Compania La Plăcinte a intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013 şi între timp a ajuns la 12 restaurante sub brandul La Plăcinte în Bucureşti şi în alte patru mari oraşe din ţară. În urmă cu un an, antreprenorul moldovean Andrei Tranga, care deţine businessul, a adus în România şi un al doilea format de business, pizzeriile Andy’s Pizza, sub care există însă doar o unitate în centrul istoric al Capitalei. Antreprenorul moldovean Andrei Tranga a intrat în businessul din România în toamna lui 2013 cu un restaurant sub brandul La Plăcinte deschis în zona bulevardului Dacia din Capitală.
Tag: restaurante
-
S-a decis care este cel mai bun restaurant din Europa în 2016. Vezi şi care este considerat cel mai bun restaurant din Bucureşti
Succesul unui restaurant este determinat de mai mulţi factori. În primul rând, ce gust are mâncarea, cum arată şi cum eşti servit la masă. La fel de importantă este şi atmosferă şi valoarea întregii experienţe. Aceste criterii intră şi în evaluarea de către oameni pe platforma de călătorie Tripadvisor care tocmai şi-a decis cele mai bune restaurante din Europa în 2016.
Primul loc îl obţine un restaurant din Spania numit Martin Berasategui, ce a primit 5 stele din 5 în urma a 977 de recenzii. Localul se află într-un orăşel numit Lasarte, în apropiere de San Sebastian, iar preţul unei mese, în medie este de 720-1200 de lei, potrivit TripAdvisor.
Locul doi în clasament îl ocupă un restaurant cu trei stele Michelin din Franţa numit Maison Lameloise. Acesta se află în localitatea Chagny şi preţul unei mese se plasează între 473 şi 946 de lei.
Podiumul este încheiat de un alt restaurant franţuzesc numit L’Auberge de l’Ill, urmat de Belmond Le Manoir aux Quat’Saisons din Marea Britanie, apoi urmează Ristorante Don Alfonso 1890 din Italia.
Primul restaurant din România aflat pe lista celor mai bune restaurante din Europa în 2016 este the ARTIST ce se află pe locul 17. Restaurantul bucureştean se bucură de 4,5 din 5 în urma a 663 de recenzii, ceea ce-l face cel mai bun local din România, conform TripAdvisor. the ARTIST este momentan închis urmând să fie redeschis într-o nouă locaţie pe Calea Victoriei. Topul restaurantelor din România este completat de Bistro GUXT (2), La Pescăria Dorobanţilor )3), Becas Kitchen (4) şi Shakira (5), toate în Bucureşti.
-
Reguli noi în şaormerii, covrigării, patiserii şi restaurante. Ce trebuie să vadă clienţii?
Au fost introduse noi reguli in saormerii, in covrigarii si patiserii, de joi. Este vorba de un ordin al presedintelui Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor.
Vanzatorii de paine, produse de panificatie si produse de patiserie, dar si saormeriile, ale caror produse au fost obtinute prin congelare, vor fi obligati sa informeze clientii despre acest lucru.
Prevederea intra in vigoare joi, 20 octombrie 2016.
Obligatia revine si restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpara produse alimentare daca in prepararea lor s-au folosit alimente congelate. „Operatorii economici care comercializeaza catre populatie paine, produse de panificatie si produse de patiserie obtinute din produse congelate, precum si unitatile de restauratie colective care utilizeaza la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligatia de a informa consumatorii prin afisare la loc vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea, dupa caz, pe un afis, pe eticheta, ambalaj de vanzare, in meniul oferit, ori altele asemenea, ce insotesc produsul, cu mentiunea’produs/din produs decongelat„, se arata la articolul 3 din ordinul presedintelui ANPC.
In acelasi ordin se mai precizeaza ca ‘termenul produs alimentar congelat este produsul: paine si produse de panificatie, produse de patiserie, carne/produse de origine animala, legume, fructe’.
-
Reguli noi în şaormerii, covrigării, patiserii şi restaurante. Ce trebuie să vadă clienţii?
Au fost introduse noi reguli in saormerii, in covrigarii si patiserii, de joi. Este vorba de un ordin al presedintelui Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor.
