BusinessMagazin

Tag: New York

  • Moda pentru baby boomeri

    Chiar dacă nu au aceleaşi gusturi la haine precum copiii lor, baby boomerii ţin totuşi să fie bine îmbrăcaţi, însă au probleme în a găsi ceva care să le placă, pentru că nici creatorii, nici comercianţii nu ştiu, în mare parte, să se adapteze la dorinţele lor.

    Ca atare, pentru cei din această generaţie, găsirea unor haine potrivite se poate dovedi dificilă, dat fiind că în general magazinele de îmbrăcăminte îşi adecvează oferta la clienţii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care vor să fie în ton cu ultima modă, drept pentru care şi măsurile disponibile sunt mai potrivite acestei game de vârstă.

    Pentru cei dispuşi să-şi adapteze oferta, baby boomerii sunt însă un segment de piaţă foarte profitabil, deoarece, spre deosebire de părinţii lor, sunt dispuşi la cheltuieli mai mari pentru propriul confort sau pentru a face cadouri şi, în plus, au mai mulţi bani decât cei mai tineri. Există chiar studii care arată că piaţa destinată lor are toate şansele de creştere. Nu se dau în lături nici de la a face cumpărături online, caz în care tind să fie mai fideli uneia şi aceleiaşi mărci.

    O altă caracteristică a acestui segment de consumatori este preferinţa pentru calitate, caracteristică de care comercianţii sau creatorii de modă care înţeleg potenţialul de profit de pe urma baby boomerilor încearcă să o exploateze. Un pas în acest sens a fost făcut de mai mulţi creatori de modă care şi-au prezentat colecţiile de primăvară/vară 2012 la Săptămâna Modei de la New York. Ei au inclus, de pildă, o gamă mai variată de modele de rochii cu mâneci, adresate doamnelor de vârstă mijlocie, cărora nu li se mai pare potrivit să-şi dezgolească braţele.

  • Poliţia a pus capăt mişcării “Occupy Wall Street” din New York- GALERIE FOTO

    Mişcările indignaţilor au început în luna martie la Madrid, iar ocupanţii Wall Street-ului au continuat-o. În timp, la mişcările de protest au aderat sute de mii de oameni, în aproape 80 de ţări, având ca resorturi doar furia populară faţă de îmbogăţiţii crizei, dorinţa de comunicare şi disperarea în raport cu un viitor din care criza refuză să dispară.

    SURSA: www.cnbc.com

  • #15octombrie. Sunteţi de acord cu mişcarea “Occupy Wall Street”? (FOTO, VIDEO)

    “N-o să vedeţi o singură revendicare de la mişcarea asta. O să vedeţi mii, fiindcă aşa funcţionează o democraţie, cu mii de voci”, scrie utilizatorul “roguedeath98” pe YouTube, comentând un clip legat de mişcarea “Ocupaţi Wall Street-ul”. La începutul manifestaţiei, faptul că nu exista o singură revendicare sau listă de revendicări acceptate de majoritatea protestatarilor era un cusur: pe bună dreptate, reporterii şi comentatorii s-au întrebat ce anume vor demonstranţii, pentru ce ies în stradă şi-şi întind corturi în parcul Zuccotti şi s-au declarat miraţi că nu pot găsi un răspuns mulţumitor (e departe de realitate ideea că toţi protestatarii ar subscrie unor idei precum “garantarea unui salariu indiferent dacă primitorul este angajat sau nu” ori “investiţii de un trilion de dolari în infrastructură”, înşirate de un utilizator al primului site ale mişcării, OccupyWallSt.org şi ridiculizate de Fox News).

    Patru săptămâni mai târziu, lipsa unui program unic ajunsese un avantaj. Nu doar pentru că se apropia data de 15 octombrie, când manifestaţiilor din SUA li s-au alăturat oameni din aproape 80 de ţări, începând cu “indignaţii” spanioli şi greci care îşi ocupaseră propriile capitale în primăvară şi vară, şi ar fi fost cam greu să existe un program comun pentru toţi. Ci şi pentru că astfel s-au putut feri cât de cât de atingerea politicienilor, ce s-au grăbit fie să-i laude, fie să-i înfiereze ca să câştige puncte în faţa propriului electorat.

    Democraţii, rând pe rând, s-au raliat mişcării, de la Nancy Pelosi, fosta preşedintă a Senatului, care a descris mişcarea drept “tânără, spontană, concentrată, eficace” şi i-a binecuvântat pe manifestanţi, şi până la preşedintele Barack Obama, care s-a solidarizat cu protestul, afirmând că exprimă “o frustrare pe scară largă” în rândul americanilor dezamăgiţi că “după cea mai profundă criză de la Marea Depresiune, îi vedem acum pe aceiaşi oameni care au acţionat iresponsabil încercând să combată eforturile noastre de a elimina practicile abuzive ce ne-au adus în situaţia de azi”.

