BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Rusia ameninţă misiunea diplomatică a SUA, după ce JPMorgan a blocat o plată a unei ambasade ruse

     Cea mai mare bancă americană a blocat o remitere de la ambasada Rusiei la Astana către Sogaz Insurance “sub pretextul sancţiunilor împotriva Rusiei impuse de Statele Unite”, potrivit unui comunicat al ministerului rus al Afacerilor , transmite Bloomberg.

    “Orice acţiuni ostile împotriva misiunii diplomatice ruse sunt o încălcare extrem de gravă a legii internaţionale şi presupun consecinţe serioase, care vor afecta în mod inevitabil activităţile ambasadei şi consulatelor SUA în Rusia”, a afirmat Lukaşevici în comunicat.

    Printre partenerii strategici ai Sogaz Insurance se numără Bank Rossiya, instituţie de credit cu sediul la Sankt Petersburg vizată de sancţiunile adoptate de SUA împotriva Rusiei în contextul tensiunilor din Ucraina şi anexării Peninsulei Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american a aprobat planul de ajutorare a Ucrainei, inclusiv sancţiunile împotriva Moscovei

     Planul de ajutorare, care prevede garantarea unor împrumuturi de un miliard de dolari, a fost aprobat de o largă majoritate a Camerei Reprezentanţilor.

    Textul, adoptat săptămâna trecută de Senat, urmează să fie promulgat de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, pentru a intra în vigoare.

    Preşedintele american a salutat adoptarea planului de ajutorare, prin intermediul căruia Ucraina va primi “mijloacele esenţiale pentru (asigurarea) stabilităţii economice şi revenirii la creştere şi prosperitate”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Ucraina: revoluţia continuă, dar cu alte mijloace

    Drept condiţii spre a putea primi creditul, Gheorghiev a enumerat “flexibilizarea cursului de schimb” şi reforma sectorului energetic, în condiţiile în care premierul interimar Arseni Iaţeniuk a promis deja că va liberaliza tarifele la energie, renunţând la sistemul de subvenţii existent în prezent. Un oficial al companiei de stat Naftogaz a precizat deja că de la 1 mai, tarifele la gaze pentru consumatorii casnici vor creşte cu 50% (chestiunea tarifelor la gaze a dus în trecut la ruperea a două acorduri precedente cu FMI, fiindcă guvernele au refuzat de fiecare dată să majoreze tarifele pentru populaţie). FMI cere, de asemenea, reducerea deficitului bugetar, prin tăierea cheltuielilor şi majorarea impozitelor. Ministrul de finanţe a estimat deja că economia ţării va scădea cu 3% în acest an.

    În plan diplomatic şi militar, mai mult spre a preveni multiplicarea cazului Crimeea la alte zone decât spre a susţine Ucraina să recâştige Crimeea, NATO a promis că va creşte prezenţa militară în Europa de Est, iar liderul american Barack Obama a declarat după summitul UE-SUA de la Bruxelles că Statele Unite şi Europa sunt unite în criza ucraineană, în timp ce Rusia este singură, fiindcă şi-a făcut calculul greşit că va reuşi să dezbine SUA şi UE, în timp ce de fapt le-a apropiat.

    Testul concret al apropierii ar fi disponibilitatea europenilor de a-şi “diversifica sursele de energie”, cum a spus Obama (în traducere, să renunţe la rezistenţa faţă de exploatarea gazelor de şist şi a energiei nucleare spre a-şi diminua dependenţa de gazul rusesc), dar şi de a colabora în privinţa înăspririi reale a sancţiunilor economice contra Moscovei – un alt capitol la care europenii s-au arătat până acum destul de reticenţi.

  • Razie printre taximetriştii din aeroporturi. Ce au descoperit poliţiştii

    La data de 28 martie, Direcţia Rutieră şi Direcţia de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R. au coordonat o acţiune pentru verificarea legalităţii desfăşurării transportului rutier în regim de taxi, în zona aeroporturilor internaţionale Henri Coandă Bucureşti, Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

    Poliţiştii au acţionat pe traseele dinspre şi către aeroport, precum şi în zonele unde are loc debarcarea şi preluarea pasagerilor, pentru depistarea persoanelor care practică ilegal activitatea de taximetrie, precum şi pentru sancţionarea celor care, deşi sunt autorizaţi, nu respectă regulile de tarifare sau calitatea serviciilor.

    Pe parcursul activităţilor, echipele de control au verificat 416 autovehicule.

    Poliţiştii au aplicat 148 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 16 la Legea 38/2003 privind taximetria şi 131 la O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    De asemenea, au fost retrase 4 certificate de înmatriculate, pentru defecţiuni tehnice sau dotări suplimentare nepermise de lege şi 2 permise de conducere a fost reţinute.

    Pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice a fost întocmit un dosar penal.

    Alături de poliţişti, la acţiunile de control au participat jandarmi şi specialişti din cadrul altor instituţii cu atribuţii în domeniu.
     

  • Ce se întâmplă cu firmele americane care au invadat Rusia în ultimii ani?

    Compania Tiffany a invadat Rusia în urmă cu zece luni, în iunie 2013, afişând mii de produse într-un magazin de 1400 de metri pătraţi. Acum compania se vede prinsă în mijlocul unui conflict economic care afectează tot mai mult rubla, relatează BusinessWeek. Tiffany este doar una din companiile care au pariat, recent, pe Rusia, considerând că vor găsi un consum puternic şi o piaţă stabilă. Anul trecut, companiile din S&P 500 au menţionat rezultatele financiare din Rusia de peste 350 de ori în timpul teleconferinţelor, conform unui studiu al Bloomberg. Cererea, conform analizei, a crescut pentru produse precum Iphone, burgeri de la McDonald’s sau truse de machiaj de la Estee Lauder.

    Compania BorderFree, care coordonează vânzările online ale unor nume precum Macy’s sau J. Crew, notează Rusia ca fiind una dintre primele cinci pieţe de desfacere din lume. Nike, un alt gigant american, afirmă că afacerile din Rusia sunt în continuare prospere: “Suntem în continuare marca de haine sport cea mai căutată în Rusia şi Europa de Est”, a declarat în decembrie Trevor Edwards, preşedintele brandului.

    Momentan, sancţiunile administrate Rusiei de către puterile occidentale se rezumă la un grup de persoane apropiate preşedintelui Putin şi nu stau în calea iPad-urilor, pantofilor sport sau ai whisky-ului triplu distilat din Kentucky. Dar lucrurile încep să se complice: Visa şi Mastercard au anunţat că suspendă procesarea unor tranzacţii pentru a se alinia sancţiunilor impuse. În aceeaşi măsură, rubla se zbate pe măsură ce investitorii se tem că situaţia din Ucraina va avea consecinţe neaşteptate. De când Putin a oferit Ucrainei un stimul financiar de 15 miliarde în decembrie, valoarea rublei faţă de dolar a scăzut cu 25%.

    Specialiştii consideră că puterea de cumpărare a ruşilor nu s-a schimbat, dar o parte dintre aceştia sunt indecişi dacă să mai încurajeze sau nu industria de peste ocean. Mark Parker, CEO Nike, speră ca situaţia să se rezolve cât mai curând: “Sperăm la o rezolvare paşnică a situaţiei. Între timp, ne vom concentra pe lucrurile care ţin de noi, cum ar fi clienţii.”

  • Congresmeni americani vor sancţiuni mai dure împotriva Coreei de Nord: Vor contribui din plin la falimentul regimului de la Phenian

     Ed Royce, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, a declarat în cursul unei audieri că susţine adoptarea unei noi legi care să extindă sancţiunile împotriva Coreei de Nord, pedepsind guvernele străine care ajută regimul condus de Kim Jong-un.

    Iniţiativa legislativă, care are până în prezent susţinerea a peste 130 de congresmeni din totalul de 435 ai Camerei Reprezentanţilor, “vizează regimul acolo unde, cu siguranţă, este cel mai vulnerabil: portofelul său”, a subliniat Ed Royce.

    “Îl va împiedica pe Kim Jong-un să aibă acces şi să poată utiliza această valută forte de care are nevoie pentru a-şi plăti generalii”, a adăugat el, declarându-se convins că “va contribui din plin la falimentul regimului” de la Phenian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile germane îndeamnă la prudenţă în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei

     Uniunea Europeană şi Statele Unite se pregătesc pentru noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin a finalizat săptămâna trecută formele legale pentru anexarea Peninsulei Crimeea, teritoriu ucrainean aflat sub ocupaţie rusă de la începutul lunii martie.

    Germania, cea mai mare economie europeană, are cele mai strânse legături economice cu Rusia dintre statele UE. Volkswagen, Siemens şi HeidelbergCement sunt printre cei mai importanţi investitori străini din Rusia, relaţii încurajate de guvernele germane care s-au succedat în ultimii 20 de ani.

