specialişti”, spunea Simona Modreanu.
Ea preciza că în certificatul medico-legal cauza morţii este trecută stop cardiorespirator, dar aceasta a fost “ultima manifestare” a problemelor medicale antecedente.
Profesorul doctor Tiberiu Brăilean a fost cadru didactic al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în trecut a fost atât consilier local, cât şi consilier judeţean. În activitatea sa profesională, a redactat mai multe lucrări despre economie şi implicaţiile religiei în ştiinţele economice.