    În tabăra conservatorilor şi a republicanilor, reacţia a fost la fel de previzibilă: comentatorul Rush Limbaugh a acuzat direct mişcarea de stradă că a fost orchestrată de Casa Albă cu sprijinul banilor lui George Soros, cu scopul de a forţa realegerea lui Barack Obama ca preşedinte prin intermediul violenţelor de stradă pornite de “anarhişti şi huligani de la sindicate”. Republicanul Peter King, membru al Camerei, a cerut chiar presei să nu mai mediatizeze atâta protestele, fiindcă aşa le dau legitimitate: “Îmi amintesc ce s-a întâmplat în anii ’60, când stângiştii au ieşit în stradă, presa i-a ridicat în slăvi şi au sfârşit prin a impune ei politicile în SUA. Nu putem permite să se mai întâmple asta”.

    În fine, comentatorul conservator Glenn Beck i-a acuzat direct pe manifestanţi că ar pune la cale o revoluţie sângeroasă cu scopul de a instaura comunismul în SUA, judecând după declaraţia unui tip din Philadelphia care cerea trecerea la un sistem “maoist” şi a altui tip din Los Angeles care spunea că revoluţiile paşnice inspirate de “tumori” precum Gandhi nu merg în lumea de azi şi că modelul bun de urmat ar fi Revoluţia Franceză. Există chiar o fotografie de la una dintre manifestaţiile din ultima perioadă în care printre pancarte şi simboluri apare şi un carton reprezentând capul lui Lloyd Blankfein, preşedintele Goldman Sachs, tras în ţeapă.

    La polul opus al violenţei simbolice, un clip cu un fundal muzical aproape angelic îndeamnă la ocuparea băncilor în 15 octombrie, asociind logo-urile Bank of America, Chase, Citibank, Wells Fargo cu propoziţii ca “Ei ne-au preluat casele, locurile de muncă, economia, democraţia. La 15 octombrie, noi preluăm băncile”; evident, pentru americanii alarmaţi că vine revoluţia comunistă, astfel de îndemnuri ies din sfera protestului simbolic şi intră direct în sfera penală.

    October 15th: Occupy Banks from Mary Matthews on Vimeo.

    CONTINUARE >>>>>>>>>

  • În amintirea lui Jobs – GALERIE FOTO

  • Mii de manifestanţi la New York împotriva efectelor crizei economice

    Această manifestaţie, zgomotoasă dar paşnică, a fost cea mai importantă de la ocuparea, în urmă cu mai multe zile, a Liberty Plaza de către manifestanţi care se opun “climatului economic şi politic actual”. “Bancherii toţi nazişti”, “oamenii înaintea dolarilor” sau “NYPD protejează miliardarii şi Wall Street”, se putea citi pe pancartele afişate de manifestanţi, care scandau “am fost vânduţi”, în timp ce erau supravegheaţi atent de poliţişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri antiteroriste la New York: Poliţia are armament pentru doborârea unor avioane inamice

    Invitat la postul CBS pentru a vorbi despre măsurile antiteroriste, Kelly a fost întrebat dacă poliţia din New York are mijloacele pentru doborârea unui avion ostil. El a răspuns: “Da. Prefer să nu intru în detalii, dar în mod sigur aceasta ar fi o situaţie extremă”. Alte surse din cadrul poliţiei au declarat însă că arma la care se referă Kelly este de fapt o carabină de tip Barret 50, care poate fi montată pe orice elicopter de poliţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece ani din lumea nouă. America după 11 septembrie

    Cei zece ani de luptă împotriva terorismului – un concept care a căpătat accepţiuni tot mai largi, neîmpărtăşite întotdeauna de comunitatea internaţională – au vlăguit o economie care în 2001 părea pe drumul cel bun după crahul dot-com şi au trasat falii adânci în interiorul unei naţiuni recunoscute pentru spiritul său comunitar, dar şi între aceasta şi restul lumii. E greu de identificat acum un scenariu mai potrivit de reacţie după atacurile din dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, dar e aproape sigur că deciziile luate până acum nu au avut efectele scontate, cel puţin nu la costurile estimate iniţial.

    De altfel, preşedintele Barack Obama a cerut oficialilor americani din lumea întreagă să-şi tempereze în discursurile comemorative referinţele la războiul împotriva terorismului, la al-Qaeda şi Osama bin Laden şi să pună accentul pe spiritul de unitate care a guvernat Statele Unite în acele zile sumbre de septembrie 2001 şi care ar trebui recuperat acum. La urma-urmei, nu a trecut decât o lună de când democraţii şi republicanii deopotrivă se acuzau că duc ţara de râpă, în negocierile privind ridicarea plafonului de îndatorare, iar spiritul conflictual dintre adepţii celor două tabere, accentuat de starea economiei, se manifestă zilnic cu o stridenţă care depăşeşte raţiunile electorale.

