BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Cum reuşeşte un antreprenor pasionat de tehnologie să îi înveţe pe copii să programeze încă de la grădiniţă

    Antreprenorul Cristian Lăcraru, care a pus pe piaţă conceptul Şcoala IT, vrea să extindă businessul şi în alte oraşe în următorii doi ani, pe listă fiind Cluj-Napoca şi Braşov.

    „Ideea de a face o şcoală de IT a venit din pasiunea pentru tehnologie. Backgroundul meu este unul tehnic, am terminat Electronică la Universitatea Politehnică. Am văzut cât de rapid este avansul tehnologic, iar scopul meu a fost să-i învăţăm pe cei mici cum să înţeleagă tehnologia şi cum să o manevreze, să ştie şi ce se află în spatele ecranului“, a spus Cristian Lăcraru.
    Publicul-ţintă al Şcolii IT îl reprezintă copiii cu vârste între 5 şi 12 ani, după ce din programul pilot a reieşit că la vârste mai mici, chiar dacă sunt atraşi de roboţi, copiii nu reţin elementele pe care le învaţă.
    Investiţia iniţială în business, în 2009, a fost de circa 5.000 de euro şi a presupus echipamentele pentru un laborator.
    În prezent, Şcoala IT lucrează cu grădiniţe şi şcoli primare, dar are programe şi pentru gimnaziu, liceu. Un curs de robotică şi programare costă 50-60 de lei pe şedinţă, sumă care include şi echipamentele, consumabilele, roboţii cu care vine Şcoala IT.

  • ​COVER STORY BM 2019: Cine este Mihai Alisie, românul din spatele proiectului de 23 de miliarde de dolari Ethereum şi care este următorul domeniu pe care vrea să îl revoluţioneze

    În 2011, când românii începeau să îşi cumpere câte un iPhone 4, când România încerca să îşi revină după şocurile crizei şi doar 4% dintre români cumpărau produse şi servicii prin intermediul internetului, potrivit datelor Comisiei Europeane, un tânăr proaspăt absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, citea pentru prima dată despre criptomonede şi despre bitcoin.

    Lansat atunci, la 24 de ani, într-o provocare personală de a vedea dacă pokerul poate fi un sport care ţine mai mult de abilităţi decât de noroc, Mihai Alisie a aflat printr-un apel pe Skype de existenţa conceptului de monedă digitală descentralizată. Singura existentă în acel moment era bitcoin.

    Conceptul de monedă digitală descentralizată l-a intrigat pe Mihai, care a lăsat deoparte banalitatea pokerului online, fiind atras de o nouă lume în care urma să construiască un proiect de zeci de miliarde de dolari, despre care nu avea încă nicio idee.

    „Când am întâlnit conceptul de bitcoin mi s-a părut o pierdere de timp să stai să te joci când tehnologia asta cu atât de mult potenţial este acolo”, spune Mihai Alisie, într-un interviu exclusiv acordat revis­tei Business Magazin şi Ziaru­lui Financiar, facilitat cu ocazia eve­ni­­­mentului Romanian Blockchain Sum­­mit, organizat de Asociaţia Block­­chain România şi susţinut de Ministerul Comu­nicaţiilor.

    În încercarea de a se educa, din puţinele surse din anii de început ai pieţei de criptomonede, el a început să citească textele unui dezvoltator software ruso-canadian, în vârstă de 17 ani, pe nume Vitalik Buterin. În scurt timp l-a contactat pe tânărul Buterin, care s-a dovedit a fi „foarte prietenos” şi au decis să înceapă prima revistă din domeniul criptomonedelor, numită Bitcoin Magazine.

    După ce au reuşit să lanseze revista în 2012, a urmat o perioadă în care cei doi au asimilat cunoştinţe: au călătorit separat, au cunoscut oameni, au experimentat domeniul cu toate faţetele sale şi timp de doi ani au studiat moduri în care pot lua şi ei parte la dezvoltarea tehnologiei block­chain – care este numită acum de toţi directorii tehnologici din lume, de la IBM şi până la Fujitsu, una dintre cele mai mari tehnologii ale momentului, alături de inteligenţa articială.

    În acel moment, bitcoin era doar o monedă digitală cu o valoare de 2-3 dolari folosită în principal în tranzacţiile de pe pieţele de pe aşa-numitul dark web, precum Silk Road, închisă de FBI în 2014, unde se fac tranzacţii cu bunuri ilicite; mai era utilizat ca monedă pentru achiziţii în jocuri pentru computer.

    Nimeni nu bănuia atunci că în decembrie 2017 bitcoin va ajunge la pragul de 20.000 de dolari, atrăgând atenţia investitorilor şi băncilor centrale din toată lumea. Cu atât mai puţin cei doi tineri care încercau în acel moment să dezvolte o aplicaţie pe tehnologia blockchain numită multisignature. Ideea din spatele aplicaţiei era ca atunci când două părţi voiau să o utilizeze pentru o tranzacţie – un transfer, de exemplu – sistemul valida înţelegerea şi gestiona tranzacţia în mod corect pentru ambele părţi.

    „A durat aproximativ doi ani până când am reuşit să cunoaştem spaţiul acesta al criptomonedelor din interior. Am început să înţelegem cum funcţionează blockchainul şi pe măsură ce studiam înţelegeam mai multe”, îşi aminteşte Alisie.

    Cu toate acestea, bitcoin era o tehnologie limitată şi mulţi nu vedeau dincolo de potenţialul ei de tranzacţionare ca monedă digitală, adică potenţialul tehnologiei block­chain în sine. Însă după ce au încercat să dezvolte o aplicaţie pe bitcoin de tip multisignature (n.red.: o soluţie tehnologică în care două părţi pot face un schimb gestionat de platformă şi nu de un terţ) şi nu găseau încă modul în care pot aduce inovaţia, au început să se gândească la conceptul de organizaţii guvernate doar de o infrastructură şi de tehnologia ei, fără nevoia unei entităţi care să gestioneze legile care guvernează respectiva organizaţie sau companie – concept numit în limbajul de specialitate DAO (Descentralized Autonomous Organizations).

    „Cred că aici a fost scânteia. M-am întâlnit cu Vitalik pentru prima dată în persoană, am stat împreună şi am lucrat în Spania două luni în 2013”, adaugă el.

    Un e-mail de la Vitalik Buterin primit la scurt timp în toamna lui 2013, care conţinea un proiect cu un nume prea complicat, dar cu o idee care l-a făcut pe Mihai Alisie să mizeze totul pe blockchain, s-a materializat mai târziu în proiectul Ethereum.

    Astăzi, Ethereum este al doilea cel mai mare proiect din piaţa crip­to­monedelor, cu o capitalizare de piaţă de 23 miliarde dolari şi o valoare de circa 215 dolari per monedă, potrivit datelor colectate în 25 iulie de pe platforma CoinMarketCap. Randamentul la capitalul investit pentru cei care au pariat de la început pe succesul Ethereum se ridică la 7.500%.

    Însă dincolo de valoarea de piaţă, Ethereum a perfecţionat ideea lui Alisie şi Buterin de multisignature în ceea ce avea să devină conceptul de smart contract, care a deschis piaţa pentru valul de monede digitale ce urma să se lanseze. Conceptul de smart contract a stat la baza unor inovaţii majore cum ar fi o emisiune de obligaţiuni lansată de grupul austriac Erste, proprietarul BCR pe piaţa locală, exclusiv pe blockchain.

    „Ne-am gândit că putem face ceva mai complex. Ne gândeam că dacă ai dezvoltatori software care vor să construiască pe infrastructura ta o funcţionalitate la care tu nu te-ai gândit, programatorul este limitat de imaginaţia ta, şi cred că asta l-a ajutat pe Vitalik să ducă ideea la următorul nivel şi să abstractizeze funcţiile. Am creat practic limbajul de programare open source Solidity, unde oricine poate scrie aplicaţii”, explică Mihai Alisie.

    Ce ştiau ei, şi ce aveau să înveţe mii de investitori care au pariat miliarde pe proiect în anii de după lansare, este că inovaţia pe care a adus-o Ethereum faţă de bitcoin vine în primul rând din faptul că a fost de la început o tehnologie de tip open source, adică o tehnologie care putea fi exploatată de oricine voia să construiască aplicaţii pe ea. Astfel, au luat naştere procesele de ICO (Initial Coin Offerings). Comparabil cu IPO (Initial Public Offerings), adică procesul de listare a unei companii la bursă, ICO-ul este procesul prin care un proiect pe bază de blockchain îşi lansează moneda digitală şi se finanţează.

    „În 2014 trebuia să stabilim strategia, dacă vrem să facem o companie pentru profit sau o organizaţie non-profit cu un proiect de tip open source. Eu şi Vitalik am fost pentru nonprofit, în timp ce alţii erau la cealaltă extremă, dar asta a fost abordarea cea mai bună pentru ca toate companiile să se simtă în siguranţă pentru a lucra pe ea (n.r.: infrastructura de blockchain)”, spune el.

    Piaţa criptomonedelor însumează astăzi 2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.

    Promisiunea Ethereum de a aduce o tehnologie revoluţionară s-a concretizat în 2014 în Elveţia printr-un crowdfunding fără precedent de 42 de zile în care au strâns 31.500 de bitcoin, reprezentând atunci 18,5 milioane de dolari.

    „A fost o promisiune mai mult, alături de pasiune şi de încrederea că lucrăm pe termen lung pentru ceva epic, chiar dacă la un moment dat te gândeşti că nu câştigi prea mulţi bani pe termen scurt. Până la crowdfunding am construit pe banii noştri, împrumuturi de la noi şi fără investiţii externe, fonduri sau altceva. Iar crowdfundingul a fost cred cel mai rapid din istoria interentului în care să nu se fi implicat fonduri mari şi fără să vinzi acţiuni”, povesteşte românul.

    Însă până în punctul în care să ajungă în etapa de crowdfunding, fondatorii proiectului au avut nevoie de un sediu stabil şi de o entitate aflată într-o jurisdicţie care să permită astfel de proiecte care nu erau încă reglementate prin lege în majoritatea statelor din lume.
    Acum, în 2019, la 32 de ani, Mihai locuieşte în Elveţia, unde a avut norocul în urmă cu câţiva ani să găsească una dintre puţinele legislaţii permisive pe domeniul criptomonedelor.

    „Era dificil în perioada aceea pentru că era şi situaţia cu Silk Road şi exista o parte întunecată a domeniului, ceea ce a îngreunat ideea de a merge într-o ţară să încorporezi o companie şi să nu se creadă că vrei să faci ceva ilegal. Aveam nevoie de o entitate şi am început să călătorim şi să încercăm în Germania, apoi în Olanda, Singapore, Londra, iar eu am zis că merg în Elveţia”, precizează el.

    Astfel, în orăşelul Zug, situat la poalele muntelui Zugerberg din Elveţia, cu o populaţie de circa 25.000 de locuitori, Mihai a pus bazele a ceea ce întreaga industrie avea să cunoască drept „Crypto Valley” – inspirat de ceea ce au conturat marile companii de tehnologie în SUA şi se numeşte Silicon Valley.

    „Elveţia a fost o încercare cu şanse mici, nu ştiam pe nimeni acolo, dar am găsit oamenii potriviţi, am găsit avocaţi să ne ajute, iar apoi ne-am întâlnit cu echipa autorităţilor de dezvoltare economică din Zug, le-am explicat că este o platformă pe care alte companii vor veni să dezvolte aplicaţii şi au înţeles”, îşi aminteşte Alisie.

    Alături de Alisie, care a fost pe rând chief innovation officer şi apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Ethereum, încă trei oameni au fost incluşi în echipa iniţială de fondatori, şi anume Vitalik Buterin, Charles Hoskinson şi Anthony Di Iorio. Echipa s-a extins după un timp, iar în ea au mai intrat Gavin Wood, Jeffrey Wilcke şi Joseph Lubin.

    Ethereum s-a dovedit a fi un proiect gigant, care în ianuarie 2018, când moneda digitală ether a ajuns la un maxim record de 1.432 dolari, avea o capitalizare de piaţă de aproximativ 130 miliarde dolari.

    Blockchainul a fost văzut ca o tehnologie revoluţionară de mai mulţi giganţi ai lumii de business, de la coloşi ai serviciilor financiare precum grupul elveţian UBS sau austriecii de la Erste, care deţin BCR pe piaţa locală, şi până la companii precum Microsoft, EY şi JPMorgan, toate încercând în prezent să construiască aplicaţii pe structura block­­chainului de la Ethereum.

    Tehnologia blockchain este utilizată deja şi de unii antreprenori din România, cum ar fi cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, care foloseşte o infrastructură blockchain – dezvolta­tă de compania românească Modex pentru a urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor, bazându-se pe conceptul de jurnal distribuit imuabil.

    Următoarea ambiţie: Reţeaua socială în care oricine îşi poate face o reţea socială
    La mijlocul anului 2015, Alisie a rămas implicat doar în unele părţi ale proiectului Ethereum şi a început să îşi îndrepte eforturile spre o nouă ambiţie, dincolo de revoluţia tehnologică pe care doar ce o pusese în mişcare la nivel global, la câţiva ani după ce a lăsat pokerul online şi i-a dat un e-mail unui programator de 17 ani.

    AKASHA (Advanced Knowledge Arhitecture for Social Human Action) este un proiect de reţea socială avansată, pe blockchain, care îşi propune să ofere oportunitatea utilizatorilor de a-şi crea propriile reţele sociale în interiorul acesteia, fără a avea nevoie de un terţ care să gestioneze reţeaua sau sistemul.

    Folosind infrastructura Ethereum şi alte tehnologii complementare, Alisie a pus bazele unei reţele sociale care nu trebuie gestionată de o entitate precum Facebook şi care să existe descentralizat, guvernată doar de regulile blockchainului şi de utilizatori. În acest proiect, mai are un român alături de el pe nume Marius Darila, într-o echipă totală de 15 oameni.

    „Când am început acum trei ani am vrut să fac o reţea socială fără servere şi fără să fim noi responsabili de cenzură şi de gestiunea datelor, cum este Facebook. Am fost pionieri în combinarea blockchainului cu o altă tehnologie complementară (IPFS – Inter-Planetary File System) şi practic am făcut un sistem unde dacă cineva dă clic pe un video distribuit de tine pe reţeaua socială, tu nu îl accesezi pe platforma AKASHA, ci prin mixul nostru block­chain şi IPFS ajungi să îl accesezi direct din computerul celui care l-a postat”, explică Alisie.

    Momentan proiectul AKASHA este în stadiu beta şi vrea să demonstreze că este posibil să construieşti o reţea socială fără a avea nevoie de o entitate centrală care să medieze comunicarea dintre participanţi. Acesta va fi lansat la finalul anului sau la începutul anului viitor.

    „Merită menţionat că în ultimii trei ani, în care am dezvoltat activ aplicaţia, am învăţat multe, iar ceea ce noi numim acum AKASHA Reloaded reprezintă următorul stadiu al proiectului AKASHA ca întreg. În anii ăştia, am evoluat de la ideea de a construit o reţea socială folosind blockchain – numai că în loc să treacă prin trei ani de experimente, o să comprimăm tot procesul într-o experienţă care pentru utilizator înseamnă câteva minute pentru a trece de la zero la o aplicaţie funcţională”, adaugă el.

    În ceea ce priveşte potenţiala valoare a proiectului AKASHA, Alisie reiterează că va fi un proiect tot de tip open source, lansat de o fundaţie nonprofit şi că scopul este unul social. Mai mult, în acest proiect nu există o monedă emisă, deci nu vor exista astfel de investitori.
    „Prin prisma unei fundaţii nonprofit valoarea vine din impactul social care poate rezulta dintr-o unealtă care împuterniceşte oamenii cu libertate de exprimare şi intimidate a datelor personale. Nu avem niciun token, ICO sau STO. În loc să legăm succesul proiectului de un token specific dezvoltat de noi, am decis să deschidem partea asta pentru experimentare împreună cu comunitatea”, spune Mihai Alisie.


    „Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”


    El crede că România are oportunitatea rară prin prisma tehnologiei blockchain de a deveni un hub global pentru această tehnologie şi salută deschiderea Ministerului Comunicaţiilor de a susţine în luna iunie una dintre cele mai mari conferinţe de blockchain din regiune şi anume Romanian Blockchain Summit, unde Alisie a fost invitat să vorbească.

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern, încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Alisie crede că implicarea autorităţilor într-un astfel de eveniment este un prim pas pentru ceea ce ar putea face în lumina oportunităţii tehnologiilor de ultimă generaţie.

    „Romanian Blockhain Summit este un exemplu încurajator în ceea ce priveşte sprijinul direct de la Ministerul Comunicaţiilor. Tipul acesta de iniţiative unde există măcar un interes să explorezi oportunităţile reprezintă primii paşi spre o zonă unde poţi crea o strategie şi o viziune cu privire la modul în care România poate sesiza oportunitatea”, crede el. Mai mult, susţine că îmblânzirea aspectului legislativ ar putea ajuta România. „Când vorbim de mixul legislativ, toată nişa aceasta dacă ar fi făcută mai prietenoasă pentru businessuri care vor să folosească tehologia blockchain, cred că ar fi o şansă rară pentru România să aducă o industrie globală.

    Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”, adaugă tânărul. Monedele digitale şi blockchainul vor deveni un subiect din ce în ce mai aprins atât în România cât şi la nivel global în contextul în care Face­book, o reţea socială cu peste 2 mili­ar­de de utilizatori a anunţat că va lansa proiectul Libra, o monedă digitală cu valoare stabilă, pe care vrea să o utilizeze în servicii financiare. În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Cu toate acestea, în contextul tuturor informaţiilor pe care le are Facebook despre utilizatori şi în lumina celor mai recente scandaluri precum amenda record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerţ din SUA companiei pentru că nu a respectat normele de păstrare şi gestionare a datelor personale, mai multe voci, printre care şi Alisie, ridică îngrijorări cu privire la proiect.

    „Cred că Facebook va juca foarte atent şi sigur cartea cu moneda digitală pentru că au multe de pierdut dacă nu merge. Sunt multe zvonuri momentan, şi da, probabil va fi o tehnologie disruptivă la nivelul transferurior de bani spre exemplu, că dacă poţi trimite 100 de dolari familiei prin aplicaţia Messenger, este un avantaj. (…) Ca încredere, integritatea companiei este aproape de zero, dacă nu pe minus. Dacă ne imaginăm un scenariu utopic, Facebook ştie deja foarte multe despre tine, poate chiar mai multe decât ştii tu, şi datele financiare ar oferi un tablou mult prea complet”, apreciază Alisie.

    Ce este bitcoin?
    Este o monedă digitală care există şi se tranzacţionează pe baza unei tehnologii de infrastructură digitală denumite blockchain, care are capacitatea de a fi descentralizată şi imuabilă. A devenit cunoscută după ce valoarea ei a crescut masiv, culminând la finalul anului 2017 cu o frenezie care a dat naştere unor milionari şi chiar miliardari

    Ce este blockchain?
    Este o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.

    Piaţa criptomonedelor însumează astăzi
    2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.

    În 2011, Mihai Alisie află de bitcoin şi îl contactează pe Vitalik Buterin, cu care avea să fondeze proiectul Ethereum

    2012 – Românul Mihai Alisie şi tânărul ruso-canadian Vitalik Buterin lansează prima revistă de nişă din piaţa criptomonedelor – Bitcoin Magazine.

    2013 – Cei doi petrec împreună două luni în Spania după ce au studiat piaţa şi au călătorit întâlnindu-se cu oamenii din industrie, iar la puţin timp Buterin îi prezintă lui Alisie prima variantă a proiectului Ethereum.

    2014 – Fondatorii stabilesc să transforme Ethereum în organizaţie nonprofit şi să lanseze un proiect de tip open source. Atrag prin crowdfunding 31.500 de bitcoin în 42 de zile, adică 18,5 milioane de dolari la preţul de atunci. 

    215 dolari, valoarea monedei ether în data de 25 iulie (înainte de tipar)
    23 mld. dolari, capitalizarea de piaţă a proiectului Ethereum

    130 mld. dolari, capitalizarea de piaţă record atinsă de proiectul Ethereum

    7.500% reprezintă andamentul la capital investit pentru primii investitori în Ethereum

    20.000 de dolari este pragul maxim la care a ajuns bitcoin

    824 mld. dolari este maximul record al pieţei criptomonedelor

  • Proiect PSD, depus la Senat: Asigurarea casei devine obligatorie, chiar dacă este locuită sau nu

    Senatorul PSD Liviu Pop şi deputatul PSD Gheorghe Şimon au depus, la Senat, un proiect de lege care prevede ca asigurarea casei împotriva dezastrelor naturale, cum ar fi cutremure, inundaţii şi furtuni să fie obligatorie indiferent dacă aceasta este locuită sau nu.

    „Persoanele fizice şi juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale; obligaţia se aplică indiferent dacă construcţia cu destinaţia de locuinţă este utilizată parţial sau integral în acest scop”, arată proiectul de lege al senatorului Liviu Pop şi deputatului Gheorghe Şimon înregistrat la Senat.

    Dacă locuinţa este în coproprietate ori există părţi de uz comun, atunci va fi încheiat un contract de asigurare obligatoriu pentru fiecare locuinţă în parte.

    „În cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate sau care au părţi de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plăteşte pentru fiecare locuinţă în parte”, conform modificării legislative propuse de PSD.

    O altă schimbare vizează locuinţele care se află în clădiri cu risc seismic clasa I, care nu vor fi asigurate prin poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) decât după ce a fost făcut recepţia finalizării lucrărilor de consolidare a imobilelor.

    „Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepţiei efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor”, potrivit sursei citate.

    Conform Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor în vigoare pot fi făcute asigurări pentru două tipuri de locuinţe, tip A şi tip B.

    Locuinţa tip A este o construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit actului normativ în vigoare.

    Locuinţa tip B este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit legii actuale.

     

    Suma şi prima aferente, menţionate în lei

    Sumele asigurate pot fi menţionate în lei, propune proiectul de lege al social-democraţilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate actualiza, doar dacă are în prealabil avizul Ministerului Lucrărilor, Dezvoltării şi Administraţiei (MDRAP).

    „Art. 5 – (l) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A;
    b) 50.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B. (2)Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (l), denumite în continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. b). (3) Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”, conform propunerii legislative.

    În prezent, conform legii 260/2008, proprietarii au obligaţia să încheie asigurări împotriva dezastrelor naturale în limita sumei, echivalentă în lei, de 20.000 euro pentru fiecare locuinţă tip A şi 10.000 euro pentru fiecare locuinţă de tip B. Valoarea primei, în funcţie de suma asigurată, este de 20 euro, în cazul locuinţei tip A, şi 10 euro pentru locuinţa tip B.

    Legea în vigoare arată că atât suma asigurată, cât şi prima aferentă pot fi modificate prin ordin al preşedintelui ASF, fără a necesita un aviz al MDRAP în prelabil.

     

    Introducerea riscului de furtună, printre noutăţi

    Conform expunerii de motive a proiectului de lege sunt vizate modificări referitoare la:

    – introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinţe sunt acoperite prin prezentul proiect;

    – posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare. Totodată este încurajat şi accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potenţialilor clienţi înainte de încheierea contractului de asigurare;

    – liberalizarea accesului în acţionariatul PAID: vor putea fi acţionari la această societate orice alte entităţi, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă acţionariatul, inclusiv prin oferta publică;

    – liberalizarea canalelor de distribuţie pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuţia contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare. În acest mod, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot distribui produsul de asigurare PAD, susţin iniţiatorii;

     

    Nu vor mai fi amenzi, dacă nu închei o poliţă pentru asigurarea locuinţei

    Alte modificări pe care le propune iniţiativa legislativă prevăd că proprietarii sau persoanele juridice nu vor mai fi amendaţi, în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

    Alte schimbări preconizate sunt:

    – abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD. Potrivit legii în vigoare, lipsa încheierii unei poliţe de asigurare pentru locuinţă e amendată cu o sumă cuprinsă între 100 şi 500 de lei;

    – pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii;

    – modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asiguraţii nu vor fi despăgubiţi doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei;

    – introducerea posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD;

    – corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID – autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID, în prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;

    – simplificarea schimbului de informaţii între societăţile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale către PAID a listei contractelor facultative.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

  • Proiect PSD, depus la Senat: Asigurarea casei devine obligatorie, chiar dacă este locuită sau nu

    Senatorul PSD Liviu Pop şi deputatul PSD Gheorghe Şimon au depus, la Senat, un proiect de lege care prevede ca asigurarea casei împotriva dezastrelor naturale, cum ar fi cutremure, inundaţii şi furtuni să fie obligatorie indiferent dacă aceasta este locuită sau nu.

    „Persoanele fizice şi juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale; obligaţia se aplică indiferent dacă construcţia cu destinaţia de locuinţă este utilizată parţial sau integral în acest scop”, arată proiectul de lege al senatorului Liviu Pop şi deputatului Gheorghe Şimon înregistrat la Senat.

    Dacă locuinţa este în coproprietate ori există părţi de uz comun, atunci va fi încheiat un contract de asigurare obligatoriu pentru fiecare locuinţă în parte.

    „În cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate sau care au părţi de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plăteşte pentru fiecare locuinţă în parte”, conform modificării legislative propuse de PSD.

    O altă schimbare vizează locuinţele care se află în clădiri cu risc seismic clasa I, care nu vor fi asigurate prin poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) decât după ce a fost făcut recepţia finalizării lucrărilor de consolidare a imobilelor.

    „Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepţiei efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor”, potrivit sursei citate.

    Conform Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor în vigoare pot fi făcute asigurări pentru două tipuri de locuinţe, tip A şi tip B.

    Locuinţa tip A este o construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit actului normativ în vigoare.

    Locuinţa tip B este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit legii actuale.

     

    Suma şi prima aferente, menţionate în lei

    Sumele asigurate pot fi menţionate în lei, propune proiectul de lege al social-democraţilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate actualiza, doar dacă are în prealabil avizul Ministerului Lucrărilor, Dezvoltării şi Administraţiei (MDRAP).

    „Art. 5 – (l) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A;
    b) 50.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B. (2)Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (l), denumite în continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. b). (3) Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”, conform propunerii legislative.

    În prezent, conform legii 260/2008, proprietarii au obligaţia să încheie asigurări împotriva dezastrelor naturale în limita sumei, echivalentă în lei, de 20.000 euro pentru fiecare locuinţă tip A şi 10.000 euro pentru fiecare locuinţă de tip B. Valoarea primei, în funcţie de suma asigurată, este de 20 euro, în cazul locuinţei tip A, şi 10 euro pentru locuinţa tip B.

    Legea în vigoare arată că atât suma asigurată, cât şi prima aferentă pot fi modificate prin ordin al preşedintelui ASF, fără a necesita un aviz al MDRAP în prelabil.

     

    Introducerea riscului de furtună, printre noutăţi

    Conform expunerii de motive a proiectului de lege sunt vizate modificări referitoare la:

    – introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinţe sunt acoperite prin prezentul proiect;

    – posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare. Totodată este încurajat şi accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potenţialilor clienţi înainte de încheierea contractului de asigurare;

    – liberalizarea accesului în acţionariatul PAID: vor putea fi acţionari la această societate orice alte entităţi, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă acţionariatul, inclusiv prin oferta publică;

    – liberalizarea canalelor de distribuţie pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuţia contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare. În acest mod, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot distribui produsul de asigurare PAD, susţin iniţiatorii;

     

    Nu vor mai fi amenzi, dacă nu închei o poliţă pentru asigurarea locuinţei

    Alte modificări pe care le propune iniţiativa legislativă prevăd că proprietarii sau persoanele juridice nu vor mai fi amendaţi, în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

    Alte schimbări preconizate sunt:

    – abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD. Potrivit legii în vigoare, lipsa încheierii unei poliţe de asigurare pentru locuinţă e amendată cu o sumă cuprinsă între 100 şi 500 de lei;

    – pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii;

    – modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asiguraţii nu vor fi despăgubiţi doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei;

    – introducerea posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD;

    – corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID – autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID, în prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;

    – simplificarea schimbului de informaţii între societăţile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale către PAID a listei contractelor facultative.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

  • Veşti proaste pentru angajatori: Cresc costurile forţei de muncă pentru cei care angajează zilieri

    Începând cu 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.230 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.080 de lei, astfel remuneraţia orară are o valoare de 12,4 lei. Salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.230 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 935/2019. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri va creşte de la 12,4 lei pe oră la 13,3 lei pe oră.

    De anul acesta firmele care închiriază forţă de muncă în regim temporar vor putea intermedia angajarea zilierilor, perioada de angajare a acestora se extinde de la 90 la 180 de zile, iar o altă modificare creşte numărul de domenii în care pot fi folosiţi zilieri.

  • Proiect: Supermarketurile şi hipermarketurile cu suprafaţă peste 400 mp, amplasate în afara oraşului

    Iniţiativa legislativă modifică ordonanţa de urgenţă 99/2000 privind comercializarea şi serviciilor de piaţă, prin introducerea unor alineate care vizează amplasarea numai în jurul oraşelor a magazinelor care se vor întinde pe mai mult de 400 mp.

    Astfel, la articolul 12 al actului normativ sunt introduse două alineate care prevăd că: „În vederea dezvoltării reţelelor de distribuţie, autorităţile publice locale vor stabili următoarele: a) accesul vehiculelor de transport marfă în unitatea administrativ-teritorială în funcţie de tonaj şi dimensiuni maxim admise; b) regimul parcării vehiculelor de transport marfă şi regimul orar al aprovizionării comercianţilor. Amplasarea structurilor de vânzare cu suprafaţa mai mare de 400 m.p. se va face exclusiv în teritoriu periurban, conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare”.

    Autorităţile administraţiei publice locale stabilesc strategia de dezvoltare a reţelei de distribuţie, având drept obiective: „dezvoltarea şi revigorarea reţelei de distribuţie în zonele turistice de interes naţional si local, zonele montane, rurale şi defavorizate şi sustinerea creării de servicii de piaţă în aceste zone”, potrivit proiectului de lege.

    De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale, în stabilirea strategiei de dezvoltare au în vedere următoarele caracteristici teritoriale: „centre istorice, în scopul promovării unor activităţi comerciale adecvate in special producţia şi comercializarea produselor tradiţionale şi cu indicaţie geografică, artizanat si meşteşugăreşti, alimentaţie publică şi al protejării zonelor cu valoare istorică si artistica”, conform modificărilor propunerii legislative.

    Iniţiatorii susţin că în ultimul deceniu au apărut dezechilibre în domeniul comerţului în reţelele de supermarketuri şi hipermarketuri.

    „Ultimii 10-15 ani au fost marcaţi in Romania în domeniul comerţului de dezvoltarea reţelelor de supermagazine si hipermagazine, ceea ce a condus, pe de o parte, la modernizarea activităţilor de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, în prezent ponderea comerţului cu produse alimentare fiind de 50-60% la nivel naţional, iar pe de altă parte, această extindere a creat o serie de dezechilibre în mai multe sectoare”, arată parlamentarii care au iniţiat proiectul, în expunerea de motive.

    Aleşii mai motivează că modificările propuse prin iniţiativa legislativă vor încuraja micii producători şi afacerile locale să se dezvolte.

    „Prin modificările propuse, comunităţile locale vor avea mai multe avantaje din punct de vedere al menţinerii şi încurajării IMM – micilor producători şi afacerilor locale, prin ocuparea mai judicioasă a spaţiilor comerciale cu suprafeţe mici, precum şi pentru interesele consumatorilor prin varietatea mai mare de produse, prin încurajarea specificităţii locale şi a serviciilor turistice, cât şi din punct de vedere al dezvoltării urbane durabile a localităţilor”, conchid iniţiatorii, potrivit sursei citate.

    Proiectul de lege are ca iniţiatori trei deputaţi PSD – Ioan Dîrzu, Alexandru Stănescu şi Ionuţ Păle, deputatul neafiliat Neculai Iftimie, precum şi deputatul PMP Petru Movilă, deputatul ALDE Ică Florică Calotă şi pe senatorul UDMR Barna Tánczos.

    Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

  • Aplicaţia care foloseşte puterea telefonului tău pentru cercetare în domeniul medical

    Descrierea inovaţiei:
    Cei interesaţi pot descărca aplicaţia DreamLab, având apoi posibilitatea de a alege un proiect pe care să îl susţină; de fiecare dată când telefonul este la încărcat şi conectat la internet, va folosi pentru cercetare puterea de procesare nefolosită. Fiecare utilizator poate să aleagă una dintre temele de cercetare disponibile în acest moment pentru care doreşte să contribuie: tumori maligne – descifrarea corelaţiilor genotip-fenotip (Garvan Institute of Medical Research – Australia), medicamente personalizate genetic pentru tratamentul anti-cancer (Imperial College London – Marea Britanie) sau folosirea arhitecturii genomului în elaborarea medicamentelor personalizate pentru pacienţii cu cancer (Istituto Firc di Oncologia Molecolare – Italia). Pe baza testelor realizate de Vodafone, 33 de dispozitive noi vor analiza acelaşi volum de date la fel de rapid ca un nucleu CPU al unui supercomputer intern obişnuit din cadrul unei organizaţii de cercetare. Unui computer personal care ar funcţiona 24 de ore, zi de zi, i-ar trebui 300 de ani pentru a analiza toate informaţiile necesare unui astfel de studiu, pe când 100.000 de telefoane inteligente funcţionând, fiecare, 6 ore pe noapte ar putea să obţină aceleaşi rezultate în trei luni. DreamLab face parte din programul global Connecting for Good al Fundaţiei Vodafone, care promovează utilizarea conectivităţii pentru a provoca o schimbare. DreamLab a fost iniţial dezvoltat de Vodafone Australia, pentru a susţine cercetarea genomică de talie mondială în domeniul oncologiei a Institutului de Cercetare Medicală Garvan. Acum, DreamLab a fost adusă în România de către Fundaţia Vodafone România, care va aduce noi parteneri de cercetare, pentru a fi susţinuţi de utilizatori. Serverul DreamLab este susţinut de AWS, iar aplicaţia a fost construită de echipa de la b2cloud.

    Elementul de noutate:
    Un aspect care încetineşte cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii este accesul limitat de care dispun cercetătorii la supercomputere care să le prelucreze datele complexe. DreamLab le oferă partenerilor de cercetare acces gratuit la un supercomputer virtual dedicat, pentru a accelera cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii. De asemenea, acesta eliberează resurse de calcul interne pentru alte activităţi de cercetare.

    Efectele inovaţiei:
    De la lansare şi până în acest moment, aplicaţia a fost descărcată de peste 16.000 de ori. Utilizatorii din România au contribuit la rezolvarea unui proiect de cercetare a cancerului care a luat premiul Tech for Good la UK Tech Awards.

  • Johnson & Johnson România a lansat primul Hackathon cu proiecte dezvoltate exclusiv pe durata evenimentului

    Descrierea inovaţiei:
    Hackathon4Health a fost lansat la iniţiativa Johnson & Johnson România şi a fost dezvoltat prin implicarea echipelor din toate cele patru divizii ale companiei – medicamente inovatoare, medicamente fără prescripţie, produse pentru consumatori şi dispozitive medicale. Proiectul îşi propune să cristalizeze comunitatea în jurul unei platforme de lucru comune, astfel încât profesionişti din domeniul IT&C să poată propune soluţii digitale pentru sănătate care răspund unor nevoi locale din sistemul de sănătate încă deservite din acest punct de vedere.

    Derulat în primele două ediţii, 2017-2018, sub denumirea Hacking Health Hackathon, proiectul Hackathon4Health a urmat un proces de rebranding cu ocazia ediţiei a treia, din anul 2019. Potrivit reprezentanţilor Johnson & Johnson, Hackathon4Health este primul hackathon pe teme de sănătate din România şi cel mai important eveniment de profil din Europa Centrală şi de Est. Lansată în anul 2017, iniţiativa vine în contextul în care România este unul dintre cele mai importante huburi de IT din regiune, iar utilizarea dispozitivelor mobile este în continuă creştere: la nivel naţional, 87% dintre români deţin un smartphone şi admit că principalele beneficii oferite sunt mobilitatea şi accesibilitatea informaţiilor.

    Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte performanţa şi competitivitatea digitală, în opoziţie cu recomandările venite din partea instituţiilor internaţionale acreditate, atât din zona medicală, cât şi cea economică. Totodată, proiectul doreşte să contribuie la sprijinirea obiectivului de creştere a accesului la tehnologia IT declarat în Agenda pentru Dezvoltare Sustenabilă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Elementul de noutate:
    Elementul diferenţiator al Hackathon4Health constă în faptul că proiectele prezentate juriului la finalul celor 48 de ore de lucru sunt integral dezvoltate pe durata evenimentului.

    Efectele inovaţiei:
    Pentru selectarea celor trei echipe câştigătoare, juriul analizează cinci criterii principale: Minimum Viable Product (MVP) – evaluarea a ceea ce echipa a reuşit să creeze în cele două zile de hackathon, respectiv demonstrarea competenţelor tehnice ale soluţiei; inovaţie – din perspectiva implementării şi a nevoii pe care proiectul o adresează; fezabilitate – posibilitatea reală de a dezvolta cât mai aproape de o versiune finală şi viabilă având la dispoziţie 5.000 de dolari finanţare şi sesiunile de mentorat; impactul potenţial al proiectului asupra sănătăţii populaţiei, în România şi la nivel global, precum şi coeziunea echipei şi aptitudinile de business. În plus, dincolo de fondurile pre-seed şi sesiunile de mentorat şi consiliere pe durata a şase luni, echipele câştigătoare de anul acesta vor avea oportunitatea să îşi prezinte proiectele în cadrul Johnson & Johnson Innovation Lab – o reţea globală dezvoltată de Johnson & Johnson cu scopul de a sprijini antreprenorii în dezvoltarea soluţiilor inovatoare care pot avea un impact pozitiv asupra sănătăţii oamenilor. În total, pe parcursul celor trei ediţii, Hackathon4Health a adus împreună peste 300 de participanţi care au pregătit peste 60 de proiecte. Dintre acestea, nouă au fost câştigătoarele finanţărilor pre-seed de 5.000 de dolari fiecare, oferite de Johnson & Johnson România, şi au fost implicate în sesiunile de mentorat din partea echipelor companiei şi a Smart Everything Everywhere – colaboratori în organizare. Unul dintre proiectele câştigătoare ale ediţiei din anul 2017, o aplicaţie pentru telefonul mobil care să îi ajute pe părinţi să monitorizeze calendarul de vaccinare a bebeluşilor precum şi starea de sănătate a acestora, este deja disponibilă consumatorilor. De asemenea, proiectele câştigătoare din ediţia anului trecut se află în stadii avansate de testare în piaţă şi sunt complet funcţionale.

  • Smart lobby – primul lobby inteligent dintr-o clădire de birouri

    Descrierea inovaţiei:
    Lobbyul inteligent dezvoltat în cadrul Globalworth Tower este un mic ecosistem circular care le oferă angajaţilor şi vizitatorilor un spaţiu de recreere interconectat şi prietenos cu mediul, prin mai multe soluţii inovatoare:
    • Podeaua cinetică, cea mai mare din lume instalată într-o clădire de birouri, realizată de compania de tehnologie Pavegen, transformă greutatea paşilor în energie care este utilizată pentru alimentarea altor mecanisme inovatoare din lobby. Cele două benzi de podea au o suprafaţă cumulată de 40 metri pătraţi;
    • Cel mai mare perete verde natural într-o clădire de birouri din România, cu 12 tipuri diferite de plante, care are un proces de mentenanţă complet automatizat, conectat cu senzori, care va fi alimentat în parte de energia generată de podeaua cinetică. Sistemul de 170 mp foloseşte apă recirculată, care este tratată şi îmbunătăţită nutriţional, printr-un proces de osmoză. Fotosinteza este susţinută cu ajutorul unui sistem de proiectoare cu lumen;
    • Cel mai lung perete de ecrane din sud-estul Europei, cu o lungime de aproape 50 m;
    • Un spaţiu de relaxare sub formă de gradenă, pe patru niveluri, unică în România, construită din marmură încălzită şi dotată cu încărcătoare pentru telefon şi pentru laptop;
    • Pepper, noul angajat al Globalworth, care îi va întâmpina în lobby pe parteneri şi pe clienţii acestora cu animaţii, prezentări şi entertainment. Robotul umanoid îi va întâmpina pe oaspeţi în lobby, va răspunde întrebărilor acestora şi va afişa pe tableta lui detalii informative, de la prezentări despre companie şi parteneri la recomandări de evenimente;
    • Printr-un proiect pilot unic în Europa Centrală şi de Est, realizat în parteneriat cu Schindler, patru dintre lifturile din Globalworth Tower sunt dotate cu proiectoare care rulează materiale video pe uşile exterioare ale acestora. Lobbyul este decorat, de asemenea, cu nori LED suspendaţi, care pot fi programaţi prin telecomandă să genereze efecte vizuale.
    Globalworth este o companie imobiliară  activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra şi citată în segmentul AIM, care activează în România şi Polonia, fiind principalul investitor pe piaţa imobiliară din cele două ţări. Compania dezvoltă şi gestionează direct clădiri de birouri şi în sectorul de logistică/industrie uşoară, în locaţii premium. În România, compania este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

    Elementul de noutate:
    • Podeaua cinetică este o noutate la nivel mondial, fiind cea mai mare podea care generează energie instalată într-o clădire de birouri;
    • Peretele verde este cel mai mare perete natural într-o clădire de birouri din România;
    • Peretele de ecrane este cel mai lung din sud-estul Europei;
    • Gradena este unică în România, fiind construită din marmură şi încălzită;
    • Proiectoarele fac parte dintr-un program pilot, în parteneriat cu Schindler, unic în Europa Centrală şi de Est;
    • Pepper este primul robot-recepţioner într-o clădire de birouri din România. 

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii companiei sintetizează principalele efecte previzionate ale acestui proiect:
    • Sustenabilitate: prin noile soluţii instalate în lobby, persoanele care vizitează sau lucrează în Globalworth Tower generează energie prin care poate fi alimentat sistemul de întreţinere a peretelui verde. De asemenea, peretele din plante utilizează aceeaşi apă pentru o perioadă îndelungată, pe care o poate recircula datorită procesului de osmoză;
    • Confort şi accesibilitate pentru chiriaşi şi vizitatori: ca urmare a instalării inovaţiilor, atât chiriaşii, cât şi vizitatorii Globalworth vor avea acces la: un spaţiu futurist de aşteptare şi relaxare la parterul clădirii (gradena, peretele de ecrane şi proiectoarele Schindler), un mediu care integrează natura în interior (peretele verde), procese automatizate şi, implicit, eficientizate (robotul Pepper), un ecosistem circular şi sustenabil, în care energia generată de podea alimentează alte soluţii inovatoare din lobby (podeaua cinetică).

  • Cum a fost dezvoltat primul sistem de plată biometrică din România

    Descrierea inovaţiei:
    Pentru a testa această nouă modalitate de plată, plata cu amprenta, userul trebuie să îşi instaleze în prealabil aplicaţia
    Well.com, disponibilă în mod gratuit în App Store sau Play Store. Deţinătorul aplicaţiei îşi creează un cont în aplicaţie, îl confirmă, îşi introduce datele personale, inclusiv datele bancare, după care merge într-unul din cele 3 hipermarketuri Auchan unde metoda de plată cu amprenta este disponibilă, pentru a-şi înrola amprenta. După înrolarea amprentei, deţinătorul aplicaţiei Well.com îşi poate achita singur cumpărăturile în Auchan, fără să fie nevoie să mai treacă pe la casă; el se va îndrepta către aparatele de self-payment. Pentru ca plata să fie efectuată, clientul nu trebuie să scoată telefonul sau portofelul din buzunar, ci doar să aibă Bluetooth-ul activat pentru a-i putea fi citită amprenta pe terminal.
    Persoanele responsabile de proiect sunt Irina Petrec, director digital transformation, Radu Ştefan, head of product, Erol Abdulamit, tech lead manager, Cosmin Giurgiteanu, director B2B&B2C şi Cristina Ivasuc, director de marketing.

    Elementul de noutate:
    Well.com oferă consumatorilor prima metodă de plată biometrică din România, prin utilizarea amprentei.

    Efectele inovaţiei:
    Proiectul este unul pilot, existent în trei hipermarketuri Auchan din Bucureşti, urmând extinderea acestuia la nivel naţional. Acest proiect pilot are rezultate îmbucurătoare, motiv pentru care se doreşte implementarea, în viitorul apropiat, a unei alte modalităţi de plată inovatoare în România, Automatric (plata combustibilului în benzinării şi plata parcării în centre comerciale prin scanarea plăcuţei de înmatriculare a maşinii, care va începe tot sub formă de proiect pilot).

BusinessMagazin