BusinessMagazin

Tag: Siria

  • Un atac militar împotriva Siriei ar fi ilegal conform Cartei ONU, apreciază Teheranul

    “Nu ştiu de ce cei care afirmă că toate opţiunile sunt pe masă nu înţeleg că naţiunile civilizate au retras, în urmă cu 65 de ani, opţiunile de pe masă, atunci când au retras recursul la forţă” prin Carta ONU, a declarat Zarif, aflat într-o vizită la Bagdad.

    “Cum pot, oare, să se considere naţiuni civilizate continuând în acelaşi timp să menţină toate opţiunilepe masă? Toate opţiunile au fost retrase de pe masă acum foarte, foarte mult timp”, a insistat el, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său irakian Hoshyar Zebari.

    “Statele Unite dispreţuiesc dreptul internaţional”, a adăugat el.

    Zarif a făcut aceste declaraţii după ce a discutat cu premierul irakian Nuri al-Maliki şi cu Zebari, în prima sa vizită în străinătate pe care a efectuat-o de când a devenit ministru, în august.

    Iranul, principalul susţinător al Siriei în regiune, a avertizat în mai multe rânduri Statele Unite şi pe aliaţii acestora, care acuză regimul lui Bashar al-Assad că a utilizat arme chimice pe 21 august lângă Damasc şi intenţionează să efectueze o acţiune militară punitivă.

  • Zona euro: nu ne grăbim să desfacem şampania

    Banca a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5% şi a revizuit previziunea de creştere economică pentru 2014, de la 1,1% la 1%.

    Analiştii au comentat reticenţa lui Draghi de a se arăta optimist prin intenţia acestuia de a nu încuraja o creştere a dobânzilor de pe piaţă care ar putea face creditele încă şi mai puţin accesibile pentru ţările cu probleme din sudul zonei euro. Acţiunile europene au crescut la burse, reflectând faptul că piaţa a interpretat discursul lui Draghi drept o previziune că BCE va ţine în continuare dobânzile la niveluri scăzute.

    Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru faţă de trimestrul precedent, susţinută de majorarea exporturilor şi a consumului, deşi a scăzut cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni ajustaţi sezonier.

  • Pregătiri de război chirurgical în Siria

    Într-adevăr, puţini aşteptau să se ia vreo decizie importantă la o reuniune unde gazda, Vladimir Putin, s-a dovedit mai convingătoare principalul musafir, Barack Obama, ţinând cont că majoritatea opiniilor de acolo au fost contra unei intervenţii militare în Siria. Mesajul UE a fost că “nu există soluţie militară a conflictului”, iar Rusia, susţinută de principalul său aliat China (cu care a şi semnat un acord de creştere a livrărilor de gaz, graţie Gazprom, care va construi un gazoduct spre China), a precizat că ar susţine o intervenţie armată în Siria numai sub egida ONU şi dacă se va dovedi că regimul de la Damasc a folosit arma chimică împotriva civililor.

    Mai mult, Putin a avertizat voalat că ar putea relua un contract de livrări de sisteme antiaeriene S-300 către Iran pe care l-a îngheţat în urmă cu câţiva ani la presiunea SUA şi a Israelului. De partea SUA s-a situat în continuare doar Franţa.

    În privinţa acţiunii militare în sine, s-a conturat treptat în Congres soluţia unei intervenţii “chirurgicale”, limitată atât în timp (cel mult 90 de zile), cât şi în obiective (fără a încerca să-l răstoarne de la putere pe liderul Bashar al-Assad, ci doar să-i dea un semnal că uzul armelor chimice încalcă legislaţia internaţională şi nu poate fi lăsat nepedepsit). The New York Times susţine că aceasta este varianta susţinută de Israel, care nu doreşte ca SUA să grăbească ori să ajute victoria niciuneia dintre părţile implicate în războiul civil, ci doar slăbirea amândurora – singura situaţie ce ar asigura că dinspre Siria nu vine nicio ameninţare serioasă contra Israelului.

    Bursele de acţiuni au început să crească, iar preţul petrolului şi cel al aurului au scăzut, ilustrând faptul că pieţele financiare s-au împăcat deja cu ideea unei astfel de lovituri militare simbolice.

  • Rusia trimite către Siria o nouă navă de război

    O nouă navă de război rusă se va îndrepta către coastele siriene după ce a preluat o “încărcătură specială” la Novorossusk (Marea Neagră), a declarat vineri o sursă militară citată de agenţia de presă Interfax.

    Nava de debarcare Nikolai Filcenkov, din portul Sebastopol, a făcut escală vineri la Novorossusk, înainte de a se îndrepta spre Mediterană, a declarat această sursă din cadrul statului major al Marinei ruse.

    “Nava va face escală la Novorossusk, unde va îmbarca o încărcătură specială”, a declarat această sursă, fără alte precizări.

    Rusia, alte cărei nave de război au menţinut o prezenţă în estul Mediteranei de la începutul crizei siriene, a trimis în zonă în ultimele zile mai multe alte nave, printre care nave lansatoare de rachete, distrugătoare, o navă de supraveghere electronică şi două mari nave de debarcare.

    O sursă militară rusă a subliniat miercuri că întărirea acestui dispozitiv va permite Rusiei să fie “capabilă să reacţioneze” în funcţie de evoluţia situaţiei din Siria, în timp ce perspectiva unor atacuri americane suscită opoziţia puternică a Moscovei.

    Serghei Ivanov, actualul lider al administraţiei de la Kremlin care este un apropiat al lui Vladimir Putin şi un fost ministru al Apărării a precizat ulterior că prima misiune a acestor nave este o posibilă evacuare a numeroşilor cetăţeni ruşi care trăiesc în Siria.

    Navele militare “sunt destinate posibilei evacuări a cetăţenilor ruşi”, a declarar Ivanov, citat de Interfax, de la Sankt Petersburg, unde se încheia vineri un summit al G20 dominat de criza siriană.

    Rusia a evacuat în ultimele luni pe calea aerului sute dintre cetăţenii săi dornici să părăsească Siria.

    Alte zeci de mii de cetăţeni ruşi, sau cu dublă cetăţenie, locuiesc în Siria, un aliat al Moscovei din timpul epocii sovietice.

    Principalul susţinător al regimului de la Damasc căruia îi livrează arme, Rusia a menţinut de asemenea din timpul perioadei sovietice o bază de susţinere pentru flota sa militară în portul Tartous, la 220 de kilometri nord-vest de Damasc.

  • Divergeneţe pe tema unei intervenţii militare în Siria la summitul G20 din Rusia

    Şeful Guvernului italian, Enrico Letta, a cărui ţară respinge orice acţiune militară fără mandat din partea ONU, a declarat pe Twitter că cina a “confirmat diviziunile în privinţa Siriei”.

    Singurul numitor comun găsit de liderii G20 este simpla condamnare a folosirii armelor chimice.

    Statele Unite şi aliaţii lor, între care Franţa, acuză regimul lui Bashar al-Assad că a ucis cu aceste arme sute de civili la 21 august. Dar pentru opozanţii acestei intervenţii, între care Rusia, rebelii au fost cei care au folosit armele chimice.

    “Există totuşi o condamnare generală faţă de folosirea armelor chimice”, potrivit unei surse diplomatice franceze.

    “Întrebarea, pentru unii, este cine a folosit aceste arme chimice. Putin nu răspunde. El spune «unii sau alţii şi fără îndoială şi unii şi alţii»”, potrivit acestei surse.

    Vladimir Putin, susţinător al Damascului, a decis să transforme această cină, care s-a încheiat la ora locală 01.00 (24.00 ora României) în tribună deschisă pe tema crizei siriene, fiecare exprimându-se la rândul său, dar fără a căuta neapărat un acord.

    Războiul din Siria a prevalat în faţa temelor economice abordate în mod obişnuit la summitul G20.

    “Atmosfera a fost concentrată dar nu tensionată”, potrivit sursei franceze.

    De mai multe zile, crisparea dintre Statele Unite şi Rusia creşte, cu ameniţări de escaladare militară şi tensiuni diplomatice, iar acest lucru în pofida cordialităţii forţate şi strângerilor de mână oficiale de la Sankt Petersburg.

    Joi, trei nave de război ruseşti au trecut strâmtoarea turcă Bosfor pentru a se apropia de coastele siriene.

    Ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power, a criticat vehement Rusia, acuzată că “ia ostatic Consiliului de Securitate”, blocând, împreună cu China, orice decizie privind Siria.

    La Sankt Petersburg, în cadrul unei întâlniri cu premierul japonez, Shinzo Abe, Obama şi-a exprimat doinţa ca liderii mondiali să admită “că folosirea armelor chimice în Siria este nu numai o tragedie, ci şi o încălcare a dreptului internaţional care trebuie reglementată”.

    Preşedintele francez François Hollande, susţinător al intervenţiei, a avut întrevederi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, la fel de favorabil unei opţiuni militare şi ale cărui trupe au fost mobilizate de la frontiera siriană, potrivit presei turce.

