Inaugurate în urmă cu şse luni în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, aceste unităţi au participat între timp la exerciţii militare de anvergură şi au fost dotate cu personal nou, precizează NATO.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
“Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice”, a declarat Vladimir Putin, marţi, potrivit Reuters.
“În ultimii trei ani, companiile militare ruse au dezvoltat şi au testat cu succes mai multe sisteme avansate capabile să îndeplinească sarcini într-un mediu antibalistic evoluat. Forţele armate ruse au început să primească aceste sisteme de anul acesta”, a subliniat Putin, potrivit site-ului agenţiei Sputnik.
Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară.
“Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclaer al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”, a subliniat Vladimir Putin.
Sprijinul NATO vine la solicitarea autorităţilor române. “Există un program la nivelul NATO la care şi România contribuie. Am solicitat ieri (sâmbătă-n.r.) ca azi să ne pună la dispoziţie unul din aceste avioane. Probabil va veni la ora 19.00. E un avion cu o capacitate mai mare. Dacă cei de la Departamentul de Situaţii de Urgenţă vor să trimită răniţi, se va face mult mai repede”, a declarat Duşa, pentru B1Tv.
Avionul NATO poate efecta deplasări într-un timp de două ori mai scurt decât avioanele pe care românii le au în dotare.
Numărul celor care vor fi transferaţi nu este cunoscut pentru că deplasarea depinde de starea lor de sănătate.
“Am pus la dispoziţia Departamentului de Situaţii de Urgenţă mai multe avioane pentru a transporta răniţii spre statele care trebuie să-l primească. Azi două avioane Spartan vor pleca spre Londra şi Budapesta. Am şi avut discuţii cu Spitalul Militar din Budapesta şi medicii de acolo sunt dispuşi să primească cinci răniţi” a mai precizat ministrul Apărării, citat de B1TV.
MApN anunţase că duminică încă două victime din incendiul din Colectiv vor fi transportate în Marea Britanie şi Ungaria cu două aeronave C-27J Spartan ale Forţelor Aeriene Române.
Două aeronave de tip tip C-27J Spartan ale Forţelor Aeriene Române, configurate pentru misiuni de evacuare medicală, sunt planificate să transporte duminică doi pacienţi către Marea Britanie, la ora 10.00, şi către Marea Britanie la ora 12.00, se anunţă într-un comunicat transmis duminică dimineaţă de MApN.
Misiunile vor fi executate la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne, iar pacienţii vor fi însoţiţi pe tot parcursul drumului de cadre medicale specializate.
UPDATE 16:45 – Exerciţiul NATO Trident Juncture 2015, la care participă 36.000 de militari, inclusiv din România, atinge punctul culminant miercuri şi joi, când sunt programate manevre masive în Spania şi Portugalia.
Manevre terestre masive s-au desfăşurat, miercuri şi joi, în zonele Zaragoza/San Gregorio (Spania), în timp ce în Troja/Lisabona (Portugalia) sunt programate aplicaţii militare navale, inclusiv cu unităţi amfibie. La Zaragoza se află inclusiv militari români din Batalionul 528 Cercetare Vlad Tepeş.
Exerciţiul Trident Juncture 2015 se desfăşoară în intervalul 3 octombrie – 6 noiembrie în Italia, Portugalia, Spania, în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. Aproximativ 36.000 de militari din 33 de state membre ale NATO sau partenere participă la cel mai amplu exerciţiu organizat de NATO începând in 2002 până în prezent.
Potrivit armatei americane, la “cel mai amplu exerciţiu militar organizat după Căderea Zidului Berlinului”, participă 36.000 de militari, 60 de nave militare şi 200 de avioane din cele 28 de state membre NATO şi din cinci ţări aliate. Exerciţiul intervine pe fondul tensiunilor dintre NATO şi Rusia pe tema conflictelor din Siria şi Ucraina, precum şi în contextul crizei imigranţilor.
Rusia a lansat începând din 30 septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea Administraţiei Bashar al-Assad.
În cursul unei conferinţe de presă organizate în Portugalia cu ocazia exerciţiului NATO Trident Juncture, Jens Stoltenberg a notat că Rusia a concentrat forţe militare în enclava Kaliningrad, în Marea Neagră şi în estul Mediteranei, unde aviaţia militară rusă oferă susţinere regimului Bashar al-Assad, aflat la putere în Siria.
În acest context, Stoltenberg a atras atenţia că acţiunile Rusiei ar putea limita accesul Statelor Unite şi al altor ţări NATO în anumite regiuni.
