BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Zece seriale de televiziune pe care nu trebuie să le ratezi

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    1. Suits spune povestea lui Mike, un tânăr genial care a renunţat la studii pentru că a fost prins în timp ce vindea rezultatele examenelor, şi a lui Harvey, unul dintre cei mai buni avocaţi din New York. Cei doi se unesc într-un parteneriat care îi va duce în situaţii pe cât de neobişnuite, pe atât de amuzante.

     

    2. The Walking Dead este o dramă post-apocaliptică ce prezintă lupta dintre un grup de supravieţuitori şi hoardele de zombie care au pus stăpânire pe planetă. Deşi subiectul filmului nu pare unul pe gustul tuturor, The Walking Dead este în momentul de faţă cel mai urmărit serial din Statele Unite.

     

    3. Game of Thrones este povestea a şapte regate din tărâmul de basm numit Westeros. Este unul dintre cele mai scumpe seriale produse vreodată şi a fost, trei ani la rând, cea mai piratată producţie video de pe internet. Dacă acestea nu sunt suficiente motive pentru a vă uita, printre personaje veţi putea regăsi şi câţiva dragoni.

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greutatea în petrol şi gaze a unor sancţiuni. Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia

    În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.

    Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.

    GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.

    Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

    UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.

    MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.

    Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.

    Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.

    De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.

    15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Miraculosul PIB nigerian şi ascensiunea celei de-a 26-a economii a lumii. Va repeta Africa povestea de succes a Asiei?

    Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

    Rezultatele obţinute prin noua metodologie arată o creştere economică de 12,7% pentru anul 2013, iar actualul PIB depăşeşte previziunile firmei londoneze Renaissance Capital, care estimase în luna decembrie că rezultatele noului mod de calcul vor duce la o cifră cu aproximativ 60% mai mare.

    „Recalcularea nu schimbă ceea ce era deja aici„, a declarat Yemi Kale, preşedintele NBS. „Este vorba doar de o măsurătoare mai bună şi mai precisă. Nu înseamnă că un miracol s-a produs peste noapte.„

    Cu toate acestea, Nigeria este cotată acum ca a 26-a economie a lumii. Problema rămâne însă cea a venitului pe cap de locuitor, acolo unde Nigeria se situează pe locul 121. Un sondaj al NBS arată că numărul de nigerieni care trăiesc în sărăcie a crescut de la 52% în 2004 la 61% în 2010. În cadrul studiului, nivelul de sărăcie a fost determinat ca fiind traiul cu mai puţin de un dolar pe zi.
    Pentru recalcularea produsului intern brut, NBS a crescut numărul sectoarelor de la care se preiau date. Astfel, sistemul vechi lua în considerare 33 de sectoare, iar cel nou 46.

    În vechea formă de calcul al PIB-ului autorităţile nigeriene nu includeau sectoare în plină dezvoltare precum cel al filmului sau cel al telecomunicaţiilor. Industria cinematografică nigeriană, numită – cum altfel? – Nollywood, produce anual circa 600 milioane de dolari şi susţine peste un milion de locuri de muncă, fiind al doilea sector ca număr de angajaţi după agricultură.

    Cât despre zona telecom, este suficient de spus că, dintr-o populaţie de 170 de milioane de oameni, 120 de milioane sunt abonaţi la reţelele de telefonie mobilă. Nigeria şi Africa de Sud sunt cele mai mari pieţe din Africa pentru dispozitivele mobile, numărul utilizatorilor înregistrând o creştere uluitoare în ultimii şapte ani.

    Nigeria mai face parte şi din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi este cel mai mare producător de pe continent. Guvernul nigerian se aşteaptă ca încasările din petrol să atingă suma de 40 de miliarde dolari în 2014. „Această schimbare pozitivă care s-a produs este încă un exerciţiu în lucru. Indiferent de încercările de astăzi, această ţară are asigurat un loc la masa celor mari„, a declarat Jonathan Goodluck, preşedintele Nigeriei.

    Analiştii par a fi de acord cu liderul statului african. „Ne putem aştepta la politici care să încerce creşterea acestor rezultate economice în perioada următoare, fapt care ar trebui să aibă o influenţă pozitivă asupra creşterii produsului intern brut„, au declarat Chris Becker şi Catherine Bennet, specialişti în cadrul ETM Analytics din Johannesburg. „Anunţarea unui buget ce se concentrează pe expansiune nu ar trebui să deranjeze pieţele momentan.„

    Instituţiile financiare atrag însă atenţia asupra pericolului ce poate veni din efervescenţa acestor ştiri. „Trebuie să ne asigurăm că această creştere este una sustenabilă şi de asemenea inclusivă„, a subliniat Bertrand Badre, CFO al Băncii Mondiale.

  • Comisia Europeană acordă României 74,3 milioane de euro pentru decontaminarea mai multor zone poluate cu petrol

     “Contribuţia Uniunii Europene va însuma 74,3 milioane de euro dintr-o investiţie totală de 119,7 milioane de euro. Ea va fi acoperită prin prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul axei prioritare 2 Dezvoltarea sistemelor de gestionare integrată a deşeurilor şi de reabilitare a ariilor contaminate istoric, ca parte integrantă a programului operaţional de mediu al României. Proiectul urmează a fi implementat până la sfârşitul anului 2015”, potrivit unui comunicat al CE.

    Fondurile vor fi folosite pentru reabilitarea mai multor batale de şlamuri de la combinatul chimic Doljchim şi rafinăriile Petrobrazi şi Arpechim, unităţi deţinute de producătorul de petrol, gaze şi electricitate OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV.

    Doljchim şi Arpechim sunt închise.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom ar putea participa la construirea unei conducte de petrol între Piteşti şi Pancevo (Serbia)

     “Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Corneliu Condrea, directorul Directiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

    Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.

  • Cinci ţări din UE în care se trăieşte mai bine decât în România dar în care benzina e mai ieftină

    În România, al cincilea producător de petrol la nivel european care-şi acoperă 40% din necesarul intern de petrol, benzina este de la 1 aprilie mai scumpă decât în Austria sau Luxemburg, printre cele mai bogate state din UE, dar sărace în resurse.

    România, o ţară unde salariul minim este de 157 de euro şi cu un PIB pe cap de locuitor de 8.775 de dolari în 2013, afişează în medie la pompă un preţ de 1,35 de euro pe litru pentru sortimentul euro-super 95, în timp ce în Austria, stat cu un PIB per capita de peste 6 ori mai mare, benzina costă 1,34 de euro pe litru.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât costă Ucraina pentru Rusia

    Raportul a fost întocmit înainte de ultimul val de exod al capitalurilor – estimat de Moscova la 70 mld. dolari pentru primul trimestrul al anului, faţă de 63 mld. dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut – în contextul căderii bursei ruseşti şi al rublei din cauza conflictului din Crimeea.

    Rubla a fost moneda emergentă cu cea mai nefavorabilă evoluţie în ultima lună, silind banca centrală să majoreze rata centrală a dobânzii de la 5,50% la 7%. O ieftinire a petrolului şi o continuare a impactului crizei ar pune în continuare presiune asupra monedei ruseşti, apreciază analiştii Lloyds Bank.