    Cealaltă ţară care blochează la ONU o operaţiune militară, China, a afirmat, joi că, în opinia ei, “situaţia actuală arată că soluţia politică este singura cale” posibilă pentru rezolvarea crizei.

    Tensiunea creşte pe măsură ce se apropie ziua de 9 septembrie, data oficială a revenirii la lucru a congresmenilor americani, care sunt chemaţi să se pronunţe pentru sau împotriva unui atac militar în Siria.

    Din Sankt Petersburg, Barack Obama continua, joi, să exercite presiuni asupra congresmenilor pentru a le obţine susţinerea, dar votul se anunţă strâns, până în punctul în care preşedintele şi-a anulat o deplasare prevăzută pentru luni în scopul de a apăra politic intervenţia.

    Tot la 9 septembrie, şeful diplomaţiei siriene, Walid Mouallem, se va afla în vizită la aliatul rus, la Moscova.

    Premierul britanic David Cameron a afirmat că are noi probe privind folosirea armelor chimice în Siria.

    Dar Obama nu poate conta în demersurile sale pe aliaţii europeni uniţi, deoarece doar François Hollande este dispus, în prezent, să atace Damascul.

    Germania crede că “acest război trebuie să se încheie şi acest lucru nu se va face decât politic”, potrivit cancelarului Angela Merkel, care asigură că ţara sa “nu se va asocia în niciun caz unei acţiuni militare”.

    Liderii europeni şi-au multiplicat contactele la Sankt Petersburg pentru a ajunge la un numitor comun.

    Ei au avut o întâlnire cu Barack Obama în sala cinei, chiar înainte de a merge fiecare la locul său, potrivit imaginilor televizate.

    “A fost o mare solidaritate europeană” în timpul cinei, potrivit sursei franceze.

    Miniştrii de Externe din ţările membre UE se vor reuni vineri şi sâmbătă la Vilnius pentru a încerca să găsească o poziţie comună.

    În acest context plin de ameninţări, ONU şi Vaticanul încearcă să militeze pentru pace.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat în timpul cinei că “fiecare zi care trece este o zi în care mor persoane nevinovate. Să furnizezi arme uneia sau alteia (dintre părţi) nu este un răspuns. Nu există o soluţie militară”; a declarat el.

    “O soluţie politică este singurul mijloc de a se evita o baie de sânge”, a adăugat Ban într-un comunicat. El a avut o scurtă întrevedere, înaintea cinei, cu Barack Obama.

    Organizaţia internaţională a anunţat sosirea surpriză în Rusia a trimisului său special, Lakhdar Brahimi, care este şi trimisul Ligii Arabe, pentru a-l ajuta pe secretarul general, Ban Ki-moon, să exercite presiuni pentru conferinţa internaţională privind Siria, supranumită Geneva 2.

    Secretarul de Stat american John Kerry l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov pentru a relansa această idee.

    Pe teren, şefa operaţiunilor umanitare ale ONU, Valerie Amos, a sosit joi la Damasc pentru întrevederi cu oficialii sirieni.

    La vest de Damasc, patru persoane au fost ucise şi alte şase rănite în urma exploziei unei maşini-capcană.

  • Putin a introdus în mod oficial Siria pe agenda summitului G20

    “Anumiţi participanţi mi-au solicitat să alocăm timp şi posibilitatea discutării altor subiecte foarte urgente de politică internaţională, şi anume situaţia cu privire la Siria. Sugerez să facem acest lucru în timpul cinei”, a declarat Putin, care se opune cu fermitate unei intervenţii militare în Siria, contrar Statelor Unite şi Franţei, în deschiderea summitului celor mai mari puteri la nivel mondial, al cărei gazdă este, la Sankt Petersburg.

  • Siria, rămasă fără curent electric, în urma unui atentat

    “Un atac terorist împotriva unei linii de înaltă tensiune, în regiunea centrală, a provocat o pană de curent electric în majoritatea guvernoratelor siriene”, a declarat Imad Khamis, citat de postul de televiziune de stat.

    Termenul “terorist” îi desemnează în terminologia siriană pe rebelii sirieni.

    Ministrul a promis că alimentarea cu energie electrică va fi restabilită treptat “în următoarele ore”.

    Cartierele Damascului şi suburbii ale capitalei siriene erau private de curent electric miercuri dimineaţa, au declarat locuitori din zonă pentru AFP.

    De asemenea, curentul era întrerupt în zone de la periferia capitalei, ca Dummar (vest) şi Jaramana (sud-est).