“Trebuie să ne asigurăm că putem depăşi aceste capacităţi militare, astfel încât să putem consolida sau mobiliza forţe în caz de necesitate”, a declarat secretarul general NATO.
“Aceste provocări sunt pe agenda Alianţei Nord-Atlantice”, a atras atenţia Stoltenberg.
Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că liderii celor nouă state din Europa Centrală şi de Est care s-au reunit la Bucureşti au stabilit cinci direcţii de acţiune evaluate ca fiind prioritate, respectiv “întărirea solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa atât militar, cât şi politic şi economic, întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud”, în acest caz un rol deosebit avându-l şi intensificarea relaţiei cu partenerii din vecinătatea strategică, “consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică şi necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi UE”.
Un punct important a fost relaţia cu Federaţia Rusă. Aici, Klaus Iohannis a precizat că opinia statelor care au participat la Reuniune este că “o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional”.
“Scopul reuniunii a fost acela de a ne asuma împreună şi de a exprima cu o singură voce viziunea ţărilor noastre în legătură cu provocările de securitate pe care Alianţa Nord-Atlantică le întâmpină atât din est, cât şi din sud. Deşi suntem natural mai sensibili la ameninţările de securitate care vin din est, cu toţii am dorit să subliniem solidaritarea cu aliaţii a căror primă grijă sunt provocările de la graniţa sudică. Cu toţii ne confruntăm cu aceleaşi riscuri şi ameninţări. Pentru a fi eficienţi răspunsurile noastre nu pot fi altfel decât coordonate”, a spus preşedintele Iohannis.
Acesta a arătat că obiectivul reuniunii a fost atins, iar documentul adoptat transmite “un mesaj puternic de unitate şi recunoaştere a nevoii de coerenţă în acţiunile noastre externe”. “Această reuniune reprezintă partea contribuţiei noastre la securitatea întregii alianţe. Vorbind ca unul, suntem de ajutor pentru toţi”, a spus preşedintele.
La rândul său, omologul său polonez, Andrzej Duda, copreşedinte al reuniunii, a afirmat că este optimist că propunerile făcute miercuri, la Bucureşti, de către statele Europei Centrale şi de Est din NATO vor fi dezbătute şi susţinute de partenerii din Vest.
“Celelalte state NATO i se pot alătura şi ştiu că putem obţine unitate în realizarea obiectivelor comune ale Alianţei. Nu există nicio îndoială că NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări. Istoria ne învaţă că situaţia se schimbă şi că Alianţa trebuie să fie pregătită pentru a reacţiona efiecient la evenimentele şi evoluţiile actuale pentru a crea în acelaşi timp o atmosferă de securitate şi de garanţii pentru pace. Astăzi am făcut primul pas către implementarea acestor măsuri”, a spus Duda.
Preşedintele Poloniei a mai spus că, pe lângă dimensiunea politică şi militară, deciziile luate miercuri sunt importante şi pentru societate, pentru că transmite “un sentiment de siguranţă care este atât de necesar pentru dezvoltarea economică şi buna cooperare între noi pe viitor”.
“(Summit-ul de la Varşovia – n.r.) va fi un summit la care se vor lua decizii şi la care NATO în întregime îşi va demonstra unitatea, hotărârea, precum şi, ceea ce am spus de atâtea ori, faptul că NATO se adaptează la ameninţările şi provocările de astăzi care vin atât dinspre est, cât şi dinspre sud”, a conchis Andrzej Duda.
Alături de adjunctul secretarului general al NATO Alexander Vershbow, summitul va fi coprezidat de către preşedintele român Klaus Iohannis şi polonez Andrzej Duda.
Summitul va constitui o ocazie pentru participanţi să “lanseze un mesaj comun, subliniind importanţa unei adaptări strategice a Alianţei la condiţiile actuale de securitate” din regiune, a declarat preşedintele român, citat de site-ul Atlasinfo.fr, adăugând că ţările reprezentate îşi vor reitera hotărârea de a-şi intensifica eforturile în vederea consolidării frontierei de est a NATO şi Uniunii Europene (UE).
De la izbucnirea condlictului din estul Ucrainei şi anexarea de către Rusia a Crimeei, în martie 2014, ţările din regiune sunt îngrijorate cu privire la următoarea iniţiativă a Moscovei, mai ales în contextul în care armata rusă şi-a multiplicat manevrele militare în regiune.
Ţările membre NATO discută despre o creştere a numărului de militari staţionaţi de-a lungul frontierei cu Rusia şi despre plasarea lor sub comanda oficială a Alianţei.
Potrivit ediţiei de miercuri a WSJ, un plan prevede plasarea de batalioane în Polonia şi cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, iar altul prevede un singur batalion NATO în regiune.