    America are nevoie să se împrumute mai mult, pentru că în ultimii ani a cheltuit mai mult şi nu neapărat pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. După cum observa un comentator economic, Washingtonul a ilustrat în ultimul deceniu validitatea principiului de management care spune că nu poţi să ai în acelaşi timp şi arme şi unt, ci doar unul dintre cele două lucruri. Mai mult, atentatele revendicate de reţeaua lui Osama bin Laden nu au fost decât un catalizator al unei derive pe care o girase Bill Clinton, în vremea a ceea ce acum apare ca o epocă de aur a economiei americane de după Războiul Rece.

    A doua zi după atentatele din urmă cu un deceniu, lucrurile păreau clare: vina este la al-Qaeda şi bin Laden, aşadar urmează un conflict cu guvernul taliban din Afganistan, care îi oferă adăpost liderului terorist şi taberelor sale de antrenament pentru fanatici islamişti. Trecuse doar puţin peste un deceniu de când o altă superputere, URSS, se retrăsese să moară în linişte acasă după un istovitor conflict cu mujahedinii afgani conduşi, printre alţii, de acelaşi Osama bin Laden. America părea într-o poziţie cu mult mai bună: economia sa afişa cifre încurajatoare – excedent bugetar şi o datorie publică relativ sub control -, armata tocmai îşi dovedise eficienţa în conflictul din Golf din urmă cu opt ani, când îl fugărise la propriu pe Saddam Hussein din Kuweit, iar posibilitatea ca talibanii să beneficieze de sprijin internaţional, fie el şi mascat, era infimă, de vreme ce atentatele oripilaseră toate cancelariile lumii civilizate.

    Şi totuşi, războiul din Afganistan a fost pierdut în primă fază de comunitatea internaţională din cauza calculelor militare greşite făcute de oficialii civili americani: indecizia suspectă a ministrului apărării Donald Rumsfeld a făcut ca Osama bin Laden să scape ca prin urechile acului din peşterile de la Tora Bora la mai puţin de două luni de la declanşarea campaniei militare. Capturarea sau uciderea lui la acel moment – şi nu zece ani mai târziu – ar fi însemnat o grea lovitură dată terorismului islamic, ce şi-a construit astfel un fel de aură de legendă de la care s-au revendicat atentatorii din insula Bali (2002), Madrid (2004) şi Londra (2005). În schimb, americanii au fost nevoiţi să îndure nu doar un nou experiment gen Vietnam, ci două, al doilea fiind o intervenţie cel puţin slab pregătită în Irak, mai costisitoare în ce priveşte pierderile financiare şi umane, dar şi mai puţin justificată, cel puţin prin prisma argumentaţiei oferite iniţial de administraţia americană.

    Un calcul al Centrului pentru Informaţii privind Apărarea (Center for Defense Information) arată că, până la 30 septembrie (sfârşitul anului fiscal 2011), costul total al celor două războaie va ajunge la 1.290 de miliarde de dolari, nivel evocat şi de preşedintele Obama. Cifra este însă considerată profund subestimată de alţi experţi, cum sunt cei 20 reuniţi la Institutul Watson pentru Studii Internaţionale al Universităţii Brown în cadrul proiectului “Costs of War”; aceştia au inclus în calculul final şi obligaţiile statului faţă de veteranii din cele două conflicte, alocările financiare pentru înarmare până în 2020, dobânzile la împrumuturi şi cheltuielile din teren pe care oficialii Apărării sau din serviciile secrete nu le mai pot justifica şi au ajuns la ameţitorul prag de 3.700 de miliarde de dolari în varianta optimistă şi la 4.400 de miliarde de dolari în cea pesimistă.

  • Prince, pedepsit să plătească 4 milioane de dolari unei companii de parfumuri (VIDEO)

    Compania Revelations Perfume and Cosmetics Inc. l-a acţionat în justiţie, acuzându-l că a făcut demersuri ca să împiedice eforturile ei de a lansa pe piaţă un parfum denumit după unul dintre albumele lui Prince, transmite AP.

    Compania, cu sediul în Huntingdon Valley, Pennsylvania, a argumentat că a obţinut licenţă pentru folosirea imaginii şi a numelui lui Prince, precum şi pentru a folosi titlul albumului “3121” spre a-şi promova în 2006 o linie de parfumuri. Numai că Prince şi-a încălcat ulterior promisiunea de a susţine promovarea liniei de parfumuri, după ce parfumul a fost lansat, în iulie 2007.

    Avocatul lui Prince a declarat pentru New York Law Journal că muzicianul va combate mai departe în justiţie decizia tribunalului, având în vedere că sentinţa privind plata daunelor trebuie confirmată de un alt judecător.

    Albumul “3121” a fost lansat în martie 2006. Denumirea albumului este considerată a avea legătură fie cu adresa unei vile pe care Prince o închiriase la Los Angeles, fie cu un verset din Psalmii biblici (Binecuvântat să fie Domnul, căci Şi-a aratat în chip minunat îndurarea fata de mine: parc-aş fi fost într-o cetate întărită” – 31:21).

    Albumul, care a produs trei single-uri (Te Amo Corazon, Black Sweat şi Fury), a fost prima creaţie a lui Prince care s-a lansat direct pe locul 1 în topul vânzărilor, cu 183.436 de exemplare vândute într-o săptămână.

  • Bursa de la New York a înregistrat prima săptămână de creştere după mai mult de o lună de declin

    Acţiunile listate pe Wall Street au scăzut în prima parte a zilei, deoarece Bernanke nu a oferit detalii sau măsuri concrete ale planurilor băncii centrale de susţinere a economiei. Piaţa a trecut însă pe plus, în frunte cu sectorul tehnologiei, după ce investitorii au digerat comentariile şefului Fed şi au tras concluzia că banca centrală a lăsat loc pentru măsuri concrete, deşi mulţi traderi consideră că puterea instituţiei de a scoate economia din stagnare este limitată. Indicele Dow Jones Industrial Average a închis în urcare cu 1,21%, iar Standard & Poor’s (S&P) 500 a avansat cu 1,51%, în timp ce piaţa Nasdaq a crescut cu 2,49%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uraganul Irene a ucis 15 persoane în şase state din SUA (VIDEO)

    În Carolina de Nord, doi bărbaţi şi o femeie au murit loviţi de copaci care s-au prăbuşit, un altul fiindcă a pierdut controlul maşinii în care se afla şi a intrat într-un copac, iar într-o ciocnire între maşini într-o intersecţie unde semafoarele nu mai funcţionau din cauza furtunii şi-a pierdut viaţa o fată de 15 ani. În Virginia, patru persoane, între care un băiat de 11 ani, au murit lovite de copaci doborâţi din cauza vântului puternic.

    În Florida, doi surferi au fost înghiţiţi de valurile înalte de peste 2 metri. În Maryland, o femeie a murit după ce un copac ce s-a prăbuşit peste locuinţa ei, iar în Connecticut un bărbat a fost ucis într-un incendiu declanşat de nişte fire electrice doborâte de furtună. În New Jersey, o femeie blocată într-o maşină prinsă de inundaţii şi care a chemat poliţia s-o ajute a fost găsită ulterior decedată în interiorul maşinii. Tot în New Jersey, un pompier a murit în cursul unei operaţiuni de salvare a unor victime ale inundaţiilor.

    Circa 10.000 de zboruri aviatice comerciale au fost anulate şi peste 2 milioane de oameni au primit ordin de evacuare din zonele afectate de inundaţiile provocate de uragan, scrie Los Angeles Times. Autorităţile locale au dispus evacuarea locuitorilor din Staten Island şi Battery Park (New York), din zonele de coastă din New Jersey şi Delaware, precum şi a unor părţi din Rhode Island, Connecticut, Maryland, Virginia şi Carolina de Nord.

    La New York, New Jersey, Philadelphia şi Baltimore, transporturile publice au fost suspendate, iar preşedintele Barack Obama, care şi-a întrerupt concediul pentru a veni la Washington, a declarat stare de urgenţă în nouă state. Oficialii Agenţiei de Management al Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) au avertizat că este posibilă producerea de noi tornade, după cele din Virginia, Carolina de Nord şi Delaware, care au dus la distrugerea sau deteriorarea câtorva zeci de clădiri. Comisia de Regementare a Activităţilor Nucleare a făcut demersuri spre a se asigura că toate cele 11 centrale nucleare din statele expuse sunt protejate.


    În Virginia, Carolina de Nord şi Maryland, autorităţile au emis interdicţie de circulaţie după lăsarea serii, iar în unele locuri au interzis vânzarea de alcool. Peste jumătate de milion de locuitori din Carolina de Nord nu aveau curent electric sâmbătă seara. La Philadelphia şi în Virginia, unde peste 600.000 de locuinţe şi firme au rămas fără curent, locuitorii au fost avertizaţi să se aştepte la întreruperi ale electricităţii de o săptămână sau două.

    Deşi înainte de a atinge coasta SUA a fost retrogradată la categoria 1 de Centrul Naţional pentru Uragane, Irene şi-a păstrat suficientă forţă încât să ameninţe în continuare zonele prin care trece, a transmis CNN. Irene a pierdut duminică statutul de uragan, transformându-se duminică în furtună tropicală, iar pentru anumite zone de pe coasta canadiană a fost emisă alertă de furtună tropicală.