BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Băncile, (prinse) între tradiţional şi digital

    Bankingul trebuie să meargă pe calea digitalizării pentru a putea să ţină pasul atât cu aşteptările clienţilor, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea de generaţie, cât şi cu valul tehnologizării care acaparează tot mai multe companii şi industrii, unele concurând direct băncile pe anumite paliere.

    În ultimii ani, digitalizarea a câştigat teren într-un ritm mai alert în sectorul bancar mondial şi, ceva mai lent, şi pe plan intern. Băncile sunt puse în situaţia să acţioneze din ce în ce mai mult pe două fronturi, urmărind două modele de afaceri, respectiv modelul tradiţional – cu sucursale şi agenţii fizice – şi modelul axat pe digitalizare.

    Instituţiile de credit păstrează structura tradiţională a reţelei teritoriale, cu sucursale fizice şi agenţii, şi în acelaşi timp urmăresc să atragă şi să susţină şi clienţi care nu vor pune niciodată piciorul într-o agenţie, care nu-şi doresc să se apropie de sediul vreunei bănci şi care vor să facă toate operaţiunile bancare de pe propriul calculator sau smartphone. În aceste condiţii, băncile trebuie să construiască atât noi modele de business, cât şi infrastructura digitală care să le ajute să facă acest lucru, pentru a atrage şi clienţii digitali.

    Într-o lume tot mai digitală, era firesc ca şi bankingul să devină mai accesibil ca oricând. Inovaţia tehnologică schimbă modul în care serviciile bancare ajung la public, crescând rapiditatea, accesibilitatea, simplitatea, autonomia. Dar digitalizarea bankingului necesită şi investiţii consistente. Bankerii vorbesc de multe milioane de euro care iau calea aplicaţiilor online banking sau mobile banking, platformelor noi IT, produselor şi serviciilor open banking, resurse care sunt direcţionate către digitalizarea proceselor, a plăţilor sau în procesarea datelor.

    Există tot felul de aplicaţii pe telefoane şi pe tablete care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără să fie necesară deplasarea clienţilor la bancă.

    Unele bănci dau clienţilor credite online, există şi posibilitatea constituirii depozitelor online (exemple: TBI Bank şi Idea Bank au platforme digitale pentru a atrage depozite de la clienţi), sunt bănci care folosesc semnătura digitală (BCR, UniCredit, ING Bank), există serviciul de plată contactless cu telefonul mobil (BT Pay şi ING Pay), o bancă a renunţat la casieriile tradiţionale şi a decis înlocuirea lor cu ATM-uri speciale (ING Bank), sunt folosiţi roboţii pentru interacţiunea cu clienţii băncilor.

    Acestea sunt câteva dintre noile trenduri în digitalizarea bakingului local. Iar viitorul bankingului pare să se profileze tot mai mult în jurul unor platforme digitale (ex.: George – BCR; ING Home’Bank).

    Utilizarea tehnologiei, digitalizarea, a devenit în ultimii ani unul dintre obiectivele declarate ale bancherilor locali, care încearcă astfel să se apropie mai mult de clienţi.

    Cuvintele cheie pentru perioada următoare vor fi „digitalizare, inovare şi flexibilitate, astfel încât să putem oferi clienţilor noştri o experienţă de banking în concordanţă cu aşteptările”, susţine Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank şi preşedinte  executiv al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    El apreciază că decalajele în raport cu media statelor europene, precum gradul redus de bancarizare al României, de 58%, şi cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE, pot fi adresate inclusiv prin digitalizare. „Tehnologiile noi au puterea de a schimba paradigme şi comportamente în doar câteva luni. Devenim tot mai digitali, iar acest lucru este o provocare, dar şi o oportunitate”, mai spune Oprescu.

    Educaţia digitală este şi ea unul dintre pilonii pe care poate să fie creată prosperitate, în opinia lui Sergiu Manea, CEO al BCR. „Avem o infrastructură digitală solidă, avem o autostradă digitală bine făcută, iar statul trebuie să fie un jucător important în acest parcurs. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi un pas uriaş şi întreaga industrie a serviciilor ar fi încurajată să se angajeze în această direcţie”, apreciază şeful BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active.

    El susţine că BCR va continua să investească în integrarea noilor tehnologii, aşa cum sunt în prezent maşinile multifuncţionale, consilierea video 24/24, procesele robotizate, iar unităţile bancare vor fi din ce in ce mai digitalizate. „Până la finalul lui 2018, vom avea 125 de sucursale cashless BCR, iar până în 2020 vom investi 50 mil. euro în reţeaua teritorială de unităţi.”
    Pariul digital al BCR pentru următoarea perioadă se numeşte George, noua platformă bancară digitală dezvoltată de hubul fintech al Erste cu ajutorul unor tineri IT-işti români, care va schimba fundamental modul de a face banking, după cum spune CEO-ul BCR.

    „Rămânem o bancă de reţea, cu oameni pregătiţi şi tehnologie avansată. Vrem să fim o bancă mai bună, să continuăm investiţiile în digital, să inovăm şi să simplificăm, pentru a oferi celor pe 2,5 milioane de clienţi o experienţă cât mai bună. Avem aproape de lansare proiecte importante în zona digitalizării experienţei clienţilor. Susţinerea economiei româneşti prin acces la finanţare pentru companii şi digitalizarea rămân priorităţile noastre”, susţine şi Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Banca Transilvania şi Garmin au lansat recent opţiunea de plăţi contactless prin smartwatch: posibilitatea de a face shopping cu smartwatch-ul Garmin care are opţiunea Pay, prin conectarea cardurilor Visa BT cu acesta.