În afară de şefii de stat ai României şi Poloniei, la summit vor lua parte preşedinţii Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei şi Slovaciei.
Potrivit ediţiei de miercuri a WSJ, un plan prevede plasarea de batalioane în Polonia şi cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, iar altul prevede un singur batalion NATO în regiune.
După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, anul trecut, ţările din regiune sunt îngrijorate cu privire la următoarea mişcare a Moscovei. Faptul că armata rusă şi-a multiplicat exerciţiile în regiune a sporit îngrijorarea vecinilor săi.
Reuters scrie că nu a confirmat aceste informaţii.
Aceste discuţii despre suplimentarea trupelor la frontiera cu Rusia au loc în urma unor presiuni ale unor state din Europa Centrală şi de Est în vederea consolidării prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în regiune.
Preşedinţia română, scrie RFE-RL, a anunţat joi că Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia vor solicita la summitul NATO prevăzut pe 4 noiembrie la Bucureşti măsuri de “consolidare a frontierei de est a NATO”.
“Mai mult ca niciodată avem nevoie de un NATO puternic. Vedem o Rusie mai categorică, care îşi intimidează vecinii şi care încearcă să schimbe graniţele cu forţa. Vedem creşterea extremismului şi a tulburărilor în nordul Africii, în Orientul Mijlociu şi vedem provocări care nu cunosc graniţe, cum ar fi atacurile cibernetice şi tăieri ale energiei. De aceea NATO implementează ce mai mare ranforsare a apărării colective de la sfârşitul Războiului Rece, creşterea capabilităţilor şi a forţei de răspuns, accelerarea luării deciziilor militare şi politice şi înfiinţarea unor unităţi de integrarea a forţelor NATO, inclusiv cea activată recent la Bucureşti”, a spus Alexander Vershbow, după o întrevedere cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE.
În context, ambasadorul a spus că este foarte “încântat” de angajamentul politic al României de a creşte bugetul pentru apărare la 2% din PIB, până în 2017, lucru care menţine România şi NATO puternice.
De asemenea, secretarul general adjunct al NATO a apreciat contibuţia activă a României la securitatea Republicii Moldova.”Sunt optimist în legătură cu summit-ul (de la Varşovia – n.r.), în primul rând pentru că România este implicată activ în mod constant în misiunile noastre, în operaţiunile noastre. De asemenea, foarte importantă este contribuţia activă în ceea ce priveşte securitatea unora dintre partenerii noştri cheie, cum este Moldova, ca şi Ucraina şi Georgia”, a spus oficialul NATO, după o întrevedere cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE.
Oficiaul NATO a mai spus că România contribuie, de asemenea, la stabilitatea din regiunea Mării Negre, care rămâne de o importanţă strategică pentru securitatea euro-atlantică şi că găzduieşte o parte importantă a sistemului defensiv antirachetă NATO.
Vershbow a subliniat că toate aceste măsuri sunt preventive şi că NATO nu vrea confruntări, dar că va face orice este necesar pentru protejarea ţărilor membre, inclusiv prin menţinerea uşilor deschise pentru viitoare ţări membre.
“Simt că mulţi aliaţi sunt dispuşi să rămână mai mult timp dacă va fi nevoie”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Deşi forţele afgane au recucerit oraşul strategic Kunduz, din nordul ţării, ocuparea sa pentru scurt timp de către talibani, luna trecută, a subliniat preocupările privind capacităţile forţelor de securitate afgane, antrenate de NATO.
Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, le-a cerut aliaţilor, în cursul întâlnirii, să ia în considerare menţinerea unui nivel mai mare al trupelor, pentru a oferi mai mult timp necesar antrenării forţelor afgane.
El a precizat ulterior că “mai multe ţări au indicat că sunt dispuse să-şi schimbe planurile”.
“Acum trebuie să vedem cum vom proceda şi dacă vom rămâne mai mult timp”, a declarat ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen.
Conform planului actual, Statele Unite îşi vor reduce nivelul trupelor la 1.000 de militari după 2016, dar acest aspect este în curs de revizuire. Carter şi comandantul militar american din Afganistan, generalul John Campbell, insistă pentru menţinerea unui nivel mai mare al trupelor.
Moscova susţine că atacă poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Statele Unite şi NATO acuză Rusia că ar fi atacat poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. În contextul intervenţiei în Siria, Ankara a acuzat că avioane militare ruse au pătruns neautorizat în spaţiul aerian turc, pe segmentul frontierei cu Siria. După mesajele transmise în acest fel de Rusia, oficialii NATO au luat o decizie fără precedent.