Vanzatorii de paine, produse de panificatie si produse de patiserie, dar si saormeriile, ale caror produse au fost obtinute prin congelare, vor fi obligati sa informeze clientii despre acest lucru.
Prevederea intra in vigoare joi, 20 octombrie 2016.
Obligatia revine si restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpara produse alimentare daca in prepararea lor s-au folosit alimente congelate. „Operatorii economici care comercializeaza catre populatie paine, produse de panificatie si produse de patiserie obtinute din produse congelate, precum si unitatile de restauratie colective care utilizeaza la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligatia de a informa consumatorii prin afisare la loc vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea, dupa caz, pe un afis, pe eticheta, ambalaj de vanzare, in meniul oferit, ori altele asemenea, ce insotesc produsul, cu mentiunea’produs/din produs decongelat„, se arata la articolul 3 din ordinul presedintelui ANPC.
In acelasi ordin se mai precizeaza ca ‘termenul produs alimentar congelat este produsul: paine si produse de panificatie, produse de patiserie, carne/produse de origine animala, legume, fructe’.
-
KFC deschide un nou restaurant într-un centru comercial, rezultat al unei investiţii de 350.000 de euro. Vezi cât durează să fii servit în cadrul acestuia
Lanţul de restaurante KFC se extinde, ajungând la 61 de unităţi odată cu noul restaurant deschis în incinta centrului comercial Auchan Titan din Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Noul restaurant este situat la parterul centrului comercial, în zona de food court, fiind rezultatul unei investiţii de 350.000 de euro. Locaţia acoperă o suprafaţă de 126 mp, având acelaşi design specific KFC şi fiind dotat cu echipamente de ultimă generaţie.
Sistemul de comandă tip fusion, disponibil şi în această nouă unitate, permite cea mai mare viteză de servire a clienţilor, de aproximativ 60 de secunde.
,,Continuăm să investim în dezvoltarea reţelei de restaurante KFC, iar inaugurarea noii locaţii reprezintă o confirmare a faptului că numărul fanilor brandului este în creştere. Este cea de-a patra locaţie KFC deschisă în 2016 şi pregătim în continuare surprize pentru clienţii noştri care îşi doresc să fim mai aproape de ei’’, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.
În noua unitate KFC vor lucra 30 de angajaţi.
-
McDonald’s renunţă la clovn! Ce a dus la decizia de a-l lăsa în umbră pe Ronald McDonald
McDonald’s a decis să îl retragă din lumina reflectoarelor pe Ronald McDonald, celebrul personaj care serveşte pe post de mascotă a lanţului de restaurante. Decizia, spun reprezentanţii companiei, vine ca urmare a numărului tot mai mare de persoane care s-au plâns că au văzut “clovni înfricoşători” pe străzi.
Compania nu a oferit detalii despre noul program de apariţii al lui Ronald McDonald, dar pare evident că acestea vor fi din ce în ce mai sporadice.
Prima plângere legată de clovnii de pe străzi s-a înregistrat în luna august, în Carolina de Sud, când mai multe persoane au chemat poliţia. S-a dovedit, în cele din urmă, că era vorba de câţiva tineri îmbrăcaţi pentru o petrecere; dar numărul plângerilor a crescut în mod constant, determinând chiar şi pe cei de la Casa Albă să exprime o poziţie vis-a-vis de problemă.
Experţii spun că fenomenul ar putea fi cauzat de o condiţie numită “coulrofobie”, cunoscută publicului mai ales datorită nuvelei “It” semnată de Stephen King. Evident, transformarea nuvelei într-un film nu a ajutat prea mult.
Mathew Lorber, directorul Institutului pentru Psihiatria Copiiilor şi Adolescenţilor, este de părere că social media amplifică teama oamenilor. El spune că aceasta ar putea duce la atacuri de panică şi chiar traume pe termen lung.
-
Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii
Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.
Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.
”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.
Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.
În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.
Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.
Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.
foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău.
-
Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii
Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.
Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.
”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.
Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.
În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.
Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.
Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.
foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău.
-
Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC
Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.
L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.
Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.
Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.
Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.
Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri.Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.
-
Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC
Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.
L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.
Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.
Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.
Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.
Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri.Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.