BusinessMagazin

Tag: partid

  • Monica Macovei anunţă că partidul său va funcţiona foarte mult online şi nu va avea sedii peste tot

    Europarlamentarul Monica Macovei a precizat că viitorul ei partid va funcţiona foarte mult online şi nu va avea sedii în toată ţara şi şi-a exprimat speranţa ca legislaţia să fie mai întâi simplificată, pentru a nu fi nevoită să strângă 25 de mii de semnături din 18 judeţe, cum prevede legea în prezent.

    ”Am cerut posibilitatea înfiinţării unui partid în România cu minimum trei membri, fără condiţionare geografică. Astăzi, cerinţa este de 25 de mii de membri, care trebuie să provină din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti şi cu un anumit număr de membri în fiecare judeţ. Nu mai există o asemenea cerinţă nicăieri în Europa”, a arătat Macovei.

    Ea a ţinut să menţioneze că ”nu e legat de finanţare”. ”Aceste partide nu vor fi finanţate de la stat, decât dacă vor dovedi că au crescut şi au anumite rezultate în alegeri. Spun asta pentru că am auzit multe comentarii că acum o să răsară ca ciupercile partidele, numai ca să primească sedii şi bani. Nu, nu facem un partid pentru sedii şi pentru bani, ci pentru idei”, a explicat fostul candidat la Preşedinţie.

    Europarlamentarul a mai mai spus că bazele noului partid au fost puse: “Am pus bazele, suntem foarte avansaţi cu organizaţia, cu o asociaţie, în care intră toată lumea şi cu lucruri concrete de făcut, inclusiv monitorizarea administraţiei publice, câţi bani ai dat pe rondul de flori, pe fântână, pe asfaltare, asta face toată lumea”, a afirmat Macovei.

    Potrivit acesteia, ”se vor aduna oamenii pe domenii de interese”. ”Se vor întâlni din toată ţara, de exemplu, pe reţele de socializare numai pentru ei. Vrem ceva în învăţământ să schimbăm, sau într-un alt domeniu. Practic, vrem să creăm la firul ierbii o mişcare care să reprezinte interesele comunităţilor, ale regiunilor. Vom avea filiale cu personalitate juridică, ele vor decide ce fac. Şi sigur, pasul doi, un partid. Un partid altfel, care va funcţiona foarte mult online, cu un management făcut de IT-işti şi foarte transparent, cu deciziile care se iau de asemenea online, se votează online, nu vor fi sedii peste tot, în toată ţara, nu avem bani pentru asta. Am zis hai să facem un partid pentru oameni, cu bani mai puţini, toată finanţarea va fi transparentă”, a mai precizat Monica Macovei.

  • Păreri împărţite în Republica Moldova privind decizia de eliminare a Partidului Patria din cursa electorală

    Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova s-a declarat îngrijorată în legătură cu respectarea legii. “Deşi nu suntem la curent cu toate dovezile luate în considerare de Curtea de Apel în cazul dat, suntem extrem de îngrijoraţi de respectarea supremaţiei legii şi asigurarea unui proces electoral democratic şi corect”, se arată într-un comunicat al ambasadei.

    Preşedintele Asociaţiei Justiţie şi Dreptate, Ion Dron, a declarat că din punct de vedere juridic, autorităţile au acţionat corect. “Cred că scena politică din R.Moldova a scăpat de un Ostap Bender. Eu nu văd probleme în aspectele procedurale pe care s-au bazat autorităţile. Legislaţia interzice finanţarea partidelor din exterior şi autorităţile trebuiau să acţioneze. Problema ar fi în cazul în care autorităţile ar fi acţionat la iniţiativa unui lider”, a declarat juristul, citat de IPN.

    Fostul ministru adjunct de Externe, Valeriu Ostalep, consideră că atât excluderea din cursa electorală a lui Renato Usatîi, cât şi percheziţiile la domiciliile activiştilor “Antifa”, nu reprezintă altceva decât o manipulare a electoratului de către partidele aflate la guvernare. “Deşi nu am văzut documentul care îl incriminează pe Usatîi, pentru mine este clar că este o manipulare sută la sută“, a declarat Ostalep.

    Directorul Institutului European de Studii Politice, Viorel Cibotaru, a salutat excluderea din cursa electorală a formaţiunii care l-a inclus în listă pe Renato Usatîi. “Sunt categoric nemulţumit că autorităţile au permis lansarea în politica moldovenească a acestui personaj dubios, care a încălcat toate normele etice şi morale. Am întâlnit foarte mulţi cetăţeni, care erau de-a dreptul stupefiaţi de faptul că autorităţile nu iau măsuri cu Usatîi. De această dată mă asociez cu organele de drept, cu clasa politică şi cu cetăţenii. Nu înţeleg de ce se face atâta zarvă şi sunt învinuite de implicare partidele de la guvernare, deoarece electoratul lui Usatîi nu va vota pentru ele, voturile se vor duce la partidele din opoziţie”, a declarat Cibotaru.

    Pe de altă parte, analistul politic Alexei Tulbure s-a arătat indignat de excluderea Partidului Patria. “Autorităţile au procedat în stilul anilor ’30. Este imposibil ca timp de o oră să studiezi un dosar de peste 600 de pagini, după cum pretind cei de la CEC (Comisia Electorală Centrală). Partidul Patria, pur şi simplu, a fost pedepsit selectiv. De ce n-a fost scos din campania electorala şi Partidul Democrat? Ultimele două concerte din Piaţa Marii Adunări Naţionale, care costă fabulos, reprezintă un temei foarte serios pentru excluderea acestei formaţiuni din cursa pentru parlamentare”, a spus Tulbure.

    Analistul politic Roman Mihăeş a declarat că Renato Usatîi a picat prosteşte cu câteva milioane, după ce au fost puse în joc sute de milioane. “Probabil ca l-au dus în eroare contabilii. Dar a fost comisă o încălcare a legii şi a trebuit să raspundă pentru aceasta”, a subliniat Mihăeş.

    Expertul în drept internaţional Vitalie Gămurari, a declarat că acest caz trebuie să devină un precedent pentru R.Moldova. “Acest caz trebuie să devină un exemplu şi pentru alţii, că în acest stat sunt nişte reguli care trebuie respectate”, a conchis expertul.

    Directorul IMAS, Doru Petruţi, a lăudat instituţiile statului pentru că au reuşit să prevină lucruri grave. “Toate acţiunile de astăzi ar trebui privite într-un context mai larg (…). Am văzut multe descinderi, foarte multe intervenţii ale instituţiilor de forţă şi cred că ar trebui să avem încredere în discernământul lor dar şi în faptul că aceste instituţii ştiu mai bine cum să prevină unele acţiuni ce ţin de derularea alegerilor din 30 noiembrie”, a declarat el.

    Referindu-se la impactul electoral al acestei măsuri, directorul institutului de sondare a opiniei publice consideră că electoratul Partidului Patria s-ar putea îndrepta către socialişti sau comunişti. “După excluderea acestui partid am ajuns într-o situaţie inedită, pe lângă indecişi se adaugă şi aceste 10-12 procente pe care ar fi putut să le acumuleze Partidul Patria. Votanţii acestui partid sunt acum un pic buimăciţi, dezamăgiţi. Unii ar putea merge cu PSRM, alţii s-ar putea întoarce la PCRM, iar o parte ar putea lua o decizie abia în ziua alegerilor”, afirmă el.

    Curtea de Apel Chişinău a decis joi excluderea din cursa pentru scrutinul parlamentar de duminică a Partidului Patria, care îl avea drept cap de listă pe controversatul om de afaceri Renato Usatîi, acuzat că a folosit în campanie bani proveniţi din străinătate. Hotărârea Curţii de Apel poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie, iar aceasta poate pronunţa o decizie definitivă cel mai probabil până vineri seara. Avocaţii lui Renato Usatîi au anunţat deja că vor ataca decizia instanţei.

     

  • Ioan Rus: Au fost optzeci şi ceva de voturi pentru excluderile din partid, eu am votat pentru

    ”Au fost, cred, două voturi împotrivă şi o abţinere sau două abţineri şi optzeci şi ceva de voturi pentru”, a spus Ioan Rus, precizând că s-a discutat activitatea tuturor liderilor.

    Întrebat care a fost opţiunea sa, Ioan Rus a spus: ”Am votat pentru”.

    Despre congresul partidului, Rus a menţionat că ”decizia fost să se organizeze un Consiliu Naţional după luna ianuarie, în care se vor stabili şi direcţii de acţiune ale partidului, care se vor valida într-un congres, după acest Consiliu”.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, joi, excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, conform unor surse social-democrate.

  • Vanghelie, după excluderea din partid: A fost o execuţie, echipa Ponta-Dragnea e pierdută

    Întrebat ce s-a întâmplat în şedinţă, Vanghelie a spus: ”O chestie foarte amestecată, foarte complicată şi foarte penibilă. Nu a fost nimic, a fost o execuţie, cu motivaţia că am dat declaraţii, că sunt pe lângă Mircea Geoană, că Şova e în greţuri cu domnul Dragnea. Nişte prostii”.

    El i-a acuzat pe Victor Ponta şi pe Liviu Dragnea că au pierdut alegerile. ”Argumentele lor sunt că ei trebuie să rămână la partid, că sunt foarte buni. Pe mine în acest moment nu mă mai interesează niciun plan cu PSD-ul”, a anunţat Vanghelie.

    Marian Vanghelie a mai spus că ”acest rezultat s-a încercat să se aranjeze de o săptămână”.

    ”Domnul Ponta, cât a fost în Dubai, l-a lăsat pe Dragnea să se ocupe de partid, ca să facă acest joc manipulatoriu. Domnul Ponta spune că nu poate să conducă partidul, cât suntem noi aici. Partidul ăsta a fost condus când avea sute de lideri (..) care aveau puncte de vedere. Nu e partidul muţilor”, a mai spus Vanghelie.

    El a continuat: ”Am pierdut alegerile şi nu ne dăm seama că nu mai putem să ne prezentăm la alegeri peste cinci ani cu acelaşi candidat şi cu Liviu Dragnea, şef de campanie. Le spune Iohannis: ”Măi, băieţi, măi, iarăşi aţi venit?” Ce să facă echipa asta? E pierdută!”, a mai comentat Marian Vanghelie.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, joi, excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, conform unor surse social-democrate.

  • CExN al PSD a votat excluderea din partid a lui Geoană, Vanghelie şi Şova – surse

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, joi, excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, conform unor surse social-democrate.

    Sursele citate au menţionat că au existat în CExN două propuneri, una de suspendare şi una de excludere, fiind votată cea de excludere.

    Propunerea de excludere a fost votată cu 80 de voturi “pentru”, două “împotrivă” şi două abţineri, au relatat sursele citate.

    Potrivit Statutului PSD, excluderile se votează cu două treimi din membrii CExN.

  • Iohannis şi Blaga s-au întâlnit cu parlamentarii şi liderii PNL la un restaurant din Capitală

    Liderii noului PNL şi parlamentarii partidului s-au adunat la o reuniune informală la un restaurant din Capitală, loc unde au ajuns şi co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, precum şi preşedintele ales, Klaus Iohannis.

    Reuniunea a fost convocată preşedintele ales, Klaus Iohannis, pentru a sărbători câştigarea alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie.

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Un politician atacă: cel mai scump oraş din lume este “o schemă Ponzi”

    Deşi Singapore este cel mai scump oraş din lume, spune Chee Soon Juan, aici nu există un salariu minim stabilit prin lege. Nu este de mirare, în acest caz, că statul-insulă prezintă mari inegalităţi sociale. Singapore are cel mai mare raport dintre milionari şi numărul total de locuitori, dar aproape 5% din populaţie câştigă sub 5.000 de dolari pe an.

    Aproape jumătate din populaţia activă, susţine Chee Soon Juan, trăieşte de la un salariu la altul. 14% din populaţie nu are bani puşi deoparte, iar condiţiile de muncă sunt din ce în ce mai grele.

    “Singapore este ca o schemă Ponzi care are nevoie de noi imigranţi pentru a ţine economia în viaţă”, mai scrie Chee Soon Juan. “Acest lucru afectează însă calitatea veiţii pentru cetăţeni”. Acesta critică şi prim-ministrul Lee Hsien Loong, argumentând că acesta nu înţelege necesitatea unei reforme.

    Politicianul aseamănă situaţia din Singapore cu cea din Hong Kong, unde diferenţele sociale între bogaţi şi săraci sunt uşor de observat, notează CNN.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.