    Penele de electricitate s-au multiplicat în Siria odată cu intensificarea conflictului, care a început în martie 2011 printr-o revoltă populară reprimată în mod violent.

  • Putin e gata să ordone un atac în Siria, dacă occidentalii prezintă “dovezi convingătoare”

    “Dacă există informaţii potrivit cărora au fost folosite arme chimice, şi folosite de armata regimului, atunci aceste dovezi trebuie să fie prezentate Consiliului de Securitate al ONU (…). Şi ele trebuie să fie convingătoare”, a declarat Putin într-un interviu acordat Pervîi Kanal.

    “După aceea noi vom fi pregătiţi să acţionăm cât se poate de hotărât şi de serios”, a adăugat el, răspunzându-i jurnalistului că “nu exclude” susţinerea unei acţiuni armate occidentale.

  • Cât ar costa reconstrucţia Siriei dacă ar începe imediat – studiu

    Conform acestui studiu realizat de un expert imobiliar, Ammar Youssef, bombardamentele, luptele şi sabotajele au distrus în doi ani şi jumătate în mod total sau parţial 1,5 milioane de locuinţe. Infrastructura a fost de asemenea serios afectată.

    Dacă reconstrucţia ar începe astăzi, aceasta ar costa 73 de miliarde de dolari, estimează acest expert.

    Ţara ar avea nevoie de 10.000 de şantiere pe care ar lucra 30 de categorii de meseriaşi, 15.000 de camioane şi 10.000 de betoniere. Nevoia de beton s-ar ridica la 400 de milioane de metri cubi şi cea de fier la 30 de milioane de tone.

    Nu mai puţin de şase milioane de muncitori ar trebui mobilizaţi pentru a lucra pe aceste şantiere, conform acestui studiu.

    Conflictul sirian s-a soldat cu peste 110.000 de morţi, două milioane de refugiaţi şi 4,25 milioane de strămutaţi într-o ţară de 22 de milioane de locuitori.

  • SUA a testat o nouă rachetă balistică, dar susţine că nu are nicio legătură cu Siria

    “Acest test nu are nimic a face cu examinarea de către Statele Unite a unei acţiuni militare menite să răspundă atacului chimic comis în Siria”, a declarat el, citat într-un comunicat.

    Marţi “dimineaţa, Departamentul american al Apărării a furnizat o asistenţă tehnică şi o susţinere Agenţiei israeliene antirachetă pentru un zbor de testare a unei rachete-ţintă Sparrow în spaţiul aerian al Mediteranei”, a precizat purtătorul de cuvânt.

    Acest test a fost, potrivit lui Little, planificat “de mult timp”, cu scopul de a evalua capacitatea sistemului israelian Arrow de a detecta, urmări şi schimba informaţii cu privire la o “ameninţare simulată împotriva Israelului”, a adăugat el.

    Ministerul rus al Apărării, care a trimis mai multe nave în Mediterana, în ultimele zile, cu scopul de a supraveghea pregătirile operaţiunii militare împotriva regimului lui Bashar al-Assad, a anunţat marţi dimineaţa că a detectat lansarea a două rachete balistice trase “dinspre partea centrală a Mediteranei către coasta de est”.

    Ministerul israelian al Apărării a recunoscut, ulterior, că tras în coordonare cu armata americană o rachetă de tip Anchor, denumirea israeliană pentru Sparrow.

    “Este vorba despre primul tir de testare a acestei versiuni de rachetă, care a fost efectuat (…) în spaţiul aerian al Mediteranei. Toate elementele sistemului au funcţionat conform configuraţiei operaţionale”, a precizat ministerul într-un comunicat.

    Acest test este efectuat în contextul în care Israelul a anunţat săptămâna trecută mobilizarea sistemului de interceptare antirachetă la Tel Aviv, cu scopul de a se apăra în cazul unei eventuale extinderi a conflictului sau unor represalii, în eventualitatea unei intervenţii militare în Siria.

    Mijloacele israeliene includ de la sistemul de apărare Iron Dome împotriva obuzelor şi rachetelor cu rază scurtă de acţiune şi până programul Arrow III împotriva rachetelor balistice.

    Preşedintele american Barack Obama şi-a anunţat intenţia de a angaja o operaţiune militară limitată împotriva regimului sirian, în urma unui atac chimic la scară mare comis pe 21 august. El a precizat, totuşi, că va cere autorizarea Congresului înainte să ordone atacuri.

    Cinci distrugătoare americane, echipate cu rachete de croazieră de tip Tomahawk, dar şi cu rachete de tip antirachetă, brăzdează în prezent partea de est a Mediteranei.