    Grupul de retail Metro are 130 de magazine în Rusia, cea mai mare piaţă a companiei după Germania, Polonia şi Italia. Producătorul de articole sport Adidas are o poziţie privilegiată pe piaţa rusă, deoarece furnizează echipamentul echipei naţionale de fotbal. Lufthansa are cele mai multe legături cu aeroporturi din Rusia dintre toţi operatorii vest-europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost odată Crimeea

    Parlamentul rus a ratificat tratatul cu cvasiunanimitate (un singur deputat a fost împotrivă), iar data alegerilor regionale din Crimeea pentru desemnarea autorităţilor locale a fost stabilită pentru 13 septembrie. Ca bonus, Putin a cerut guvernului de la Moscova să pregătească ridicarea unui pod pentru trafic rutier şi feroviar, în valoare de 3 mld. dolari, care va uni teritoriul rusesc Krasnodar cu peninsula Crimeea, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a repetat că transformarea Ucrainei într-un stat federal este singura cale de a stabiliza situaţia în ţară, astfel încât interesele tuturor cetăţenilor şi regiunilor să fie respectate.

    SUA şi UE au extins lista oficialilor ruşi afectaţi de blocarea conturilor din străinătate sau de interzicerea vizelor, iar autorităţile financiare americane au cerut fondurilor de investiţii cu active ruseşti să-şi informeze clienţii asupra riscurilor asociate cu criza din Crimeea. În prima jumătate a lunii martie, acţiunile ruseşti deja au pierdut în medie 14% din valoare, dar în ultima săptămână au câştigat 6,6%, ca urmare a referendumului din Crimeea, perceput ca o soluţie paşnică a crizei, în locul unei rezolvări pe cale militară.

    Pentru moment, Kievul a adoptat o poziţie destul de conciliantă: în afară de desfăşurarea preventivă de trupe de-a lungul graniţei cu Rusia, promisa introducere a vizelor pentru cetăţenii ruşi nu a avut loc, iar premierul interimar Arseni Iaţeniuk a declarat că Kievul nu se grăbeşte să introducă un regim de vize, fiindcă aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetăţenilor ucraineni.

    După semnarea acordului politic de asociere cu UE, guvernul interimar ucrainean aşteaptă acum următoarele mutări ale comunităţii internaţionale, respectiv discutarea situaţiei Ucrainei în Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la 27 martie, cu participarea a 193 de state. Până în prezent, Rusia nu are decât sprijinul declarat din partea Venezuelei, a Siriei şi a autorităţilor din Kazahstan, iar mai nou şi al autorităţilor din Belarus, care au recunoscut de facto alipirea Crimeei la Rusia. China şi India s-au mărginit să dezaprobe impunerea de sancţiuni contra Rusiei, dar fără să aprobe explicit alipirea Crimeei.

    Următoarea fază importantă a evenimentelor va fi însă de ordin economic, odată cu încheierea, la 25 martie, a misiunii FMI la Kiev, care discută condiţiile ce vor fi impuse pentru acordarea unui credit de 15 miliarde de euro pe doi ani. Dacă până acum misiunea FMI a comunicat doar că discuţiile cu partea ucraineană decurg excelent, RIA Novosti a scris, cu câteva zile în urmă, că lista de condiţii a FMI cuprinde zece puncte, între care tăierea unor cheltuieli sociale şi renunţarea la programele finanţate de la buget care nu sunt prioritare, creşterea vârstei de pensionare, privatizarea minelor şi anularea subvenţiilor pentru sectorul minier, tăierea subvenţiilor pentru producătorii agricoli, renunţarea la moratoriul asupra vânzării de terenuri agricole, creşterea preţului la gazul şi electricitatea furnizate consumatorilor şi liberalizarea tarifelor la serviciile publice.

  • Hoţi, evazionişti şi zmei pe şosele: ce s-a întâmplat în România în ultimele patru zile

    93 de percheziţii, 1.660 de controale, 396 de filtre şi 13 razii au fost efectuate de poliţişti, în perioada 17-20 martie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică.

    În cele patru zile, au fost constatate 398 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 188 în flagrant delict. Poliţiştii au prins 287 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 34 au fost reţinute şi 19 arestate. Poliţiştii au depistat 4 autoturisme semnalate ca fiind furate şi au confiscat 18 arme (5 letală şi 13 neletale).

    De asemenea, au fost aplicate 12.174 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.284.515 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de 182.772 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.167 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 387 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 76 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice – 10.040, dintre care 152 pentru consum de alcool şi 2.806 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 416 de permise de conducere şi au retras 275 de certificate de înmatriculare.

  • Visa şi MasterCard au oprit serviciile pentru clienţii băncilor ruseşti, în urma sancţiunilor SUA

     Banca Rossia, vizată de sancţiunile americane, a anunţat vineri, într-un comunicat, că Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi către clienţii băncii. Măsura afectează şi divizia Sobinbank a băncii.

    Banca SMP, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, ale căror nume au fost incluse pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, a anunţat la rândul ei că operaţiunile cu carduri Visa şi MasterCard ale clienţilor săi au fost blocate.

    Concret, aceşti clienţi nu pot retrage bani cu cardurile şi nu le pot folosi nici la cumpărături.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro