BusinessMagazin

Tag: raport

  • Verbul viitorului

    În context, apare şi problema dezindustrializării şi a efectelor acesteia: o treime dintre companiile aflate în topul celor mai mari 100 de jucători din industria prelucrătoare în anul 1994 sunt în prezent radiate sau au cifră de afaceri egală cu zero, iar 15 dintre acestea au cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de dolari; în Bucureşti nu mai există nicio fabrică care să aibă mai mult de 1.000 de angajaţi, iar lipsa de locuri de muncă a alungat în Europa între 3 şi 5 milioane de români, printre ei aflându-se printre cei mai bine pregătiţi muncitori şi tehnicieni din fostele uzine socialiste.

    La acestea se adaugă nivelul de trai redus sau slaba capacitate de inovare, fie în companii fie în societate. Orăşelele foste monoindustriale au devenit acum zeroindustriale şi se sting încet. De mai bine de două decenii România pierde câte un cetăţean la fiecare patru minute. În 2032 prima mare cohortă de decreţei va ieşi la pensie, iar presiunea asupra bugetului de pensii se va dubla, practic.

    În aceste condiţii există un curent de opinie puternic în favoarea reindustrializării şi, discutând cu oamenii pe tema muncii în România şi a modului în care oamenii relaţionează cu verbul „a munci“, pentru articolul de fond din acest număr al revistei, m-am gândit că poate nu reindustrializarea ne poate asigura viitorul, ci o schimbare de direcţie spre zona de inginerie şi cercetare-dezvoltare.
    Să explic: două par a fi tendinţele momentului; de fapt sunt două tendinţe şi o spaimă majoră, cea a unei noi recesiuni mondiale, pentru care există, din păcate, mult prea multe semnale negative. Să ignorăm, pentru moment, spaima şi să vedem ce este cu tendinţele.

    Prima este transformarea globalizării într-un soi de regionalizare; un raport al Credit Suisse intitulat chiat „Sfârşitul globalizării“ vorbeşte de o lume multipolară, împărţită în trei zone – Oceania, incluzând continentele americane, de nord şi de sud, Eurasia (Europa, Orientul Mijlociu şi Rusia) şi Asia de Est, incluzând Africa, Asia şi zona Pacificului. Sună un pic a Orwell, nu? Bancherii au analizat, pentru a-şi motiva studiul, tratatele economice regionale încheiate de diversele state în ultima perioadă, precum şi evoluţia şi tendinţele comerţului mondial. A doua tendinţă este dezindustrializarea chiar a Chinei, care îşi pierde poziţia de „producător de orice mondial“, din varii motive: temeri pentru viitor, creşterile salariale, exodul banilor, pentru că anul trecut pieţele emergente, cu precădere China, au pierdut 735 de miliarde de dolari, cu mult mai mult decât cele 111 miliarde de dolari retrase în 2014. Asta după ce până în 2013 au atras investiţii, an de an.

    Soluţia este ingineria. Foxconn, compania chineză care are 800.000 de angajaţi şi venituri de peste 60 de miliarde de dolari, mai mari decât orice altă companie din IT, care produce pentru Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP, are un raport al slujbelor de zece chinezi la un occidental. La împărţitul banilor, raportul se inversează – avem nouă dolari pentru inginerii de la Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP şi numai unul pentru chinezi.

    Ce argument mai bun pentru inginerie şi creativitate ar putea fi oferit? La un moment dat China îşi va pierde poziţia dominantă de producător al lumii şi companiile şi investitorii se vor îndrepta spre alte state asiatice, sau poate chiar spre Africa. Dar proporţiile la împărţirea banilor se vor păstra, sunt sigur.

    „A munci“ nu mai înseamnă demult tractoare pe câmp, aşa cum apăreau pe moneda de un leu de pe vremea României socialiste, şi nici oţelarii vânjoşi care învârteau metalul topit, iscând jerbe de scântei, aşa cum apăreau la jurnalele de ştiri de dinainte de 1989. Cea mai bună ilustrare a verbului „a munci“ este acum un ins în faţa calculatorului. Sunt ferestrele aprinse târziu în noapte în imobilele de birouri din Pipera. Sunt serviciile bine făcute, orice va fi însemnând asta – de la centre de asistenţă şi pentru operaţiuni externalizate la cazare decentă într-o pensiune la ţară.

    De ce trebuie ca proiecte tehnologice româneşti să plece spre vestul Europei sau spre Silicon Valley? De ce ne mulţumim să rebranduim obscure mărci chinezeşti, chemându-se astfel că facem tehnologie? De ce nu folosim, de ce nu finanţăm, de ce nu proiectăm, de ce autorităţile nu încearcă să atragă inteligenţă şi să ajute inteligenţa în cauză să producă? Este mult mai ieftin să dăm unor tineri inventivi calculatoare şi să-i pregătim, decât să reconstruim noi ateliere şi furnale şi fabrici! Poate că verbul viitorului nu este a reindustrializa, ci a crea!

    Depou, de Şerban Savu, un pictor care şi-a propus, şi reuşeşte minunat, să ilustreze noua realitate românească.


     

  • Expertiza în dosarul Colectiv: nereguli grave. Raport: Primăria Sectorului 4 nu a inspectat spaţiul în ultimii cinci ani

    Un şir lung de nereguli a dus la tragedia din Colectiv.Un cerc vicios care a dus la moartea a 63 de tineri şi rănirea altor peste 100. Expertizele realizate în dosarul Colectiv de specialişti de la Institutul de Criminalistică scot la iveală noi nereguli, scrie Digi24.

    Pragul dintre viaţă şi moarte a fost pentru mulţi tineri aflaţi în Colectiv de doar… şapte centimetri. Oamenii ar fi avut o şansă să scape din infern dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă.

    Concluziile experţilor vin în sprijinul patronilor clubului în controversa privind buretele cu care a fost antifonat clubul şi care a ars într-un minut şi 19 secunde pentru că nu era ignifugat. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • România se află pe locul 58 în clasamentul privind percepţia corupţiei

    Potrivit raportului privind percepţia corupţiei realizat de Transparecy Internaţional România a trecut de la locul 69, ocupat anul trecut, pe locul 58.

    Cele mai puţin corupte sunt ţările nordice (4 din primele 5 sunt din nordul Europei), Danemarca ocupă primul loc, urmată de Finlanda şi Suedia. În coada clasamentului se află Afganistan, Coreea de Nord, iar pe ultimul loc Somalia. Grecia, Senegal şi Marea Britanie sunt ţările care şi-au îmbunătăţit ratingul cel mai mult din 2012 până acum. Pe de altă parte, ratingul Australiei, Braziliei, Spaniei sau Turciei s-a deteriorat în ultimii ani.

  • INSEMEX Petroşani a finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv

    INSEMEX Petroşani a finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv şi l-a predat, marţi, Institutului Naţional pentru Expertize Criminalistice, documentul având peste 500 de pagini, plus anexe.

    Directorul INSEMEX Petroşani, George Găman, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv a fost finalizat.

    “Am finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv pe care l-am predat, marţi, celor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice care îl vor trimite, la rândul lor, Parchetului de pe lângă ICCJ. La noi munca e gata. Raportul are peste 500 de pagini, plus anexe, filmări video, experimentele făcute, simulările. A fost tratat cu prioritate acest caz, am lăsat deoparte orice altceva şi ne-am focalizat exclusiv pe acest caz”, a spus Găman.

    Directorul INSEMEX Petroşani a afirmat că nu poate spune care sunt concluziile raportului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste câţiva ani în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşti – raport Davos – FOTO, VIDEO

    Un raport al World Economic Forum, prezentat la forumul de la Davos, are o concluzie surprinzătoare: în anul 2050 în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşte.

    În prezent în ocan se află 150 de milioane de tone de material plastic, iar producţia de plastic a lumii urmează să se dubleze în următorii doi ani, după ce a crescut deja de 20 de ori faţă de cea a anului 1964. Cantitatea de plastic din ocean ar urma să crească cu 4,8% în fiecare an până în 2025, şi cu 3% din 2025 până în 2050.

    Analiza ia în calcul o cantitate de peşte, aflată în ocean, de 1.000 de milioane de tone, cantitate care nu se va modifica în mod semnificativ în deceniile următoare. În schimb până în 2025 oceanul va conţine 250 de milioane de tone de material plastic, iar în 2050 plasticul va depăşi cantitatea de peşte.

    Mai trebuie spus că numai cinci ţări ale lumii, confom unui alt studiu McKinsey, sunt responsabile  pentru 60% din plasticul din oceanul planetar. Este vorba de China, Filipine, Thailanda, Indonezia şi Vietnam. Niciuna nu are o strategie de reciclare a deşeurilor de acest fel, şi, conform studiului citat, sunt necesare investiţii de 5 miliarde de dolari anual în managementul deşeurilor, în următorii 10 ani, pentru a schimba cât de cât situaţia.

     

  • CBRE: În 2016 vor fi livrate de cinci ori mai multe spaţii de birouri decât anul trecut

    O suprafaţă record de spaţii de birouri urmează a fi livrată în 2016 în Bucureşti, precizează raportul CBRE care analizează evoluţia pieţei din 2015 şi tendinţele noului an. Conform datelor comunicate de CBRE, în 2016 se vor livra 408.000 mp de noi birouri, de peste cinci ori mai mult decât volumul total de 72.500 de mp din 2015 şi cu 10% mai mult decât suprafaţa din 2009, care a reprezentat recordul istoric al pieţei imobiliare locale.

    „Este al doilea an consecutiv în care se consolidează tendinţa, remarcată încă din 2014, de creştere a cererii de spaţii noi şi de extindere a spaţiilor închiriate, în detrimentul simplelor renegoceri care au caracterizat perioada de ezitări şi neîncredere a pieţei din anii trecuţi. Este un semnal excelent de creştere a încrederii în piaţa din România, în linie cu creşterea economică generală comunicată de către Institutul Naţional de Statistică. Cifrele vorbesc: business-urile noi care au nevoie de spaţii de birouri au dublat practic cererea în ultimii doi ani,  de la 28.700 mp în 2013 până la 52.800 mp în 2015”, precizează Mihai Păduroiu, Head of Office Agency, CBRE România.

    Volumul total de spatii de birouri inchiriate anul trecut a fost de 240.000 mp, cu 20% mai putin decat in 2014. Aceste cifre din 2015 reprezinta „rezultatul contextului de piata din anii de criza 2009-2010 cand au fost incheiate putine tranzactii, marea majoritate pe cinci ani. Astfel, anul trecut au expirat putine contracte, adica putini chiriasi au fost in situatia de a cauta spatii si este de asteptat ca inchirierile sa isi reia cresterea in 2016, datorita numarului substantial de mandate care se asteapta a fi incheiate in urmatoarele 9-12 luni”, arata raportul CBRE.
    Anul viitor se vor livra alti 315,000 mp, astfel ca, la sfarsitul lui 2017, spatiile livrate in perioada 2016- 2017 vor reprezenta o treime din totalul spatiilor de birouri existente in Bucuresti.

    Pentru 2017, peste jumatate din numarul total de spatii, respectiv 53% din volumul total deja anuntat, vor fi livrate in Vestul Capitalei. „Tendintele de reconfigurare a pietei imobiliare arata clar o migrare a cererii din Nord si Pipera spre Vest, ceea ce va conduce la o dinamizare a pietei din Bucuresti”, apreciaza Mihai Paduroiu.

    Cea mai activa industrie pe piata imobiliara continua sa fie cea de IT&C; companiile din acest sector au inchiriat in ultimii 3 ani 330.000 de mp de spatii de birouri, in 2015 cererea acestora reprezentand 51% din cererea totala.

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 şi S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • Cu cine se va bate Netflix pe piaţa din România şi ce şanse are să câştige teren

    Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investi­torilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.

    Goana după creştere a determinat lan­sarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale com­­paniei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi Ro­mânia.

    Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.

    Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se ob­servă însă în modalitatea de lansare. În Ro­mânia, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba ro­mână a interfeţei site-ului, ca să nu mai vor­­bim de o eventuală investiţie în tra­ducerea conţinutului – care poate fi ur­mărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abo­nament oferă acces simultan de pe un sin­gur dispozitiv dar nu le permite utili­zatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dis­po­zitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul eco­no­mic local, astfel că americanii au de­venit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.

    În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.

    Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi  documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet  şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • Cele mai importante 10 tendinţe care vor defini anul 2016

    În primul rând, utilizatorii se aşteaptă ca inteligenţa artificială să înlocuiască smartphone-urile şi să permită interacţiunea nemijlocită cu obiectele din jurul nostru. Jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri chiar se aşteaptă ca acestea să devină depăşite în următorii cinci ani, se arată în raportul Ericsson ConsumerLab.

    Raportul indică, de asemenea, faptul că ritmul de adopţie a tehnologiilor noi este mai rapid ca niciodată, ele ajungând mai repede ca oricând să fie disponibile şi adoptate la scară largă de populaţie. Drept urmare, perioada în care utilizatorii early adopters sunt esenţiali pentru a-i influenţa pe cei din jur este şi ea, la rândul ei, mai scurtă decât oricând în trecut.

    „Unele dintre tendinţele prezentate de noi în acest raport v-ar putea părea nerealiste, poate chiar puţin SF. Însă interesul consumatorilor pentru noi moduri de a interacţiona cu lumea din jur, interacţiune care să aibă la bază inteligenţa artificială sau realitatea virtuală, dar şi includerea conexiunilor de Internet în pereţii caselor în care locuim sau chiar în propriile noastre corpuri, este cât se poate de real. Asta înseamnă că s-ar putea să vedem, curând, noi categorii de produse, dar şi industrii întregi care se transformă pentru a răspunde acestor nevoi şi cerinţe.”, a declarat Michael Björn, Head of Research, Ericsson ConsumerLab.

    Cele mai importante 10 tendinţe care vor defini anul 2016:

    1. Efectul reţelei asupra stilului de viaţă. În acest moment, patru din cinci oameni experimentează efectul faptului că, pe măsură ce serviciile online sunt folosite de mai multe persoane, beneficiile aduse de acestea cresc. La nivel global, unu din trei consumatori participă deja în diferite forme ale economiei colaborative.

    2. Nativi de streaming. Adolescenţii de astăzi consumă zilnic mai mult conţinut YouTube decât oricare alt grup de vârstă. Astfel, 46% dintre respondenţii cu vârste între 16 şi 19 ani petrec în fiecare zi o oră sau mai mult pe YouTube.

    3. Inteligenţa artificială va ucide epoca privitului în ecranul telefonului. Inteligenţa artificială va permite interacţiunea directă cu obiectele din jurul nostru, eliminând nevoia de a folosi un ecran de smartphone. Mai mult, jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri cred că aceste dispozitive vor fi depăşite în următorii cinci ani de zile.

    4. Virtualul devine real. Consumatorii vor să folosească tehnologii virtuale pentru activităţi de zi cu zi, precum vizionatul evenimentelor sportive sau realizarea de apeluri video. Mai mult, 46% dintre ei şi-ar dori să-şi poată imprima propria mâncare.

    5. Case senzoriale. 55% dintre utilizatorii de smartphone-uri cred că, în următorii cinci ani, materialele folosite pentru construcţia caselor ar putea include senzori care să monitorizeze apariţia mucegaiului, a infiltrărilor de apă sau problemele de electricitate care apar în timp.Astfel, s-ar putea să fie nevoie să regândim complet conceptul caselor inteligente.

    6. Un mod mai inteligent de a face naveta. Cei care fac naveta şi-ar dori să-şi poată utiliza mai bine timpul, în loc să se simtă doar ca nişte obiecte pasive prinse în tranzit. 86% dintre ei ar folosi servicii personalizate de navetă, dacă acestea ar fi disponibile.

    7. Chat de urgenţă. Reţelele sociale s-ar putea transforma în modul preferat de a contacta serviciile de urgenţă. Şase din 10 consumatori ar fi, de asemenea, interesaţi într-o aplicaţie care să ofere informaţii în caz de dezastru.

    8. „Internables”. Senzorii interni care măsoară sănătatea corpului nostru şi cât de bine ne simţim ar putea deveni la fel de populare ca dispozitivele wearable. Opt din 10 consumatori şi-ar dori să folosească tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi diferite percepţii senzoriale şi abilităţi cognitive precum simţul văzului, al auzului sau memoria.

    9. Orice este expus hackerilor. Cei mai mulţi utilizatori de smartphone-uri sunt convinşi că activităţile de hacking şi viruşii vor continua să fie o problemă generală. Totuşi, un efect pozitiv care se observă este că unu din cinci au declarat că au mai multă încredere într-o organizaţie care a trecut printr-un atac cibernetic, dar a remediat problema.

    10. Jurnalişti – cetăţeni ai Internetului. Consumatorii împărtăşesc mai multe informaţii ca niciodată şi cred că, astfel, au mai multă influenţă asupra societăţii. Mai mult de o treime cred că demascarea unei companii corupte în medul online are mai mult impact decât reclamarea ei către poliţie.


     

  • Curtea de Conturi constată că bugetul Ministerului Muncii a fost supradimensionat cu peste 32 de milioane de lei

    Curtea de Conturi arată, într-un raport de audit privind execuţia bugetului pe 2014, că a identificat o serie de nereguli la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstince (MMFPSPV), dar şi la Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), instituţie aflată tot în subordinea ministerului.

    Astfel, la Ministerul Muncii s-a constatat supradimensionarea cu suma de 32.000.000 lei a bugetului de venituri şi cheltuieli, prin includerea în prevederile bugetare ale ministerului a unor sume care nu aparţineau bugetului de stat, acestea fiind ale unor asociaţii şi fundaţii care nu sunt entităţi din structura/subordinea sau sub autoritatea sa.

    “În acest mod s-au denaturat datele prezentate prin conturile de execuţie bugetară încheiată la finele anului 2014”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

    Totodată, la ANPIS s-a constatat că s-au făcut plăţi nelegale în valoare estimată de 2.032.000 lei, ca urmare a lipsei de monitorizare a plăţilor cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, întrucât unele agenţii teritoriale nu au luat măsuri de suspendare a plăţilor pentru ultima lună de plată, în condiţiile în care celălalt părinte nu a solicitat acest drept pentru ultima lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului cuvenit.

    De asemenea, au fost identificate plăţi necuvenite, pe tipuri de beneficii auditate, la majoritatea agenţiilor teritoriale. Astfel, s-au plătit necuvenit ajutoare sociale (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei, în sumă de 17.793.000 lei, cauzele principale fiind: nedeclararea de către beneficiari a unor venituri nete realizate, deţinerea unor bunuri, care atrag excluderea acordării acestor beneficii de asistenţă socială, neachitarea impozitelor pentru bunurile deţinute în proprietate, nedeclararea conturilor la bănci mai mari de 3.000 lei, neprezentarea adeverinţelor de la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de unde să rezulte că sunt în căutarea unui loc đe muncă şi nu au refuzat un loc de muncă, care, din punct de vedere legal, conduc la excluderea acordării acestor drepturi.

    S-au mai făcut plăţi necuvenite ca indemnizaţii pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserţie, în sumă de 8.129.000 lei ca urmare a nedeclarării realizării altor venituri pe perioada încasării acestui drept, a nerecalculării cuantumului dreptului în funcţie de veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere finală, eliberată de autorităţile fiscale, precum şi acordarea stimulentului lunar/de inserţie în situaţia în care nu s-a făcut dovada începerii activităţii şi implicit obţinerea de venituri supuse impozitării, condiţie legală pentru acordarea acestui drept.

    ANPIS a mai plătit şi alocaţii de stat pentru copii, în sumă de 176.000 lei, pe numele unor minori decedaţi, copii exmatriculaţi, care au abandonat şcoala sau care au repetat anul şcolar, întrucât nu s-au transmis la timp documentele justificative de către inspectoratele şcolare pentru beneficiari care nu mai întruneau condiţiile legale.

    La aceeaşi instituţie s-au mai identificat plăţi pentru ajutor de încălzire în sumă de 2.240.000 lei pentru beneficiari care nu îndeplineau condiţiile legale privitoare la stabilirea şi plata acestor ajutoare, deoarece beneficiarii acestei forme de sprijin fie nu au declarat toate veniturile realizate, fie au decedat în perioada acordării ajutorului de încălzire, fie nu au declarat faptul că deţin conturi la bănci mai mari de 3.000 lei, elemente care conduc la excluderea acordării acestui drept.