    BRD-SocGen vede în continuare potenţial de creştere atât pe piaţa de retail, unde va intensifica procesul de transformare digitală, cât şi pe piaţa corporate şi IMM. Un alt aspect important pe care îl are în vedere banca românească cu capital francez este îmbunătăţirea instrumentelor de electronic banking pentru clienţii corporate, astfel încât să îi ajute să-şi simplifice procesele, după cum spune François Bloch, CEO al BRD-SocGen.

    La rândul lui, Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, recunoaşte că digitalizarea schimbă rapid faţa sistemului bancar în această perioadă. „Vom continua să facem ceea ce am făcut şi până acum, să ne urmărim strategia stabilită şi să investim în cele trei direcţii: în relaţia cu clienţii, în traininguri, şi în digitalizare. Vom inova în ritm accelerat, ţinând cont de ritmul în care clienţii noştri adoptă şi folosesc tehnologiile noi. Îmi doresc să facem din Raiffeisen Bank o bancă mai agilă şi ne propunem o creştere peste media pieţei”, spune Van Groningen.

    Raiffeisen Bank a achiziţionat în 2017 o nouă platformă digitală pentru internet/mobile banking, furnizată de Backbase, lider în domeniu. Iar aplicaţia Smart Mobile a Raiffeisen are accesibilitate facilă, fiind prima aplicaţie din România care oferă suport pentru Face ID pentru iPhone X, autentificare în aplicaţie şi plăţi cu amprenta în iOS si Android; widget – vizualizarea rapidă a soldului printr-un singur swipe, după cum a transmis banca. La nivel de grup, Raiffeisen Bank International (RBI) este organizatorul celui mai mare accelerator fintech din Europa Centrală şi de Est – Elevator Lab,  aflat deja la a doua ediţie. În cele două ediţii, sute de companii au aplicat în program şi câteva dintre ele continuă să lucreze la prototipuri de produse şi servicii cu RBI.

    ING rămâne la planul său de a oferi clienţilor din România opţiunea unei bănci complet digitale, în 2018 lansând plata cu telefonul mobil (ING Pay) şi renunţând la casieriile tradiţionale, înlocuite cu ATM-uri speciale.

    „După ce acum aproape 15 ani am introdus conceptul de Self’Bank şi platforma de internet banking ING Home’Bank, schimbăm acum perspectiva bankingului concentrându-ne pe online şi mobil. Recentele lansări – ING Business, ING Pay şi ING SRLeu – susţin strategia digitală bazată pe o experienţă diferenţiatoare”, susţine Michal Szczurek, CEO al ING Bank România, una dintre băncile locale mari orientate înspre digitalizare.

    Aproximativ 70% dintre utilizatorii ING Home’Bank accesează serviciul de pe telefonul mobil pentru a face tranzacţii, a verifica contul, a rezerva o ofertă în ING Bazar sau a lua creditul de nevoi personale online. „Tot mai mulţi clienţi îşi doresc opţiunea unei bănci pur digitale, promisiune pe care ne-o asumăm, iar plata cu telefonul mobil este încă un pas în această direcţie. Relaţia cu banca ar trebui să ne facă viaţa mai uşoară, prin servicii simple, accesibile, sigure şi rapide tocmai pentru că sunt disponibile online şi pe mobil. Bankingul nu ar trebui să fie o povară, ar trebui să fie extrem de simplu şi accesibil, ca orice experienţă online”, în opinia şefului ING Bank România.

    De la an la an vedem că noua modă a digitalizării bankingului începe să prindă şi pe piaţa locală şi unii clienţi migrează dinspre mediul tradiţional către mediul virtual. Iar unele activităţi care sunt desfăşurate deocamdată tot prin interacţiune umană – dintre bancher şi client – pot migra în anii următori spre mediul online.

    Digitalizarea schimbă faţa bankingului clasic, având în vedere că poate să determine şi restructurarea reţelelor teritoriale ale băncilor, în condiţiile în care pe măsură ce românii vor îmbrăţişa din ce în ce mai mult tehnologia, va dispărea necesitatea unor sucursale bancare numeroase la colţul străzii. Iar în cazul sucursalelor bancare rămase, digitalizarea poate să antreneze modernizarea acestora.

    Şi concurenţa pune presiune pe bancheri să accelereze procesul digitalizării. Concurenţa altor bănci sau, mai nou, concurenţa venită din partea altor jucători, nonbancari.

    Modelul tradiţional de afaceri al băncilor a început să fie provocat de unele start-up-uri fintech şi de alte companii ce au pătruns în acest sector, cum ar fi operatorii telecom sau reţelele sociale.
    În ultimii ani, o serie de jucători „netradiţionali” au intrat în sfera serviciilor bancare, cum ar fi marile platforme online Google sau Facebook sau operatorii de telecom. Pe segmentul transferurilor de bani a intrat şi Orange, liderul pieţei locale telecom, cu serviciul Orange Money, prin intermediul căruia utilizatorii pot plăti facturi de utilităţi, reîncărca opţiuni pentru cartele preplătite de telefonie mobilă şi pot primi şi transfera bani. Iar grupul francez Orange vrea şi o bancă – Orange Bank. În schimb, după patru ani de la lansare, Vodafone a decis să închidă anul trecut experimentul desfăşurat în România cu serviciul de plăţi de pe telefonul mobil M-Pesa, prin care grupul britanic a testat apetitul pieţelor din Europa pentru proiectul care s-a dovedit a fi un real succes pe continentul african.

    În atmosfera entuziastă a digitalizării care dă impresia că miracolele tehnologice fac să dispară toate problemele, nu lipsesc însă şi provocările şi riscurile digitalizării. Şi interfaţa umană nu va dispărea total din banking…

    Cum s-au digitalizat băncile mari de pe piaţa românească

    BCR
    A lansat, în premieră, serviciul e-Factura, în colaborare cu Transfond.
    A implementat soluţii robotizate (RPA – Robotic Process Automation) pentru optimizarea proceselor de business.
    Primul concept integrat internet-mobile-telefon banking (2010).
    A lansat în premieră în România autentificarea cu amprentă pentru canalele digitale (2016).
    Prima soluţie de plată de transport public, certificată internaţional cu Visa şi MasterCard (2017-2018).
    A lansat eGO – primul serviciu de car sharing cu maşini electrice oferit de o bancă (2017).
    Primul card de credit oferit de o bancă cu aprobarea limitei instant – card IKEA (2018).
    Transformarea a 125 de sucursale în sucursale cashless (2018); pentru perioada 2018-2020, BCR a programat investiţii de 50 mil. euro pentru modernizarea reţelei teritoriale.
    BCR susţine că are cea mai mare reţea naţională de ATM–uri – peste 2.000 de bancomate/multifuncţionale şi POS – mai mult de 15.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianţi, precum şi servicii de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce.
    Lansarea platformei digitale George (2018) – primul banking inteligent din România. Cea mai populară platformă de digital banking din Europa, având deja peste 3 milioane de utilizatori în Austria, Cehia şi Slovacia. Platforma a fost proiectată de hubul de inovaţie de la Viena al Erste Group cu aportul mai multor tineri IT-işti români.

    Sursa: BCR

    Banca Transilvania
    Aplicaţia BT Pay pentru plăţi contactless cu telefonul mobil, lansată la începutul anului 2018. BT Pay este prima aplicaţie de tip wallet din România.
    Banca Transilvania a semnat în toamna anului 2018 un parteneriat pentru digitalizare împreună cu companiile Druid şi UI Path, urmărind să folosească tehnologiile integrate de automatizare şi inteligenţă artificială pentru cei peste 7.000 de angajaţi.
    Banca Transilvania a lansat prima platformă de soluţii nonbancare pentru IMM-uri, BT Store, prin care oferă acces clienţilor săi la oferte preferenţiale. Soluţiile pornesc de la facturare, contabilitate primară, gestionarea cashflow-ului, până la recrutarea de angajaţi.
    Robotul Livia de la Banca Transilvania oferă clienţilor persoane fizice, prin Facebook Messenge sau Skype, informaţii/răspunsuri cu privire la conturile, produsele şi serviciile pe care le au la Banca Transilvania.
    Banca Transilvania a lansat şi robotul Raul, pentru comunicarea cu antreprenorii.
    Aplicaţia PAGO, care centralizează toate facturile de utilităţi într-un singur cont, este dezvoltată în parteneriat cu BT şi susţinută de MasterCard.
    BT a lansat cardul de masă, versiunea digitală a bonurilor de masă tipărite. Este destinat cumpărăturilor alimentare şi plăţii consumaţiei la restaurant în reţeaua de parteneri ai băncii.
    Banca din Cluj are peste 3,2 milioane de carduri şi accesorii de plată BT Pay – aplicaţie, ceas, brăţară şi sticker contactless.
    Reţeaua Băncii Transilvania include 47.000 de POS-uri şi aproape 1.800 de ATM-uri, bancomate multifuncţionale (BT Express Plus) şi automate de plăţi (BT Express).

    Sursa: Banca Transilvania

    BRD-SocGen
    BRD-SocGen are 2.000 de maşini din familiile bancomate (ATM), multifuncţionale (MBA) şi kioskuri pentru plăţile de facturi (ROBO), cu o creştere de aproape 50% faţă de anul 2017 pentru multifuncţionale.
    Are 500.000 de clienţi activi în digital.
    Functionalităţi precum:
    – plăţi de facturi (lista extinsă de facturieri şi variante multiple de plată: bar code, poza din galerie, template-uri predefinite).
    – QR payments.
    – fonduri de investiţii (pe net, subscriere direct din online).
    – deschideri de conturi (curente şi economii din online).
    BRD a adăugat, în toamna anului 2018, o funcţionalitate – unică pentru moment
    pe piaţa bancară din România – în
    aplicaţia mobilă MyBRD Mobile:
    agregatorul de conturi ContAll.
    Acesta îi permite oricărui utilizator al aplicaţiei MyBRD Mobile să aibă acces, într-un singur loc, la informaţii în legătură cu conturile şi produsele deţinute atât la BRD, cât şi la alte bănci: conturi curente, credite şi carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii, soldul, precum şi  istoricul tranzacţiilor realizate. ContAll din MyBRD Mobile oferă şi posibilitatea de a vizualiza cheltuielile împărţite pe categorii cum ar fi alimentaţie, utilităţi sau sport. În prima fază a lansării, ContAll agregă informaţii referitoare la conturile şi produsele bancare deţinute la BRD, BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi ING Bank.
    Stocul de contracte de internet şi mobile banking pentru clienţi persoane fizice a ajuns la 1,5 milioane. Numărul abonaţilor MyBRD Mobile a crescut cu +40%.
    BRD-SocGen susţine că se numără printre iniţiatorii tehnologiei contactless în România, a derulat primul pilot al tehnologiei NFC din sistemul bancar românesc, a oferit funcţionalităţi inovatoare pentru serviciul mobile banking (split the bill, transferul de bani către un număr de telefon, transferul de bani între două telefoane mobile prin simpla atingere).
    BRD-SocGen are aproximativ 2,4 milioane de carduri şi o reţea de acceptare de aproximativ 28.000 de POS-uri şi mai mult de 1.500 de ATM-uri.

    Sursa: BRD-SocGen

    UniCredit Bank
    UniCredit Bank susţine că are una dintre cele mai moderne aplicaţii de mobile banking de pe piaţă; la începutul anului 2018, banca a lansat facilităţi noi în varianta actualizată a aplicaţiei sale de mobile banking, inclusiv introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele
    iPhone X.
    Card Meniu, care la momentul lansării a constituit o premieră pe piaţa românească, este o alternativă modernă de înlocuire a tichetelor valorice de masă emise pe suport hârtie finanţate de stat.
    UniCredit Bank a lansat două produse pentru segmentul de clienţi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), respectiv mPOS –  un dispozitiv inovator pentru acceptarea plăţilor fără numerar, precum şi soluţia dedicată de Mobile B@nking, completând astfel ofertele de digitalizare de pe zona de persoane fizice.
    Unul dintre cele mai noi produse din portofoliul UniCredit este Genius Cont, o ofertă de cont curent cu numeroase avantaje digitale.
    UniCredit a demarat în 2018 procesul de migrare de la semnătura pe suport hârtie la semnătura digitală, susţinută de un certificat calificat pentru cele mai importante procese din sucursală. UniCredit este primul grup bancar din România care foloseşte o semnătură electronică calificată emisă de o autoritate de certificare din România, aceasta având valoare juridică identică semnăturii olografe.
    UniCredit susţine că digitalizarea şi inovarea sunt factorii cheie ai creşterii şi îşi propune să devină un jucător de top în domeniul retailului bancar digital din România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului UniCredit.

    Sursa: UniCredit 

    ING Bank
    Platforma ING Home’Bank a depăşit limitările unei platforme de internet banking bazată pe servicii de transfer, oferind produse mai complexe, ca fonduri mutuale, depozite sau credite. ING Home’Bank avea la finalul lunii septembrie 2018 un număr de 680.000 de clienţi activi, 55% dintre aceştia folosind aplicaţia de mobil.
    În septembrie 2017 a fost lansat creditul de nevoi personale disponibil instant. În 2018, ING a actualizat acest produs cu opţiunea refinanţării creditelor direct din Home’Bank, ca o soluţie complementară la oferta iniţială.
    În primul semestru din 2018 ING a lansat două produse noi: ING Pay – serviciul care permite plata cu telefonul – şi ING SRLeu – linia de credit instant pentru micro-companii. Opţiunea ING Pay, care permite plata cu telefonul, a ajuns până în septembrie la peste 1 milion de tranzacţii realizate.
    Anunţată prima dată în februarie 2018, ING Business – platforma omni-channel de internet banking pentru clienţii de mid-corporate banking – a fost actualizată cu noi funcţionalităţi. ING Business oferă nu doar componenta de tranzacţionare, dar şi pe cea de self-service şi canalul direct şi personalizat de comunicare. Funcţionalităţile vor deveni vizibile clienţilor gradual.
    ING Bank a aplicat din noiembrie 2018 un nou model operaţional, devenind prima bancă locală ce operează fără casierii şi ghişee, birourile teritoriale fiind destinate produselor mai complexe, consultanţei oferite de angajaţi, precum şi pentru derularea operaţiunilor de tip self-service.
    Principalul canal de tranzacţionare continuă să fie ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile vor putea să fie folosite până la finalul anului 2018 şi de persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.
    Opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank se va simplifica, iar clienţii vor putea să transfere banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS, ca până acum.
    Office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii să poată depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat.

    Sursa: ING Bank

     

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Un antreprenor din Iaşi vrea să facă un milion de euro din exportul de software

    „Când a venit vremea să plec pentru a urma o carieră în industria IT, mi-am dat seama repede că cel mai bine este să îmbin cunoştinţele tehnice pe care le-am dobândit în timpul studiilor cu experienţa trăită în companie pentru a lucra pe cont propriu. Startul a fost o companie de servicii web pe care am început-o cu un coleg de facultate”, povesteşte antreprenorul.

    Costi Teleman este fondatorul şi CEO-ul IntelligentBee, o companie din Iaşi specializată în furnizarea de servicii de dezvoltare software şi suport tehnic. A petrecut cinci ani ca angajat în timpul facultăţii, perioadă în care spune că a făcut de toate, iar printre aspectele care au condus la dezvoltarea sa se numără observarea şi participarea activă la evoluţia unei companii de la cinci la 50 de oameni. Ideea de a porni IntelligentBee i-a venit după ce a plecat din compania la fondarea căreia a participat şi despre care spune că se îndrepta mai mult în zona de vânzări. „Fiind programator şi simţind o creştere a pieţei de produse online, am decis că pot creşte o companie de servicii de dezvoltare în această direcţie. Aşa a luat naştere IntelligentBee, o companie care livrează soft la comandă şi suport tehnic către clienţii corporate din toată lumea.”
    Spune că la început compania era formată cu precădere din oameni extrem de bine pregătiţi tehnic, însă cu abilităţi de promovare şi vânzări reduse – prin urmare, primele obstacole au apărut atunci când au început să caute contracte.

    „Am dat apoi peste o altă problemă, pentru că a trebuit să dimensionăm corect numărul de oameni care pot livra serviciile către clienţi. Ne-a luat ceva timp să găsim o metodă sustenabilă de a creşte compania şi credem că am găsit-o”, spune Costi Teleman. Din punctul lui de vedere, succesul se leagă de managementul mai bun al capitalului uman şi introducerea de produse proprii în ecuaţie. „Acest lucru ne permite să creştem cifra de afaceri într-un ritm mai alert decât creşterea numărului de angajaţi.”

    Echipa s-a dezvoltat constant, an de an, pe măsură ce numărul de proiecte a crescut; numărul angajaţilor a ajuns în prezent la 35.
    „Dacă până în 2014 aveam cu precădere oameni de execuţie − programatori şi suport tehnic − de atunci am început să aducem lângă noi oameni cu experienţă pe departamente care sunt critice pentru creşterea oricărei companii, cum ar fi resurse umane, vânzări, marketing şi aşa mai departe.” Dintre proiectele dezvoltate de IntelligentBee, el aminteşte de Eventway.io, o platformă de ticketing destinată organizatorilor de evenimente din toată lumea.

    „Prin această platformă i-am putut ajuta pe cei de la Afterhills, cel mai mare festival de muzică şi artă din Moldova, să-şi administreze mai eficient vânzările de bilete pentru ediţia din acest an. Mai mult, ne-am îmbunătăţit platforma, iar noua versiune a atras mai mulţi clienţi decât ne-am aşteptat.”
    Printre aceştia se numără Salvaţi Copiii, TEDx sau FabLab. Platforma Eventway.io se bazează pe modelul business-to-business şi se adresează organizaţiilor şi companiilor naţionale şi internaţionale. Până acum, investiţia în proiect s-a ridicat la 60.000 de euro, urmând ca până la finalizare, în 2019, să mai fie investiţi încă 140.000 euro.

    Din punctul de vedere al antreprenorului, piaţa locală de servicii software şi suport tehnic este cel puţin la fel de competitivă, din punctul de vedere al calităţii serviciilor comparativ cu preţul, ca orice altă ţară din Europa de Vest.
    „Pentru noi a fost totuşi o piaţă în schimbare, însă raportul a rămas la fel de bun. Dacă acum 10 ani preţul pentru serviciile furnizate de companii româneşti era mai mic decât acum, iar experienţa era şi ea limitată din cauza lipsei de expunere la proiecte cu adevărat complexe, acum au crescut experienţa, nivelul calităţii de execuţie a serviciilor, precum şi preţul. Acum ne putem bate cu cei mai buni jucători de pe piaţă.”
    El oferă ca exemplu creşterea unui produs online pentru un client din Statele Unite, încă de la înfiinţarea companiei respective, în urmă cu opt ani. „Dacă atunci când am început să lucrăm cu ei erau foarte mici, nu aveau nici măcar un sediu, am continuat să-i ajutăm atât pe partea de dezvoltare de software, cât şi de suport tehnic până când, acum un an, au fost listaţi la Bursa din New York, iar acum două săptămâni au fuzionat cu Twilio, o tranzacţie care  s-a ridicat la 2 miliarde de dolari. Suntem mândri că am avut şansa să fim acolo şi să ajutăm la creşterea lor şi că încă le suntem parteneri.”

    Potrivit presei internaţionale, Twilio, o companie de cloud computing cu sediul central în San Francisco, a anunţat cumpărarea SendGrid (o platformă de comunicare pentru clienţi) într-o tranzacţie estimată la 2 miliarde de dolari.
    Potrivit ZF, piaţa locală de software şi de servicii de IT va depăşi în 2019 două praguri istorice: numărul de IT-işti va trece de 100.000, iar valoarea totală a industriei va trece de 5,1 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de compania de cercetare şi consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC) şi Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS).

    Pentru anul în curs însă, Costi Teleman şi-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 1 milion de dolari. „Asta ar însemna să marcăm o nouă creştere, cum de altfel s-a întâmplat cam în toţi aceşti ani, de la înfiinţare şi până în prezent.“
    Costi Teleman vede o trecere din ce în ce mai accelerată a sectorului IT de la dezvoltarea de servicii la crearea de produse proprii, care să se folosească de cele mai noi tehnologii disponibile la nivel mondial. Capacitatea de execuţie există deja, spune el, stimulată de foarte multe proiecte pentru pieţele din vest sau de peste ocean.
    „Acum suntem în procesul de formare a capacităţii de promovare, de management al performanţei şi de finanţare. În maximum doi ani vom lucra la produse pe care le vor folosi oamenii din întreaga lume, însă ele vor fi româneşti.”

  • Bitcoin s-a prăbuşit la minimul ultimelor 13 luni. La apogeu, criptomoneda era cotată la peste 19.700 de dolari. Vezi cât a ajuns acum să valoreze

    Bitcoin a atins luni minimul ultimelor 13 luni, la 5.173,23 dolari pe platforma Bitstamp, informează Reuters.
     
    Bitcoin a coborât cu 5,2%, de la 5.270 dolari.
     
    Şi bitcoin, dar şi alte monede virtuale, cum sunt ethereum sau XRP, au avut o perioadă de scădere, pe fondul temerilor legate de o eventuală scindare a bitcoin şi a efectelor pe care acestă mişcare le-ar putea avea asupra pieţei.
     

  • BoemUrban lansează platforma marketplace pentru magazine de fashion creativ

    Conceptul unic adus pe piaţă de BoemUrban – Produse de design vestimentar boem şi urban – a încheiat anul 2017 cu o cifră totală de afaceri de peste 1,6 miliarde de lei, previziunile până la final de 2018 fiind vizând o creştere de 30%. În acest moment, pe platforma BoemUrban.ro sunt reunite produsele a 18 furnizori, inclusiv produsele proprii. “Din 2017, momentul în care am început să listăm produsele pe BoemUrban.ro, ne bucurăm de vânzări la acelaşi nivel cu cele înregistrate pe platforme cu o vechime de 7-8 ani”, spune Irina Pascu, manager comercial şi acţionar Natalee, cel de-al doilea furnizor la nivel de vânzări de pe platformă, după produsele proprii BoemUrban.

    Având în spate o experienţă de retail începută în 2007 printr-un magazin fizic, fondatoarea BoemUrban propune, prin lansarea marketplace-ului, o noutate în e-commerce-ul românesc, aducând împreună creatori, producători şi importatori ale căror produse reprezintă o alternativă la produsele mass-market. “Fiecare furnizor are posibilitatea de a-şi administra catalogul de produse, dar şi comenzile, din platforma BoemUrban.ro. Aceasta a avut parte de o investiţie semnificativă în partea tehnică, de aproximativ 340.000 lei printr-o schemă de Minimis în cadrul Programului de Dezvoltare a Comerţului implementat de Ministerul pentru Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în 2017. Am vrut să ne asigurăm că experienţa în marketplace este una impecabilă atât pentru clienţi cât şi pentru seller. Numitorul comun al furnizorilor noştri este lipsa de prejudecată când vine vorba de creativitate, croială, textură şi inovaţie”, spune Magda Cojanu, owner BoemUrban.

    BoemUrban se pregăteşte pentru Black Friday cu stocuri şi discount-uri semnificative. Produsele ce urmează să intre în cel mai aşteptat eveniment de reduceri din România sunt  importate din India, Thailanda şi Italia şi create în ateliere autohtone, manual, în serii limitate, lucru ce stă la baza conceptului BoemUrban ca marketplace. 

  • De la agendă la Excel

    “Studiind piaţa, am vrut să vin în întâmpinarea hotelierilor cu un produs software complet, o experienţă la un alt nivel”, descrie Amalia Ştefan, fondatoarea platformei Juvo Hospitality, motivul pentru care a pus bazele businessului.

    A lansat software-ul Juvo Hospitality în luna noiembrie a anului trecut cu o investiţie iniţială de 500.000 de euro din fonduri proprii, sumă care a fost direcţionată spre tehnologie şi resursa umană. „Vânzarea softului a început în luna aprilie. Până în luna iunie am semnat contracte în valoare de 6.110 de euro. Pentru România, Juvo Hospitality este un business nou, ne aşteptăm la o creştere de 15% în urma târgului de turism WTM de la Londra, la care vom participa în noiembrie”, preconizează antreprenoarea.

    Echipa care a lucrat la crearea softului a fost alcătuită din 21 de persoane cu tot cu colaborări, acţionari fiind Amalia Ştefan şi Oxford Investment Alliance SRL. Softul internaţional dezvoltat şi în România prin Juvo Hospitality a fost lansat însă pentru prima dată în UK. Biroul din Londra, care în prezent deţine 310 unităţi hoteliere în portofoliu, a fost înfiinţat în urmă cu patru ani, iar în 2017 a generat venituri de 1,7 milioane de euro, cu o creştere de 35% în primele şase luni ale anului acestuia faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.

    „Printr-un sistem automatizat, softul Juvo Hospitality îi ajută pe hotelierii locali să se conecteze şi să îşi dezvolte reţeaua de distribuţie la nivel internaţional, să gestioneze eficient rezervările, să îmbunătăţească sistemul operaţional, administrarea eficientă a hotelului şi managementul hotelier”, explică Amalia Ştefan rolul software-ului. Cum funcţionează însă acesta?

    „Juvo Hospitality este un CRS (Central Reservation System – sistem central de rezervare) creat pentru a conecta o proprietate sau un lanţ de proprietăţi la GDS (Global Distribution System – sistem global de distribuţie), care conectează peste 600.000 de agenţii de turism şi clienţi corporativi din întreaga lume, IDSuri (Internet Distribution Systems) compuse din portaluri de călătorie online, wholesaleri online şi operatori de turism de top şi orice centre de relaţii cu clienţii conectate la hotel. Toate acestea, într-un sistem unic, care include şi un BE (Booking Engine – motor de rezervări) online pentru site-ul oficial al hotelului.”

    Anul acesta, platforma a înregistrat o rată de creştere a numărului de clienţi de 38%, comparativ cu 2017. Clienţii Juvo Hospitality sunt reprezentaţi exclusiv de companii, software-ul fiind dedicat hotelurilor. La momentul actual, în portofoliul businessului se regăsesc peste 250 de unităţi de cazare, unul dintre cei mai mari clienţi de pe piaţa locală fiind Phoenicia Hotels.

    Businessul se monetizează prin pachete cu plată lunară, cu preţuri cuprinse între 99 euro şi 250 euro/lună, tarif care include servicii cum ar fi sistemul de management al proprietăţii, CRS, site, management reputaţional, comparaţii de preţuri etc.

    Amalia Ştefan a terminat Geografie la Universitatea Bucureşti şi şi-a început cariera în 2002, într-o mică agenţie de turism din Capitală. Cu tehnologia a luat contact pentru prima dată în 2009, în Praga, Cehia – în cadrul companiei Invia.cz, „un loc de suflet de unde am învăţat foarte mult”, unde a început pe o poziţie de team leader, iar după numai cinci luni a fost avansată ca sales manager pe România.

    În octombrie 2011, a plecat să lucreze într-o altă agenţie de turism din Bucureşti, unde a rămas până în 2015, când a ales Booking.com, unde a intrat „din dorinţa de a vedea cum se întâmplă lucrurile, cum se dezvoltă activitatea într-un OTA (Online Travel Agency)”. A fost timp de peste un an account manager şi spune că i-a plăcut foarte mult partea de partnership.

    A urmat eMAG, o companie „unde te poţi dezvolta, unde chiar poţi spune ce îţi doreşti să realizezi şi cu siguranţă eşti ajutat de întreaga echipă”, unde a lucrat timp de un an tot pe poziţia de account manager. „Consider că fiecare job, fiecare KPI (Key Performance Indicator – n. red.) atins m-a ajutat să construiesc o temelie solidă şi să mă dezvolt”, spune ea.

    Acum are 35 de ani, îşi împarte poziţia de CEO al Juvo Hospitality cu cea de mamă şi spune că pasiunile sale sunt cărţile şi timpul petrecut cu fetiţa ei, dar, bineînţeles, şi călătoriile, printre destinaţiile sale preferate numărându-se Tropea, Barcelona şi Havana: „Atunci când faci parte din industrie, călătoriile devin un viciu”.

    Antreprenoarea vede provocările ca pe o modalitate de a-şi depăşi limitele şi spune că o provocare majoră este să îi facă pe oameni „să înţeleagă că tehnologia îi ajută şi nu îi înlocuieşte”. În toate discuţiile cu diverşi oameni de afaceri, povesteşte că încearcă să îi facă pe aceştia să înţeleagă că tehnologia „le îmbunătăţeşte vieţile” şi le uşurează munca: „Cu ajutorul tehnologiei, din ce în ce mai multe companii îşi pot lăsa personalul să aleagă dacă vrea să lucreze din birou, de acasă sau dintr-o cafenea. Sunt companii care au făcut economii uriaşe alegând ca angajaţii lor să lucreze remote”, descrie ea unul dintre avantajele tehnologiei.

    Un alt proiect al Amaliei Ştefan este Academia Juvo, care „s-a născut din dorinţa de a oferi acces hotelierilor la ultimele noutăţi din domeniul turismului. A început prin a fi un proiect online, dar la solicitarea hotelierilor am susţinut workshopuri şi traininguri în mai multe locaţii din ţara. Am susţinut şi clase online prin webinarii, unde am discutat despre revenue management, operaţional şi marketing. Investiţia nu a fost financiară, am investit timp şi suflet”. Ea spune că, din punctul său de vedere, piaţa din sud-estul Europei „încă nu a atins apogeul pe partea tehnologiei. Acum studiază, încearcă să ajungă la un nivel atins de mai mulţi ani de piaţa din vest. Acesta a fost şi motivul pentru care am lansat Juvo Academy.“

    În ceea ce priveşte planurile de extindere pentru anul următor, antreprenoarea spune că „pentru 2019 ne dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţa românească şi să lansăm Juvo Hospitality în Grecia şi Egipt”, proiecte pentru care are pregătită o investiţie de 100.000 de euro. „Tehnologia este o piaţă în continuă dezvoltare. Investiţiile sunt continue, tocmai pentru a oferi cele mai bune servicii clienţilor noştri.”
    Cât despre influenţa pe care o are digitalizarea în industria hotelieră, în opinia Amaliei Ştefan, există „în mod evident o tendinţă a unităţilor de cazare de a trece de la modelul clasic de lucru la modelul online”, completând că, totuşi, încă există „în acest moment multe unităţi de cazare care îşi ţin evidenţa pe agende sau care au un sistem de gestionare hotelieră clasic”.

    Povesteşte că a întâlnit oameni de afaceri şi investitori care încă mai consideră că a avea un sistem cloud este un lucru foarte rău, ba chiar periculos. „Percepţia acestora se schimbă când realizează că pot vedea situaţia hotelului cu un singur clic, când pot avea toate sistemele de rezervări într-un singur loc, având astfel acces la rapoarte detaliate rapid. Tehnologia poate uşura munca de zi cu zi, dar, în acelaşi timp, cu o strategie bună poţi creşte numărul rezervărilor online, ca şi prin canalele de distribuţie.”

    Antreprenoarea crede că platformele de tip Airbnb „nu afectează industria hotelieră. Un client obişnuit cu toate condiţiile unui hotel va fi mai reticent să închirieze un apartament sau o casă pe platforma Airbnb. Fiecare business are propria piaţă. Însă competiţia ne face mai buni şi ne ajută să ne creştem calitatea serviciilor oferite”, încheie ea.

    În prezent, Juvo Hospitality are cinci angajaţi în biroul din România şi 12 în cel din Marea Britanie. Amalia Ştefan spune că „piaţa din UK este mult mai axată pe revenue management şi tehnologie. Angajaţii nu sunt diferiţi, totul depinde de tine ca şi CEO, să creezi un cadru frumos de muncă, şi cu siguranţă vei fi răsplătit cu performanţă“. 

  • Global Technical Group lansează CAVI Share Alert, prima platformă software din România dedicată eficientizării serviciilor de intervenţie rapidă

    Platforma CAVI Share Alert este un produs 100% românesc. A fost dezvoltată în întregime de Global Technical Group şi este rezultatul a aproximativ 2 ani de muncă şi al unei investiţii de peste 1 milion de euro.

    CAVI Share Alert este bazată pe un concept modern de dispecerizare, care permite monitorizarea şi comunicarea cu echipajele de intervenţie mobile înscrise în platformă, pentru realizarea intervenţiilor de securitate la obiectivele aflate sub supraveghere.

    Platforma asigură gestionarea alarmelor prin intermediul unei aplicaţii de monitorizare a evenimentelor (CAVI Share Alert Web), ce poate fi utilizată la nivel de dispecerat, respectiv a unei aplicaţii pentru dispozitive mobile (CAVI Share Alert App), utilizată de echipajele de intervenţie, în scopul eficientizării serviciului de intervenţie.

    „Echipajele de intervenţie înscrise în platformă pot recepţiona în aproximativ 20 de secunde toate solicitările de alertare şi pot confirma disponibilitatea de a prelua o misiune. În funcţie de timpul de intervenţie estimat, server-ul Share Alert alocă misiunile către echipajele cel mai bine poziţionate, indiferent de compania deţinătoare, astfel încât să asigure optimizarea costurilor şi scurtarea timpilor de răspuns”, spune Fadi Rida, fondator şi CEO al Global Technical Group. „În prezent, în platforma CAVI Share Alert sunt înrolate peste 400 de echipaje de intervenţie de la 40 de firme specializate. Estimăm dublarea numărului de echipaje înscrise în platformă în următoarele 12 luni şi gestionarea a aproximativ 10.000 de incidente în fiecare lună”, adaugă Fadi Rida. 

    Spre deosebire de platformele de dispecerizare clasice, CAVI Share Alert inovează piaţa serviciilor de intervenţie, permiţând companiilor să beneficieze de cei mai mici timpi de intervenţie, prin accesul la mult mai multe echipaje operative şi oferind firmelor care asigură serviciile de intervenţie mobilă posibilitatea de a acoperi un areal geografic cu un număr mare de echipaje.

  • Google recrutează în Bucureşti. Care sunt condiţiile

    Cerinţele minime pentru aplicare sunt ca aplicantul să fie în penutlimul an de stiudiu de licenţă sau master. Sunt considerate avanataje experienţele anterior în domeniul vânzărilor, reclamelor, consultanţei, relaţii clienţi, marketing sau zone apropiate.

    „Ideea Gmail a veni de la un singur <<googler>>. Acum platforma are pesre 425 de milioane de utilizatori. La Google, fiecare <<googler>> poate avea un impact uriaş, şi nu este diferit pentru  cei care se află în internship – aceştia sunt actorii-cheie în inovaţie”, scriu reprezentanţii companiei pe platforma citată.

    Responsabilităţile şi detaliile proiectului vor fi comunicate de către companie, bazându-se pe istoricul educaţional al candidatului, pe interesele şi calităţile acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O platformă fintech locală reprezintă România în competiţia Central European Startup Awards (CESA)

    Instant Factoring a ajuns în etapa regională a CESA câştigând finala din România, la categoriile Cel mai bun startup al anului şi Cel mai bun startup FinTech. Compania va concura la Varşovia la categoriile menţionate cu startup-rile finaliste în concursurile locale din cele zece ţări participante. De asemenea, alte şapte startup-uri româneşti şi trei antreprenori & investitori români vor fi prezenţi în finala regională în alte categorii de concurs.   

    Central European Startup Awards este una dintre cele mai importante competiţii din regiune dedicate startup-urilor, având 10 ţări participante: Austria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Ungaria. Concursul acordă recunoaştere, celebrează şi conectează reţeaua startup-urilor din Europa Centrală şi de Est, aducând împreună startup-urile şi investitorii. Etapa finală, Global Startup Awards, va întruni finaliştii din 60 de ţări, de pe 3 continente, şi se va desfăşura în China la finalul anului 2018.

    Instantfactoring.com furnizează companiilor româneşti lichidităţile de care au nevoie pentru desfăşurarea activităţii de zi cu zi, prin finanţarea facturilor, transformându-le în cash în mai puţin de 24 de ore. Compania estimează că peste 10.000 de companii mici româneşti îi vor folosi serviciile până la sfârşitul anului 2022, cu o valoare medie a facturii finanţate de aproximativ 2.000 Euro.

    ”Obiectivul nostru este să facem finanţarea uşoară şi accesibilă pentru companiile mici care au atât de mare nevoie de cash şi pe care nu îl gasesc uşor şi repede în momentul de faţă. Astfel, venim cu o soluţie disruptivă, menită să spargă barierele impuse de bănci sau instituţiile clasice de finanţare, prin decizii de credit luate în maximum 2 ore şi transferarea banilor în contul clientului în mai puţin de 24 de ore. În acelaşi, acordăm suport clienţilor în timp real şi transparenţă a preţului, întreg procesul fiind desfaşurat exclusiv online”, declară Elisa Rusu, CEO şi cofondator.

    Compania estimează că în România sunt peste 400.000 de micro-companii şi companii mici care suferă de pe urma lipsei soluţiilor de finanţare uşor accesibile. Micro-întreprinderile au venituri anuale de până la 2 milioane euro, reprezentând 98% din totalul companiilor active şi 26% din totalul veniturilor mediului de afaceri românesc.

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

     

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.