Iata ce se întâmplă atunci când hackerii vor să afle secretele unei firme.
Daca vrei să afli secretele unei firme, cel mai simplu este convingi un angajat să-ţi dea userul şi parola. Hackerii ştiu asta şi targeteaza adesea salariaţii. Acum, băieţii răi sunt dispuşi să ofere 20.000 de euro pentru userul şi parola de logare a unui angajat de la Apple Irlanda.
Cu amenzi care totalizează 67.000 de lei, adunate de-a lungul mai multor ani, o prostituată din Deva este cel mai mare datornic la bugetul local, potrivit datelor centralizate de funcţionarii de la Serviciul Taxe şi Impozite, scrie Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi, care citează Agerpres.
“Cea mai mare sumă pe care o avem de recuperat este de 67.000 de lei şi reprezintă amenzi pentru practicarea prostituţiei. În acest caz a fost demarată procedura de transformare a amenzii în munca în folosul comunităţii. Este o procedura destul de greoaie şi, de aceea, durează relativ mult. Decizia (de transformare a amenzii în ore de muncă, n.r.) poate fi luată doar de catre instanţa de judecată”, a explicat purtatorul de cuvant al Primariei Deva, Mona Voinescu.
Căderea Bastiliei este străduţa din apropierea Pieţei Romane, din Capitală, unde se află sediul Sir Ludovic, despre care Sorin Moldoveanu povesteşte că este o afacere în stadiu incipient. Numele străzii completează brandul ales pentru firmă, inspirat de prenumele bunicului său, care a fost croitor la sat. „Un om foarte muncitor de la care am rămas cu foarte multe valori. Am pus titulatura Sir, în faţa numelui, pentru că vreau să le atribui oamenilor care îmi trec pragul – doamne sau domni – un titlu în plus. Titulatura de «sir» mi s-a părut foarte interesantă“. O altă concidenţă este legată de faptul că regele Ludovic al XIV-lea al Franţei a fost primul care a impus ca personalul de la curtea sa să poarte o ţinută formală.
Cu o experienţă de patru ani în domeniul costumelor realizate la comandă într-o firmă de profil, a hotărât să meargă pe propriul drum şi a pregătit încă de anul trecut primii paşi ai afacerii, în colaborare cu Ion Zaharia, care a început să lucreze în croitorie din 1983.
Pe parcursul celor patru ani în care a fost consilier vestimentar, Moldoveanu a întâlnit clienţi cărora le-a creat ţinute de business sau de ocazie, povesteşte tânărul antrepreprenor, aşezat – cum altfel? – într-un fotoliu stil Ludovic. A investit 20.000 de euro, din fonduri proprii, pentru startul afacerii şi spune că poate creşte această sumă, în continuare, dar că se aşteaptă ca până la finalul anului să ajungă la break-even.
Ceva mai puţin de 20 de firme au activităţi pe nişa costumelor la comandă, estimează Sorin Moldoveanu, care apreciază că numărul potenţialilor clienţi din Capitală se plasează între 50.000 şi 100.000, „manageri sau antreprenori, angajaţi în corporaţii, care ştiu despre ce este vorba, că îşi pot face un costum care să stea perfect şi mai toţi au conformaţii diferite. Avem şi o piaţă relevantă pentru costume de evenimente“. Un astfel de client îşi cumpără între şapte şi zece costume pe an, iar numărul de cămăşi este, de regulă, mai mare, astfel încât pentru o firmă de profil o singură comandă poate ajunge la 30-40.000 de lei, incluzând mai multe ţinute, cămăşi sau cravate. Şi cum încearcă marea cu degetul adresându-se, din start, şi doamnelor care îşi doresc costume la comandă, Moldoveanu estimează totuşi că numărul lor este mai mic, dar completează că astfel de cliente „sunt obişnuite cu conceptul de comandă, au croitor la care merg. Pentru costume la comandă există cerere şi cred că e o nişă pe care să ne aşezăm“.
