BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Fabricile locale au produs haine şi pantofi Zara, H & M şi Burberry de 18,8 mld. lei, dar pierd 10.000 de salariaţi pe an

    Deşi businessul a crescut semnificativ în ultimii opt ani, industria în totalul său a pierdut aproape 90.000 de salariaţi. Astfel, la finalul anului trecut numărul total de oameni angajaţi în domeniu era de puţin peste 200.000.
     
    România este unul dintre cei mai mari producători mon­diali de textile, îmbrăcă­minte şi încălţăminte, cu o istorie îndelungată şi o tradiţie ce da­tează dinainte de ’89. Anul trecut, fabricile locale au avut în­casări de 18,8 mld. lei, po­trivit calculelor ZF pe baza da­telor de la Registrul Comerţului. Pentru această analiză au fost luate în calcul toate CAEN-urile corespunzătoare situate între 1310 – Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi 1520 – Fabricarea încălţămintei. Nu au fost luate însă în considerare CAEN-urile care nu au legătură cu domeniul, cum este cazul producţiei de textile pentru alte activităţi, de pildă industria auto.
     

  • Revoluţia fiscală | Primele mărturii de la cei care au decis să aplice split TVA: Este haos! Este o pierdere de timp inutilă

    „Conducerea companiei unde lucrez a decis să aplice split TVA de la 1 octom­brie, datorită facilităţilor. Nu am avut niciun cuvânt de spus, a trebuit să mă confor­mez. Este haos! Trei oameni blocaţi să ţină evidenţa strictă a plăţilor şi încasărilor. Cu tre­zo­reria nu se putea lucra, aveam cu ei în octom­brie zece telefoane pe zi în care le ex­plicam eu ce şi cum se face“, a spus un con­tabil, citat de Tax Advisors, cea mai puternică comu­nitate de profesionişti contabili de pe Facebook.

    În plus, el a mai spus că a fost ne­voit să deschidă un cont la o bancă pentru ca operaţiu­nile să fie mai facile şi pentru că nu se poate lucra online cu Trezoreria.

    „Au mai deschis în Trezorerie încă un cont intermediar, prin care tre­buie să plimb sumele. Fac situaţii extra­­contabile pentru a-mi veri­fica con­tinuu sumele TVA. La plă­ţile par­ţiale groaznic, la avan­suri de ase­menea. Dau telefoane inutile cli­enţilor ce nu aplică split pentru a le explica cum să-mi facă plăţile. Este o pierdere de timp inutilă, fără niciun efect benefic“, a declarat unul din contabilii dintr-o firmă care a aplicat TVA split de la 1 octom­brie.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Florin Piersic, despre moartea Stelei Popescu: Este o mare pierdere pentru noi

    Florin Piersic a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că Stela Popescu era generoasă şi încerca mereu să ajute oamenii.

    ”Stela Popescu a fost ca o soră pentru mine, a fost o prietenă extraordinară, nu exista un loc în care să se ducă şi să nu spună ceva frumos despre mine, aveam ceva împreună. Avea întotdeauna un lipici la mine extraordinar de ani şi ani de zile şi spunea <să nu vă puneţi cu Piersic că pe ăsta nu îl taie nimeni, niciodată, la nimic>. Era bună, generoasă, încerca să ajute oamenii, nu putea spune <nu> nimănui, era cumsecade, talentată. A fost un personaj, pentru că a interpretat multe personaje în teatru şi film. Este o mare pierdere pentru noi”, a spus Piersic.

    Actriţa Stela Popescu a murit, joi, la vârsta de 81 de ani, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Piersic, despre moartea Stelei Popescu: Este o mare pierdere pentru noi

    Florin Piersic a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că Stela Popescu era generoasă şi încerca mereu să ajute oamenii.

    ”Stela Popescu a fost ca o soră pentru mine, a fost o prietenă extraordinară, nu exista un loc în care să se ducă şi să nu spună ceva frumos despre mine, aveam ceva împreună. Avea întotdeauna un lipici la mine extraordinar de ani şi ani de zile şi spunea <să nu vă puneţi cu Piersic că pe ăsta nu îl taie nimeni, niciodată, la nimic>. Era bună, generoasă, încerca să ajute oamenii, nu putea spune <nu> nimănui, era cumsecade, talentată. A fost un personaj, pentru că a interpretat multe personaje în teatru şi film. Este o mare pierdere pentru noi”, a spus Piersic.

    Actriţa Stela Popescu a murit, joi, la vârsta de 81 de ani, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este femeia care a organizează unul dintre cele mai exclusivite JOCURI DE POKER din lume. ” Într-o noapte am văzut cum cineva a pierdut 100 de milioane de dolari”.

    “Motivaţia care m-a făcut să am succes este puţin cam disfuncţională”, a declarat Bloom pentru Fortune. Bloom mai are doi fraţi, unul dintre ei a câştigat medalii la olimpiadă, iar altul este un chirurg ce a absolvit Harvadul. “Dacă nu erai numărul 1 în lume nu erai impresionant la mine în familie”, a spus ea.

    Un meci obişnuit din New York atrăgea oamenii de pe Wall Street şi intrarea costa 250.000 de dolari, iar după o seară unii dintre ei câştigau milioane de dolari, iar alţii pierdeau milioane.

    Care a fost secretul? Bloom a fost banca nu doar un alt jucător “Le dădeam banii, verificam jucătorii şi decideam dacă să le măresc creditul. Viaţa mea era una destul de stresantă. Nu aveam resursele tradiţionale de a colecta datoriile şi nici nu voiam să devin violentă în această privinţă”

    Mai mult de atât,Bloom a şi plătit şi taxe pentru business-ul ei underground. “În 2009, veniturile mele au ajuns la 4 milioane de dolari. Nu neapărat de la meciurile de poker, ci din bacşişul pe care-l primeam de la jucători, recunoscători că le-am mărit creditul. “Unele bacşişuri au fost uriaşe. Într-o noapte am văzut cum cineva a pierdut 100 de milioane de dolari”. Cineva trebuia să garanteze pentru el şi pentru aceea sumă, aceea persoană a fost  Bloom.

    Curând şi-a făcut apariţia şi mafia rusească, ea a devenit dependentă de droguri şi în ultimele 7-8 luni ale business-ului ea lua o parte din suma care era pusă pe masă.

    Hollywood pregăteşte un film după viaţa ei. Acesta se numeşte Molly’s Game, cu Jessica Chastain în rolul principal şi scenariul este scris de Aaron Sorkin şi filmul este regizat tot de către el.

  • Căderea imperiului: compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari

    Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-şi vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.

    ”Eram preşedinte de doar două zile şi avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o reţea pe care tot eu o deţineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.

    Tocmai moştenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă de la unul dintre cei mai veneraţi căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanţare şi multe altele – Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, şocuri pe bursă şi perioade de neîncredere din partea consumatorilor.

    Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care şi-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reuşit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială şi financiară într-un dezastru financiar. Până şi avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reuşit să distrugă o parte însemnată din avuţia acţionarilor şi a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acţiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu şi-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.

    GE, care are aproape 300.000 de angajaţi, s-a grăbit să acţioneze. Odată cu Immelt au plecat mai mulţi executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieşirea sa a fost o surpriză pentru mulţi. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcţia de CEO la 1 august şi intenţiona să continue în funcţia de preşedinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit preşedinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston şi şi-a consemnat la garaj maşinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriaţi de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.

    O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o şi care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 şi cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acţiuni pentru a calma nervii Wall Streetului şi pentru a-i linişti pe investitorii activişti ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble şi s-a îmbogăţit forţând PepsiCo să-şi schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul şi că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acţionari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă şi la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari şi active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanţare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligaţiile către pensii deoarece are timp să-şi acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară şi să ridice astfel randamentele.

    O altă problemă este că unii investitori şi-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, şi nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al legendarului Warren Buffett, se retrage din acţionariatul GE.

    Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acţiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acţiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.

  • Oraşul unde mor anual zeci de mii de oameni din cauza poluării, dar nimănui nu-i pasă: “Niciun certificat de deces nu are trecut în dreptul motivului poluarea”

    Atunci când i s-a reamintit că între 10.000 şi 30.000 de oameni îşi pierd viaţa anual în New Delhi din cauza poluării, ministrul Mediului din India a spus că nivelul său de referinţă este tragedia de la Bhopal Gas din 1984.

    Capitala Indiei a fost acoperită de noxe săptămâna trecută, iar asta a creat panică în rândul locuitorilor, majoritatea alegând să poarte măşti de fiecare dată când ieşeau din casă.

    Cu toate acestea, ministrul Mediului Harsh Vardan nu pare foarte speriat, el declarând celor de la CNN că “niciun certificat de deces nu are trecut în dreptul motivului poluarea”.

    “Dincolo de un anumit nivel, poluarea e periculoasă pentru toată lumea”, a declarat Vardhan. “Ceea ce am tot spus este că nu e nevoie să creăm panică. Datele arată că aerul se curăţă, iar în următoarele zile va deveni mai uşor de respirat.”

    Atunci când a fost întrebat de zecile de mii de oameni care mor anual din cauza poluării, Harsh Vardhan a făcut referire la o tragedie de acum aproape 40 de ani: “Ceea ce s-a întâmplat la fabrica din Bhopal, când în urma unei scurgeri de gaze sute de mii de oameni s-au simţit rău şi au avut nevoie să fie transportaţi la spital – aceea a fost ceea ce numim o urgenţă.”

  • Iulian Stanciu, CEO eMAG: “1 milion de euro am pierdut în primul an de Black Friday”

    Popularitatea campaniei a crescut foarte mult, iar în prezent în jur de 70% dintre români ştiu ce este Black Friday. În primul an de campanie, eMAG a vândut 80.000 de produse în valoare de 34 de milioane de lei şi în ziua respectivă a avut peste 700.000 de vizite.

    “După ce m-am întors din SUA şi am văzut ce fenomen este acolo am zis să implementăm şi la noi în România. Am făcut foarte multe greşeli la început din care am învăţat. De exemplu, am anunţat ora 5 dimineaţa pentru începere şi atunci a picat site-ul, apoi am vândut mai multe produse la preţ de reducere decât erau disponibile. În total, aş spune că am pierdut 1 milion de euro în primul Black Friday”, a declarat Iulian Stanciu în cadrul unei conferinţe organizate cu prilejul anunţării campaniei Black Friday 2017, ce va avea loc pe 17 noiembrie. 

    Anul acesta retailerul vrea să vândă 1.3 milioane de produse în valoare de 350 de milioane de lei.

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.