BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Noua ofertă a comerciantului isteţ: te uiţi şi cumperi ce vezi cu ochii

    Aceasta pare să fie întrebarea de la care diverse companii producătoare de software au pornit în crearea unor aplicaţii ce se folosesc de tehnologie de recunoaştere vizuală pentru a permite identificarea hainelor după fotografii şi îndrumarea utilizatorului spre magazine care au la vânzare produsele respective.

    Printre aceste firme, scrie the Guardian, se numără Snap Fashion, Cortexica, Slyce ori Style-Eyes, care colaborează cu magazine de îmbrăcăminte, creând aplicaţii ce îndrumă utilizatorii spre articolul căutat sau unul similar, la diferite preţuri, iar experţii în domeniu susţin că nu este departe momentul când identificarea va funcţiona direct cu materiale video.

  • A lucrat toată viaţa în detergenţi, acum este manager de top în telecom. De ce a schimbat industriile

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    În prima parte a vieţii am fost foarte mult anglofonă. De asta vorbesc romgleză.„ Roxana Baias s-a obişnuit încă din liceu cu cariera internaţională, dat fiind că a plecat să studieze în clasa a XI-a în Marea Britanie: „Totul a început în 1992, când aveam 15 ani şi am plecat de pe un aeroport Otopeni neiluminat, o clădire veche, comunistă şi prăfuită, şi am aterizat în Londra, unde mi s-a părut că sunt pe Lună: totul era sticlă şi oţel, mi s-a părut altceva şi de atunci am fost foarte deschisă în a călători„.

    Ulterior, a studiat ASE la Bucureşti. A fost recrutată încă de pe băncile şcolii, în anul al doilea de facultate, de filiala locală a Procter & Gamble. A fost mai întâi secretara brand managerului, iar după 13 ani a ajuns să conducă marketingul detergenţilor ieftini ai P&G în 28 de ţări, din Kazahstan până în Polonia – „viaţa mea în P&G a fost puţin atipică, deşi sunt om de marketing, am făcut şi vânzări, am lucrat şi în România, şi în străinătate„.

    Mai întâi a gestionat produsele pentru familie, apoi a început să negocieze cu marii retaileri din comerţul modern odată cu venirea acestora pe piaţa locală. Dat fiind că biroul de conducere pentru cele nouă ţări din regiune era gestionat de la Bucureşti, Baias spune că a trăit pe pielea ei extinderea unei corporaţii într-o zonă instabilă economic şi politic – „a face business în Balcani era foarte distractiv. Iugoslavia era ciopârţită şi numărul de ţări tot creştea; fie era bombardament în Kosovo, fie criză economică în Bulgaria„. În 2000 a plecat la sud de Dunăre, unde a fost responsabilă de creşterea infrastructurii de marketing.

    Ulterior, timp de patru ani Roxana Baias a locuit în Belgia, de unde a condus ca brand manager operaţiunile din Europa Centrală şi de Est din 28 de ţări ale diviziei de detergenţi ieftini din P&G, printre care Bonux, Ace şi Mr. Proper şi Tix.
    Spune despre despărţirea de industria bunurilor de larg consum că a fost o decizie foarte bună, pe care trebuia să o ia mai repede: „A fost o şcoală extraordinară, dar compania a început în ultima vreme, datorită crizei şi presiunii pe bugete, să nu mai facă marketing local, ci regional sau chiar global, iar tot ceea ce am învăţat în cei 13 ani, libertatea de a crea branduri şi relaţie cu consumatorii, era din ce în ce mai sterilă. Marjele sunt foarte mici şi asta se întâmplă acum în industria bunurilor de larg consum„.

    Pentru că s-a trezit că trebuie doar să implementeze proiecte, fără să mai aibă un rol creativ, Roxana Baias a decis să schimbe industria şi aşa a ajuns în 2012 directorul de marketing al Romtelecom. Între cele două slujbe, a încercat să îşi facă propria afacere, în domeniul consultanţei şi trainingului, dar recunoaşte că nu a avut răbdare suficientă, deşi a câştigat într-o lună de muncă banii pe care îi lua din salariu într-o jumătate de an. „Aş vrea să fac acest pas, dar trebuie să îmi găsesc răbdarea primului an. Primul an este cel mai greu în antreprenoriat. Sunt în momentul în care cochetez cu ambele„, spune Baias, în prezent directorul managementului segmentelor şi al ofertelor comerciale la Romtelecom şi Cosmote.

    „Trecerea la telecom mi se pare cea mai naturală din pricina presiunii de a inova. Concurenţa este mai agresivă şi va fi din ce în ce mai agresivă, iar nevoia de a înţelege consumatorul şi de a te diferenţia este mai mare decât a fost în trecut, din cauza presiunii preţurilor pe segmentul de voce.„ Spre deosebire de FMCG, managerul spune că în telecom relaţia companie-consumator este mult mai dezvoltată, iar schimbările obiceiurilor de consum din piaţă ajung mai rapid şi cu mai multă acurateţe la furnizori, în timp ce ofertele se pot modifica în timp real.

     

  • Romtelecom şi Cosmote vor folosi brandul “Telekom”

    Acţionarii au aprobat încheierea acordului de licenţiere între Deutsche Telekom, Romtelecom şi Cosmote România, precum şi termenii de bază ai acestuia. Acordul va intra în vigoare odată cu semnarea acestuia şi va avea o durată de valabilitate nedeterminată. Romtelecom şi Cosmote România vor putea, prin acest acord, să înregistreze în România o denumire corporatistă care să conţină numele “Telekom” şi să o folosească în şi în afara ţării.

    Cei doi operatori de telefonie vor putea să folosească marca Deutsche Telekom pentru oferirea, distribuţia şi promovarea serviciilor şi produselor licenţiate. Marca va putea fi utilizată în magazinele licenţiate, clădiri, echipamente, documentele de afaceri, îmbrăcămintea angajaţilor, adresele de e-mail, precum şi la înregistrarea domeniilor de internet.

  • Şi cristalele au nevoie de rebranding (GALERIE FOTO)

    Cristaleriile recurg la colaborări cu designeri, artişti sau arhitecţi celebri ai zilelor noastre pentru colecţiile lor, scrie The Telegraph. Casa franceză Baccarat, spre exemplu, a colaborat cu designerii Philippe Stark sau Jaime Hayon pentru găsirea unei soluţii de încorporare a cristalului în mobilierul modern, iar artişti ca Jeff Koons i-au proiectat candelabre şi veselă. Compania a ales să-şi marcheze ce-a de-a 250-a aniversare prin lansarea unui set de şah creat de firma japoneză de design Nendo, ca omagiu la adresa capetelor încoronate care i-au fost clienţi de-a lungul istoriei sale.

    Casa austriacă Lobmeyr a făcut echipă cu Poetic Lab pentru a crea gama Ripple Light (“lumină vălurindă”), mici corpuri de iluminat închise în sticlă vălurită care proiectează pe pereţi umbre ce seamănă cu ape curgătoare.

    La rândul său, casa Lalique a înfiinţat Lalique Maison pentru a îmbina experinţa sa în producţia de obiecte de cristal cu decoraţiunile interioare şi a apelat la la arhitecta Zaha Hadid, care i-a creat o serie de vaze. Compania are în plan şi o reîntoarcere la bijuterii de lux şi sticluţe de parfum.

    Casa irlandeză Waterford nu se mai mulţumeşte nici ea cu producţia de candelabre: după realizarea globului de cristal din Times Square din New York a trecut la o gamă de obiecte de colecţie semnate de artişti ca John Rocha sau Jo Sampson. Acesta din urmă a dat viaţă colecţiei Sampson Couture, ale cărei componente, confecţionate din cristal, aramă şi lemn, au fost produse în serii de câte numai cincizeci de exemplare.

  • Programul de loialitate pentru cardurile BT: 100.000 de carduri noi în trei ani

    Din total, peste 70% din tranzacţii reprezentând în prezent plăţi la comercianţi. În această perioadă au fost emise peste 100.000 de carduri noi şi 5.000 de magazine s-au alăturat Băncii Transilvania ca partenere în program, reţeaua devenind astfel una din cele mai puternice din România.

    Programul STAR înseamnă pentru clienţii Băncii Transilvania cumpărături în rate fără dobândă, dar şi puncte de loialitate. În programul STAR sunt incluse atât cardurile de persoane fizice – STAR Forte, STAR Gold, STAR Platinum – precum şi cardurile de credit destinate persoanelor juridice, dar şi cardul de credit pentru medici şi cel cardul co-branded cu Clubul Rotary.

    Cumpărăturile în ţară şi în străinătate, achitate cu cardurile cuprinse în acest program, aduc de fiecare dată puncte de loialitate STAR. Punctele înseamnă bani, fiind sume care pot fi folosite pentru cumpărături la partenerii din program, pot fi făcute cadou sau, pentru cei ce au mai multe carduri de credit BT, punctele pot fi cumulate pe unul dintre acestea. Echivalentul unui punct STAR este 1 leu. În cei trei ani de derulare a programului STAR, clienţii BT care au carduri de credit au acumulat peste 7,5 milioane de puncte de loialitate.

    Banca Transilvania este în top trei cele mai mari bănci din România, în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de aproape 9%. Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate. Anul trecut a înregistrat un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

  • Ultima tendinţă în restaurantele americane: ridichea la putere (GALERIE FOTO)

    Astfel, în restaurantele cu pretenţii au început să apară “buchete” de ridichi din diverse soiuri şi culori, stropite cu unt şi lămâie şi servite cu capere şi anşoa, scrie San Francisco Chronicle. Alţi maeştri bucătari le servesc fripte, înăbuşite, rase sau murate, căutând tot felul de soiuri cu potenţial estetic, de la ridichi care aduc a globuri colorate, la unele care seamănă mai degrabă a morcovi.

    Popularitatea în creştere a ridichii nu a scăpat nici producătorilor de seminţe americani, care se laudă cu multitudinea de soiuri disponibile celor interesaţi să şi le cultive singuri.

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • Unde se duc restaurantele când se duc

    Întregul personal al celor două restaurante, deţinătoare a două şi respeciv trei stele Michelin, se va afla pentru câteva luni la Tokyo, în cazul Noma şi la Melbourne, mai exact la cazinoul Crown în cazul The Fat Duck.

    Mutarea lor nu este surprinzătoare, în ciuda costurilor implicate, scrie Wall Street Journal, deoarece cele două restaurante câştigă mai mult permiţând gazdelor asocierea cu renumele lor decât din activitatea lor obişnuită. Pe lângă mulţimea de oameni care aşteaptă nerăbdători să prindă un loc la Noma sau The Fat Duck, mai există şi o mulţime de bucătari aflaţi la început de drum care sunt dispuşi să lucreze luni de zile fără salariu pentru un astfel de local, doar pentru posibilitatea de a-şi trece în CV perioada respectivă şi de a-şi spori astfel şansele de angajare într-un local prestigios.

    Dacă Fat Duck a anunţat deja că va funcţiona în cazinoul Crown Melbourne, unde patronul său, maestrul bucătar Heston Blumenthal, va avea şi un restaurant permanent denumit “Dinner”, Noma va dezvălui unde anume urmează să funcţioneze în Tokyo abia în iunie. Ce se ştie până acum este doar că personalul nu va lua cu sine şi ingredientele folosite în Danemarca.

  • Cum pot tinerii din România să câştige mii de euro în SUA, Elveţia, Koreea sau Senegal

    Cele mai exotice internshipuri plătite de pe platforma de recrutare SmartDreamers se adresează absolvenţilor de studii superioare şi vin din partea AIESEC, cea mai mare asociaţie studenţească globală. Posturile sunt în domenii precum educaţie, marketing, vânzări sau management şi pot aduce internilor venituri lunare de până la 3000 de dolari.

    Programele de internship marca AIESEC pe diverse poziţii în companii din Europa aduc cele mai mari venituri lunare. Astfel, pentru un internship de Management Intern în Elveţia, la Basel, candidaţii trebuie să cunoască limba Engleză, să fie licenţiaţi şi să aibă cunoştinţe de Management prin proiect şi Training/Facilitare. cel care va fi ales să ocupe această poziţie va câştiga 3100 de dolari după prima lună de lucru. Tot în Basel, dar pentru o poziţie de Management Assistant, câştigul lunar este de 3700 de dolari! Programul de internship durează un an.

    Pe un post asemănător, dar la o şcoală din Londra, un intern va câştiga 2805 dolari după prima lună. Ca şi în cazul internship-ului din Elveţia, contractul are o durată de un an. Candidatul ideal pentru acest internship trebuie să fie capabil să ajute la dezvoltarea şi pregătirea resurselor pentru activităţile de învăţare în concordanţă cu planurile stabilite, să observe performanţele elevilor şi să ofere feedback profesorilor în ceea ce priveşte progresul fiecărui elev în parte.

    În Koreea se caută zece profesori de Limba Engleză, remuneraţia fiind de 430 de dolari pe lună, programul fiind pe o durată de trei luni de zile. În India, în localitatea Kolkata, e nevoie de un profesor de Limba Spaniolă pe o durată de 15 săptămâni. Candidaţii trebuie să aibă minimă experienţă în domeniu, iar venitul lunar este de 401 dolari pe lună.

    În Myanmar, candidatul selectat pentru poziţia aflată în concurs va primi 400 de dolari în fiecare lună (timp de 18 luni), dar i se asigură şi cazare gratuită. Candidaţii trebuie să cunoască Limba Engleză şi să fie licenţiaţi, experienţa nefiind o condiţie, astfel că posturile sunt ideale pentru majoritatea românilor absolvenţi de studii superioare.

    Şi în Senegal e nevoie de 10 interni pe poziţii de Marketing, în special pe domeniul Cercetării Pieţei. Candidaţii selectaţi vor beneficia de 200 de dolari lunar şi vor avea şansa de a cunoaşte pe propria piele realitatea africană pe durata a două luni, cât ţine programul de internship.

    Lista completă a internship-urilor puse la bătaie de asociaţia AIESEC România poate fi găsită pe SmartDreamers, aici: http://bit.ly/1ipQcsS.

    Platforma de recrutare SmartDreamers, cu joburi pentru tineri, oferă posibilitatea absolvenţilor de studii superioare din toată ţara să aplice pe programe de internship atât de utile în vederea acumulării experienţei profesionale.

  • Cât vor cheltui românii pentru cumpărăturile de Paşte şi unde vor petrece sărbătorile

     Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus că îşi vor petrece zilele libere de Paşte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu vârsta între 18 şi 35 de ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni.

    Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faţă de 358 de lei anul trecut.

    Tradiţia vopsirii ouălor în casă este respectată de 64,8% dintre orăşenii intervievaţi, în timp ce 17,2% dintre respondenţi au spus că preferă să cumpere ouăle roşii din magazin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro