BusinessMagazin

Tag: primarie

  • SCANDAL la Primăria Capitalei între un grup de cetăţeni şi poliţiştii locali, după ce nu li s-a permis accesul în sala de consiliu/ Firea: Au intrat cu forţa în primărie, vom face plângere penală

    Din această cauză ar fi avut loc un conflict între câţiva dintre membri grupului respectiv şi poliţiştii locali care asigură paza Primăriei Capitalei.

    În şedinţa consiliului, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu a susţinut că sunt mai mulţi poliţişti locali răniţi, făcând apel la participanţi ca şedinţa să se desfăşoare într-un mod civilizat.

    Un martor a sunat la 112, la faţa locului deplasându-se un echipaj al Secţiei 17 Poliţie.

    “La un moment dat s-a auzit un zgomot destul de mare, era vorba de 20 de cetăţeni, câteva ONG-uri care sunt în relaţie de colaborare şi prietenie cu USR şi care doreau să intre în şedinţă. Potrivit legii, cu două zile înainte de şedinţă, cetăţenii care doresc să participe trebui să se înscrie. Sala era ocupată, erau 30 cetăţeni din Bucureşti şi 10 directori care urmau să-şi prezinte proiectele. Domnii si doamnele care voiau să intre ilegal în primărie i-au lovit pe politiştii locali, trei dintre ei sunt la spital, i-au dat cu capul de pereţi şi uşi, au făcut un scandal monstru şi au intrat cu forţa în primărie. Vom face plângere penală”, a declarat Gabriela Firea la Digi24.

  • Gabriela Firea: Eu am fost aleasă de bucureşteni, premierul Sorin Grindeanu a fost învestit

    “Domnul prim-ministru nu m-a căutat. Îmi pare foarte rău că nu a dat niciun mesaj pentru bucureşteni, câtă vreme am ridicat câteva dintre problemele şi obstacolele în relaţia Primăria Generală-primării de sectoare-câteva ministere. (…) Eu am fost aleasă de bucureşteni, domnul Grindeanu a fost învestit de către Partidul Social Democrat şi coaliţia PSD-ALDE să ocupe această funcţie, nu a fost ales de toată lumea să fie prim-ministru şi cred că românii din Bucureşti meritau un mesaj din partea domniei sale. În loc de acest mesaj de susţinere a problemelor Capitalei, în loc de acest mesaj de susţinere a problemelor Capitalei şi de încercare de rezolvare a acestora, a trasmis faptul că e membru de partid de peste 20 de ani, ceea ce e îmbucurător, nu ne batem în carnete de membru de partid, chiar dacă eu sunt un membru mai noi, ci în realizări pentru cetăţeni”, a declarat primarul general al Capitalei, la Digi 24.

    Întrebată dacă se ia în calcul în PSD înlocuirea premierului Sorin Grindeanu, Gabriela Firea a răspuns: “În PSD şi coaliţia PSD-ALDE se vorbeşte foarte serios despre analiza care se realizează, acest grup de lucru e condus de Tăriceanu şi Dragnea, iar rezultatul şi raportul acestei analize va fi prezentat în circa două săptămâni de cei doi preşedinţi. Eu nu am solicitat niciodată demisia sau demiterea Cabinetului, remanierea sau demiterea premierului. Am solicitat schimbarea modului de lucru şi un respect mai mare faţă de bucureşteni şi de Primăria Capitalei şi cele de sector”.

    Premierul Sorin Grindeanu a răspuns miercuri seara, criticilor venite atât din partea opoziţiei cât şi din interiorul PSD, spunând că ”nimeni nu e perfect” şi că ”loc de mai bine este tot timpul”, făcând astfel referire la activitatea guvernului pe care îl conduce.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • DOAR ÎN ROMÂNIA: Locatarii din trei blocuri nu mai pot ieşi din case după ce o firmă a câştigat parcarea în instanţă

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Râmnicu Vâlcea, problemele în ceea ce priveşte parcarea din faţa a trei imobile de pe bulevardul nicolae Bălcescu au pornit în urmă cu trei ani când, în urma cererii făcute în baza HG 834/1991, SC SOCOM SA primea de la Consiliul Judeţean Vâlcea titlul de proprietate pentru suprafaţa cuprinsă între blocurile 225, 50 şi 300, teren situat vizavi de Liceul Tehnologic „Oltchim”.

    Pe această suprafaţă, societatea comercială solicita şi obţinea, în anul 2010, certificatul de urbanism în vederea elaborării unui Plan Urbanistic de Detalii (PUD) pentru construirea unei grădiniţe cu program normal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.