Un client din mediul de afaceri este obişnuit să aibă multe costume, afirmă Moldoveanu. „Ca număr de ţinute se recomandă cinci costume pe care să se poată baza – cele clasice – blue navy, gri petrol, negru de ceremonie, unul în dungi şi unul în carouri. Acest tip de client este obişnuit să-şi facă în medie 7-10 costume pe an, nu le poartă mai mult de 12 luni sau rămâne cu unul-două din linia pe care şi-o face la un moment dat.“
Întrebat de ce a ales calea antreprenoriatului, spune că povestea sa „este clasică“. Părinţii au plecat din ţară, în Italia, tatăl în 1999 şi mama în 2003, şi a rămas acasă doar cu fratele mai mic cu un an, pe vremea când era în primul an de liceu; precizează că părinţii i-au ajutat şi continuă să-i ajute, dar, rămânând singuri, au învăţat să aibă grijă de ei. „Aşa probabil s-a născut şi dorinţa de a fi pe cont propriu.“ Interesul pentru antreprenoriat s-a accentuat în facultate – este licenţiat al studiilor de relaţii economice internaţionale din cadrul ASE şi al celor de drept ale Universităţii Nicolae Titulescu; a urmat şi un masterat, la ASE.
AK Verma, un inginer executiv care lucra în cadrul departamentului Lucrărilor Publice Centrale din India, nu a mai ajuns la locul său de muncă din decembrie 1990, potrivit The Telegraph.
Legea indiană face dificil pentru reprezentanţii instituţiilor de acolo să concedieze angajaţi fără motive care să implice abaterile penale.Totuşi, chiar şi în condiţiile în care locurile de muncă în cadrul instituţiilor statului sunt considerate a fi pe viaţă, A.K. Verma a fost în cele din urmă concediat.
“A solicitat prelungiri repetate ale concediului fără să fie sancţionat şi a ignorat cerinţele de a se întoarce la locul de muncă”, au declarat reprezentanţii guvernului indian.
Chiar şi după ce a fost găsit vinovat în cadrul unei anchete referitoare la “absenţa voită de la datorie” în 1992, a fost nevoie de încă 22 ani şi de intervenţia unui ministru pentru a fi concediat. Legislaţia muncii din India este, potrivit Băncii Mondiale, cea mai restrictivă din lume şi face aproape imposibilă demiterea angajaţilor fără abateri penale.
Primul-ministru Narendra Modi a introdus chiar şi un sistem de scanare a amprentelor pentru birocraţii din New Delhi, cu scopul monitorizării frecvenţei cu care ei vin la locul de muncă. Astfel, prezenţa lor poate fi verificată chiar şi de publicul larg pe site-ul www.attendance.gov.in.
Doi antreprenori locali, Iulian Pădurariu şi Demis Ghindeanu, au reuşit să obţină în decurs de două luni venituri de 10.000 de euro dintr-un serviciu de „car sharing“ care le permite utilizatorilor să închirieze pe termen scurt o maşină prin intermediul unei aplicaţii mobile, la fel ca în vestul Europei.
Serviciul numit GetPony a fost lansat în luna septembrie în Cluj-Napoca cu o flotă de 30 de maşini (25 de Volkswagen UP şi 5 Smart ForTwo), investiţia ajungând în total la circa 600.000 de euro. „Operarea în regim «cu plată» a început în prima parte a lunii noiembrie. Primele săptămâni le-am alocat doar testărilor, atât pe bază de invitaţie privată, cât şi publică. Am dorit să fim siguri că pe de o parte aplicaţiile pentru smartphone şi serverele fac faţă la o operare în condiţii «live», dar mai ales că cei ce ar folosi serviciul ar înţelege procesele în sine de înrolare în sistem şi de accesare a maşinilor. Astfel, venituri înregistrăm de aproximativ două luni jumătate, acestea ajungând astăzi la un total de aproape zece mii de euro“, a declarat Iulian Pădurariu, care împreună cu Demis Ghindeanu deţine 70% din compania Pony Car Sharing ce operează serviciul GetPony. Restul acţiunilor sunt deţinute de un alt grup de investitori locali.
usia va crea în 2016 trei noi divizii militare pe flancul de vest şi va introduce în serviciu cinci noi regimente de rachete strategice nucleare, a declarat marţi, citat de agenţii, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu, relatează Reuters în pagina electronică.
Şoigu a făcut acest anunţ în contextul unei reforme – în cadrul căreia Moscova preconizează cheltuieli în valoare de miliarde dolari – a armatei ruse, care efectuează în prezent atacuri aeriene în Siria, după ce a contribuit la anexarea, în 2014, regiunii ucrainene Crimeea.
Şoigu nu a motivat crearea acestor noi divizii, însă a apreciat că va fi una dintre cele mai importante sarcini de anul acesta ale Ministerului Apărării. El a mai anunţat că în 2016 urmează să aibă loc controale la faţa locului în fiecare district militar.
“Principalul nostru efort ar trebui să vizeze consolidarea potenţialului forţelor noastre nucleare strategice şi realizarea programului în domeniul Apărării spaţiale”, a declarat Şoigu la această reuniune, citat de RIA Novosti.
“Cinci regimente de rachete, echipate cu rachete moderne, complexe, vor intra în serviciul activ în 2016”, a anunţat ministrul.
Începând de astăzi, 8 ianuarie 2016, RCS & RDS reduce tarifele serviciului de internet Digi Net pentru clienţii noi persoane fizice cu până la 10 lei/lună pentru pachetele de servicii Digi Net Fiberlink 300, Digi Net Fiberlink 500 şi Digi Net Fiberlink 1000, ajungând astfel la tarife lunare cuprinse între 29 lei şi 45 lei (TVA inclus). În acelaşi timp, compania anunţă noile pachete din oferta Digi Net Mobil denumite Activ şi Activ Plus cu preţuri de 10 lei/lună (TVA inclus), respectiv 25 lei/lună (TVA inclus) care le vor permite utilizatorilor să navigheze pe internet la viteze 3G şi 4G.
Persoanele fizice care contractează unul dintre noile servicii din oferta de internet fix Digi Net, plătesc pentru Digi Net Fiberlink 300 doar 29 lei/lună (TVA inclus), redus de la 39 lei/lună (TVA inclus), aceştia putând naviga pe internet cu viteze de download de până la 300 Mbps. Serviciul Digi Net Fiberlink 500 va costa 39 lei/lună (TVA inclus) de la 45 lei (TVA inclus) şi le oferă utilizatorilor viteze de download de până la 500 Mbps. Pentru un tarif de doar 45 lei/lună (TVA inclus) de la 55 lei/lună (TVA inclus), clienţii noi beneficiază de viteze de până la 1000 Mbps dacă se abonează acum la Digi Net Fiberlink 1000.
Cititi mai multe pe www.digi24.ro
Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.
Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investitorilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.
Goana după creştere a determinat lansarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale companiei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi România.
Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.
Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se observă însă în modalitatea de lansare. În România, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba română a interfeţei site-ului, ca să nu mai vorbim de o eventuală investiţie în traducerea conţinutului – care poate fi urmărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.
În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.
Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul economic local, astfel că americanii au devenit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.
În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.
Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.
După ce a intrat pe câteva pieţe europene în 2015, Netflix a făcut miercuri un anunţ surprinzător, spunând că serviciul este de acum disponibil în alte 130 de ţări. Astfel, Netflix poate fi accesat din toată lumea, cu excepţia Chinei, a Siriei şi a Crimeei.
Netflix a început expansiunea în afara Statelor Unite în 2010, primul stat ales fiind Canada. În ultimii ani, compania a accelerat procesul de integrare a serviciului la nivel internaţional, dar nimeni nu se aştepta ca acesta să devină disponibil la nivel global într-un timp atât de scurt.
În septembrie 2015, Netflix avea 43 de milioane de clienţi la nivelul Statelor Unite şi 26 de milioane în afara graniţelor.
Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, a devenit disponibilă astăzi în încă 130 de ţări, printre care şi România, unde tarifele lunare variază între 8 şi 12 euro.
“În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând”, a declarat Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas, conform gizmodo.com.
În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilo să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.
Filmele şi celelalte tipuri de conţinut video nu sunt subtitrate în română, ci, în mod obişnuit, doar în engleză, franceză, germană sau spaniolă.
Arhiva Netflix include mii de filme şi episoade din diferite seriale.
Pe piaţa locală Netflix intră în competiţie în principal cu platformele de video la cerere ale operatorilor de comunicaţii Orange, Telekom şi RCS&RDS şi cu servicii precum HBO Go, Voyo sau Seenow.